Scînteia Tineretului, iulie 1962 (Anul 18, nr. 4084-4109)

1962-07-01 / nr. 4084

In vacanţă la Palatul pionierilor La Palatul pionierilor din Capi­tală a avut loc ieri tradiţionala serbare pionierească organizată cu prilejul deschiderii activităţii de vară. Pionierii şi şcolarii din Capitală vor petrece aici o va­canţă plăcută şi recreativă. Se­rile de poezie şi cîntec, con­cursurile „Cine ştie cîştigă" şi „Drumeţii veseli”, tradiţionalele focuri de tabără vor rămîne ne­uitate în amintirea pionierilor. La club, în diferite săli se va juca şah şi tenis de masă, se vor în­cinge discuţii pe marginea unor cărţi interesante , cei care îndră­gesc muzica vor participa la au­­diţii muzicale sau vor urmări emi­siunile televiziunii. Pe terenurile de sport se vor desfăşura întreceri de baschet, volei, handbal, iar la bazinul de înot cei mai talentaţi înotători îşi vor disputa întîietatea în cadrul cupei „Palatul pionierilor". La tea­trul de vară se vor prezenta spec­tacole la care îşi vor da con­cursul, în afara micuţilor artişti­­amatori din cadrul cercului de educaţie artistică, artişti amatori din întreprinderi şi actori ai tea­trelor din Capitală. Dar cele mai îndrăgite de pio­nieri vor fi excursiile de drume­ţie. In colaborare cu Sfatul popu­lar al Capitalei, Palatul pionierilor va organiza în această vacanță numeroase excursii pe Valea Pra­hovei, Valea Oltului, în marile unități agricole socialiste, în cen­trele industriale Hunedoara, Plo­ieşti, Braşov, Borzeşti, Săvineşti, Bicaz etc. A. CRISTIAN Citifi I pagina a 3-a: FRUNTASII I­­ -I­S­I­­ MÎIRIA I UZINEI I Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr.4084 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 iulie 1962 Recolta-Ia timp iu hambare ! Viteza zilnică de lucru —în creştere Zilele acestea am avut o con­vorbire cu tovarăşul Constantin Motomancea, vicepreşedinte al Consiliului agricol al raionului Mizil, cu privire la pregătirile în vederea strîngerii şi depozitării recoltei. — Sînt asigurate suficien­te forţe pentru a termina la timp seceratul, treieratul şi transportul recoltei ? — Am avut pregătite pentru recoltare 98 de tractoare, 64 combine, 74 batoze şi 14 seceră­tori-legători. în afară de acestea pe tarlale funcţionează încă 88 de secerători simple şi 21 de se­­cerători-legători, proprietate ob­ştească a gospodăriilor colective. Ceea ce nu va putea fi acoperit de maşini, va fi recoltat cu coa­va şi secera. Gospodăriile colec­tive care ştiu ce contracte au încheiat cu S.M.T.-urile şi care-şi cunosc forţele, au şi asigurat a­­cest lucru. De asemenea, atela­jele gospodăriilor au fost revi­zuite şi pregătite pentru trans­portul recoltei în magazii. Avem de strîns, treierat şi transportat recolta de pe 22 698 de ha de grîu, 213 de ha de orz, 741 de ha de ovăz şi 471 de ha de mazăre. Timpul de recoltare a fost stabilit la 8 zile, iar tre­ieratul în 18 zile, în condiţiile realizării unei viteze de lucru de 3 380 de ha pe zi, la secerat şi 1 070 de hectare la treieriş. Recoltatul cu combinele şi cu secerătorile a început in raionul nostru în ziua de 25 iunie. Aici s-au recoltat primele suprafeţe cu orz de toamnă. Fină în ziua de 28 iunie, seara, se recoltaseră deja 249 de hectare de orz din cele 480 cite au fost însămînţa­­te. In ziua de 28 iunie, diminea-ION TEOHARIDE corespondentul „Scînteii tinere­tului" pentru regiunea Bucureşti (Continuare în pag. a II-a) RECOMANDĂRILE Consiliului Superior al Agriculturii In regiunile din sudul ţării a în­ceput intens secerişul. Din datele Consiliului Superior al Agriculturii reiese că în regiunile Bucureşti, Galaţi, Dobrogea, Oltenia şi Plo­ieşti recolta de orz a fost strînsă de pe mai mult de jumătate din suprafeţele cultivate. In aceste re­giuni grîul a fost recoltat de pe aproximativ 40 000 hectare. A­­proape în întregime această su­prafaţă a fost recoltată cu windro­­werele şi secerătorile-legători. G.A.S. şi S.M.T. au folosit pînă acum cu mai mult randament win­­drowerele la recoltarea grîului în pîrgă ca urmare a concentrării lor in unităţile cu suprafeţe mari de grîu, precum şi mai bunei organi­zări a muncii. La strîngerea recol­tei a început să se lucreze şi cu combinele. Peste cîteva zile recoltarea ce­realelor păioase se va desfăşura din plin în întreaga ţară. Din constatările făcute pe teren de specialişti de la Consiliul Superior al Agriculturii rezultă că anul a­­cesta unitațile agricole socialiste sînt mai bine pregătite decît în anul trecut pentru strîngerea re­coltei şi executarea celorlalte lu­crări agricole de vară. Se eviden­ţiază în buna pregătire a utilaje­lor, întocmirea planurilor opera­tive de lucru, în instruirea tracto­riştilor şi mecanizatorilor regiunile Bucureşti, Banat şi Dobrogea. In toate regiunile trebuie luate în continuare măsuri pentru înce­perea recoltărilor de îndată ce lanurile au dat în pîrgă, pentru folosirea tuturor secerătorilor şi chiar a secerilor şi coaselor mai ales unde cerealele sînt culcate, în scopul preîntîmpinării pierderi­lor prin şiştăvire, răscoacere sau scuturare. Consiliul Superior al Agriculturii recomandă să se fo­losească din plin combinele ime­diat ce sînt condiţii de lucru pen­tru aceste maşini. De asemenea, este necesar să se termine cît mai repede alegerea locurilor, organi­zarea ariilor şi scoaterea batoze­lor pe arii. O atenţie deosebită trebuie să se acorde strîngerii paielor de pe mirişti, folosindu-se în acest scop presele de paie, colectoarele, tîrîşurile şi greblele mecanice, astfel ca paralel cu recoltarea, să se poată executa arăturile adînci de vară. Pe terenurile care nu sunt destinate însăminlărilor de toamnă, şi îndeosebi pe acele amenajate pentru irigat, să se în­­sămînțeze suprafețe cît mai mari cu culturi furajere — porumb pen­tru siloz. Se recomandă de asemenea intensificarea strîngerii recoltei de mazăre și cositul fînurilor natu­rale. (Agerpres) Construcții noi la Onești Expoziţie a artiştilor plastici amatori La Şcoala populară de arta din Iaşi s-a deschis recent o ex­poziţie de artă plas­tică. Aici sunt expuse peste 100 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură executate de artişti plastici amatori — muncitori de la A­­telierele de reparat material rulant „Ilie Pintilie”, de la între­prinderea regională de construcţii şi de la alte unităţi ieşene, de funcţionari. Lucrările înfățişează aspecte din fabrici şi uzine, noile construcţii ridi­cate în localitate, portrete de munci­tori fruntaşi. Sectia Ulmeni­e G.A.S. Olte­­nita din regiunea București lu­crează din plin la recoltarea celor 50 ha cultivata cu orz. De pe cela 15 ha recoltate cu combinele ei au obtinut 3 800—4 000 kg la hectar față da 2 700 kg cit era planificat. In fotografie mecanizatorul Ion A. Marian lucrînd la re­ Plimbare pe lac. Cadre noi pentru industria chimică Şcolile Ministeru­lui Industriei Pe­trolului şi Chimiei au fost absolvite în anul şcolar 1981- 1962 de 2 900 de elevi , cu 900 mai mulţi decît în anul precedent. Dintre a­­ceştia, l­a Combina­tul chimic Borzeşti au fost repartizaţi aproape 150 de ab­solvenţi, la Uzina de fire şi fibre sin­tetice Săvineşti cir­ca 100, iar la Uzina de anvelope „Da­nubiana“ 110. Pentru pregătirea cadrelor necesare industriei chimice şi petroliere func­ţionează acum 20 de grupuri şcolare şi şcoli. Numai şco­lile profesionale pregătesc muncitori calificaţi pentru 42 de meserii, ca : o­­peratori chimişti şi petrochimişti, son­dori de foraj şi ex­tracţie, mecanici pentru utilajele de foraj şi construcţii, mecanici de întreţi­nere pentru utila­jul chimic şi rafi­nării etc. în vederea dez­voltării bazei ma­teriale necesare pre­gătirii cadrelor de chimişti şi petro­lişti se află în con­strucţie 3 noi loca­luri de şcoli la Craiova, Piatra Neamţ şi Suceava. Ziua cea mai I— f­rumoasâ —­ de Nicolae Ţie tnt convins că in­­tr-o zi — fi ar vrea ca acea zi să fie cit mai aproape — Friedei Mantsch va înţelege că in afara muncii creatoare nu există satisfacţii adevărate, ba mai mult, că viaţa nu are far­mec fi sens. Aceasta va fi in­tr-o zi— dar in momentul de faţă Friedei Mantsch nu iubeşte munca, adică e stăpinit de un sentiment cît se poate mai ru­­şinos — fi mă simt obligat, ca un om care munceşte fi, mai ales, care a văzut cum muncesc alţii, nenumăraţii constructori ai socialismului, să-i spun cîteva lucruri, cu sincera dorinţă de a-i veni, alături de alţi tova­­răşi, un ajutor. Mi se pare că datorită unor influenţe nefaste, exercitate de amici Îndoielnici, care bat criş­­mele, crezind că n-au pereche de isteţi ce sunt, prin capul lui Friedel nu trec cine ştie ce gin­­duri nobile, ci dimpotrivă. Cu multă obrăzni­cie in faţa vie­ţii, care ascultă orice, dar nu iartă nimic, Frie­del declară că el nu-i pretenţios, se mulţumeşte cu puţin, o că­maşă, ceva de mîncare, 25 de lei... Dar Friedel e cam inconştient. Oare ce vrea el, e chiar atit de puţin ? Cum poţi, cu ce drept moral, să pretinzi măcar un leu, cind tu eşti sănătos, major, ai unde munci, statul iţi asigură dreptul la muncă, şi, totuşi, nu vrei să faci nimic ? Dacă ţii neapărat să te arăţi „nepreten­ţios", atunci ţine şi la o cinste elementară, care îţi spune că-i unit, ruşinos, condamnabil să trăieşti de pe urma altora. Dra­gă Friedel, te-i supăra, sau nu, dar in situaţia in care te afli ai foarte puţine drepturi, nici nu ştiu să-ţi spun care ar fi a­­cestea. Intre noi fie vorba, dacă mergi pe stradă şi vezi un bloc frumos, de curind construit, în care ţi-ar place să locuieşti, eu cred că nu ai dreptul nici mă­car să-l admiri, intrucit acel bloc înseamnă munca a zeci, poate a sute de oameni, iar tu consideri că a munci e o pros­tie. De altfel, dacă rămii la me­seria de parazit, pe zi ce trece gindeşti tot mai puţin, tot mai vulgar, nu-ţi mai place nimic, nu mai observi nimic. Din fericire, Friedel Mantsch trăieşte intr-o ţară socialistă, printre constructori, care au semnalat poziţia lui înapoiată şi vor face, tovărăşeşte, tot ce tre­buie pentru ca el să nu conti­nue pa drumul greşit. Dacă a­­cum Friedel dă semne de iri­tare, cerind insistent să fie lăsat intr-are lui, peste ani, fără îndoială le va fi re­cunoscător acelora care i-au venit un ajutor. Adică atunci cind, privind înapoi, spre tine­reţe, se va-ntreba : ce-am făcut, ce-am realizat eu ? Bilanţul tre­buie să fie rodnic şi va fi. Frie­del are 18 ani. Cunosc mulţi ti­neri de virsta lui care pot să-ţi arate cu justificată mindrie ce-a ieşit din miinile lor, ce frumu­seţi ! Cunosc tineri care au lu­crat la Bicaz. Amintirile bogate de şantier le rămîn pe viaţă. Azi afirmă: am făcut Bicazul. Sau, aud adesea : am făcut Bor­­zeştii, Săvineş­­tii... Hunedoara! In starea în ca­re se află, lui Friedel ii este aproape imposi­bil să priceapă cite satisfacţii au toţi aceşti ti­neri, ce viaţă plină şi intere­santă duc ei. A­­bia mai tirziu, după multă mun­că, şi nu orice fel de muncă, ci una pasionantă va descoperi cum trăieşte un om adevărat. In urmă cu cîţiva ani, am cu­noscut un tinăr de douăzeci şi unu de ani care tot căuta şi nu găsea, mai ales, nu-şi găsea lo­cul... Trecuse prin două între­prinderi, se apucase de două me­serii şi se mîngîia cu gindul că in ţara noastră sînt multe în­treprinderi şi multe meserii. Încă nu se gîndise la nimic im­portant, ducea o existenţă oare­care, cît îi trebuia ciştiga, nu supăra, sau credea el că nu su­pără pe nimeni. Am fost de faţă cind acest tinăr, L. Victor, s-a prezentat pentru angajare la o uzină din Bucureşti, întrebat cit are de gind să stea aici şi dacă intenţionează să lucreze serios, a ridicat din umeri. Aceasta de­pinde de multe: de cum arată uzina, de oamenii din echipă, de sarcinile care i se vor da... In general el ar vrea să facă trea­bă, însă uneori se plictisește. I se părea că a petrece opt ore lingă strung­e ceva destul de (Continuare in pag. a l5-a) Adunări festive consacrate „Zilei învăţătorului“ In Capitală şi în ţară au avut loc sîmbătă adunări festive ale cadrelor didactice consacrate „Zilei învăţătoru­lui“. Cu acest prilej au fost trecute în revistă realizările importante înfăptuite în anii regimului democrat-popular în domeniul dezvoltării învăţă­­mîntului, formării unui tine­ret bine pregătit şi educat, a­taşat cauzei construirii socia­lismului. In cadrul adunărilor au fost înmînate premiile acordate de Ministerul Invăţămîntului şi sfaturile populare profesorilor care s-au distins în munca de educare a tineretului, în ac­tivitatea culturală şi obştească. (Agerpres) TELEG^AMĂ. Excelenţei Sale DR. KWAME NKRUMAH, Preşedintele Republicii Ghana ACCRA Cu prilejul celei de-a doua aniversări a proclamării Re­publicii Ghana şi alegerii dv. în funcţia de preşedinte, trans­mit Excelenţei Voastre şi întregului popor ghanez, cele mai sincere felicitări din partea mea, a Consiliului de Stat, a gu­vernului şi poporului român. Bucuros să constat buna colaborare dintre Republica Populară Romînă şi Republica Ghana, îmi exprim convinge­rea că relaţiile prieteneşti dintre ţările noastre se vor dez­volta şi în viitor spre binele ambelor noastre popoare, al păcii și progresului în întreaga lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne SO VI 1962. DRAGI CITITORI, în dorinţa de a îmbunătăţi conţinutul şi­­forma de prezentare a ziarului nos­tru, de a reflecta mai bine preocupările tineretului, activitatea sa în muncă, în învăţătură, modul în care-şi petrece timpul liber, vă rugăm să ne răspundeţi la întrebările de mai jos : ICe vă interesează mai mult din ziarul nostru ? Ce nu vă place şi de ce ? 2 Care materiale v-au ajutat în mod deosebit în activitatea practică de fiecare zi, în uzine, pe şantiere, în universităţi, în şcoli ? Ce teme noi credeţi că ar trebui să mai abordăm ? 3 Cum vă ajută ziarul în desfăşurarea unei vieţi de organizaţie edu­cative şi atrăgătoare ? » Citiţi rubricile „Oameni ai zilelor noastre" şi „Poşta eroilor noş­­­­tri" ? Cunoaşteţi oameni care prin viaţa şi munca lor constituie un model pentru tineri ? Vă rugăm să ne scrieţi despre ei. 5 Ce părere aveţi despre modul în care sunt abordate în ziar proble­mele de educaţie, de morală ? Ce teme noi consideraţi că trebuie să fie dezbătute la rubrica „Să discutăm despre tinereţe, educaţie, răs­punderi !" Cunoaşteţi cazuri şi fapte care, dezbătute la această ru­brică, ar putea să ajute la educarea tineretului? Scrieţi-ne despre ele. 6 Vă ajută suficient ziarul în ridicarea nivelului de cultură generală, în organizarea activităţii cultural-artistice de masă, a timpului liber ? Ce propuneri aveţi în această privinţă ?­­ Ce părere aveţi despre rubrica de sport ! 8 Cum apreciaţi paginile noastre periodice ! „Pagina tineretului de la sate", „Pagina elevului", „Ştiinţă“, „Din viaţa organizaţiilor IJ.T.M." şi „Viaţa culturală a tineretului" ? Ce sugestii aveţi pentru Îmbunătăţirea acestor pagini ? 9 Ce aspecte privind viaţa şi activitatea tineretului din alte ţări v-ar interesa mai mult? Care dintre problemele vieţii politice Interna­ţionale aţi dori să le cunoaşteţi mai bine cu ajutorul ziarului nostru ? Din Ce părere aveţi despre Înfăţişarea grafică a ziarului (paginaţie, IU­ntluri, Ilustraţie) ? Care numere din ziarul nostru v-au plăcut mai mult din punct de vedere grafic ? Ce sugestii ne daţi pentru Îmbunătă­ţirea aspectului grafic al ziarului ? II Ce forme noi de legătură Intre ziar şi cititori propuneţi ? Stnteţi ■ I mulţumiţi de răspunsurile primite la scrisorile pe care le trimiteţi ziarului ? In Sînteţi corespondent voluntar al ziarului nostru ? Ce acţiuni orga­­l£ nizatorice consideraţi că ar trebui Întreprinse pentru a ridica pe o treaptă şi mai Înaltă activitatea corespondenţilor noştri voluntari ? Redacţia vi roagă şi trimiteţi răspunsurile la aceste întrebări (sau numai la o parte din ele), precum şi propuneri in legătură cu orice alte probleme pe care le consideraţi importante pentru îmbunătăţirea continuă a ziarului, pe adresa: „Scvi­­teia tineretului", Piaţa Scinteii nr. 1 , Bucureşti,

Next