Scînteia Tineretului, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 4136-4161)
1962-09-01 / nr. 4136
Anul acesta, în toate sectoarele de producţie ale Uzinei de superfosfaţi şi acid sulfuric din Năvodari s-au organizat cursuri de ridicare a calificării. Tematicile lecţiilor predate sunt orientate înspre principalele sarcini de producţie din fiecare secţie. Ele au fost întocmite de o comisie formată din cei mai pricepuţi ingineri, pe baza unei largi consultări cu muncitorii şi maiştrii din secţiile respective. Fiecare lecţie vine să-i ajute pe muncitori în cunoaşterea teoretică a fenomenelor chimice care se produc în timpul desfăşurării procesului de producţie, în cunoaşterea cît mai profundă a fazelor de fabricaţie. Iată un exemplu : la fabricarea acidului sulfuric, operaţia de prăjire a piritei ocupă un loc foarte important în cadrul procesului tehnologic. Aici, fiecare minut are o mare valoare. O întîrziere în manevrarea unei comenzi sau o abatere de la instrucţiuni, poate duce la dereglarea întregului proces tehnologic. Existenţa unor neajunsuri a arătat că unii muncitori tineri nu cunoşteau suficient de bine parametrii de fabricaţie, nu stăpâneau toate amănuntele privind noua tehnologie de prăjire a piritei fia noua linie de acid sulfuric, prăjirea piritei se execută după o tehnologie diferită faţă de cea după care se făcea la vechea linie). Firesc a fost ca în programa de învătămînt a cursurilor de ridicare a calificării să fie cuprinse si aceste probleme. Lucru care s-a şi făcut. Cei 40 de tineri care au absolvit cursurile de operatori chimişti lucrează acum mult mai bine, obţin rezultate sporite. Conducerea procesului tehnologic în sala de contact şi instalaţia de absorbţie de la fabricaţia acidului sulfuric este în mare parte automatizată. Aceasta cere din partea muncitorilor pregătirea teoretică corespunzătoare. Iată de ce în tematica cursurilor de ridicare a calificării au fost cuprinse cunoştinţe mai largi de automatizare si mecanizare. In cadrul lecţiei intitulată: „comenzi la distanţă“, tinerii au avut posibilitatea să ia cunoştinţă, pe baza planşelor prezentate, de modul de funcţionare a instalaţiei. La uzina de superfosfaţi şi acid sulfuric Năvodari, comitetul U.T.M. a acumulat o bună experienţă în antrenarea şi mobilizarea tinerilor la diverse forme de îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale. Membrii comitetului U.T.M. au urmărit în permanenţă ca lecţiile predate să fie cît mai strîns legate de cerinţele şi necesităţile producţiei. Atunci cind a fost cazul, spre exemplu, la cursurile de ridicare a calificării pentru dozatorii de la sectorul superfosfaţi, unde unele lecţii au avut un caracter prea general, membrii comitetului au discutat cu lectorul respectiv despre necesitatea ca lecţiile să fie axate pe problemele curente pe care le ridică buna desfăşurare a procesului de producţie. Rezultatul a fost că următoarele lecţii au fost prezentate cursanţilor mult îmbunătăţite, cu exemple concrete din uzină, din acest sector de producţie. RIDICAREA CALIFICĂRIITINERILOR CHIMIŞTI Chimia este cea mai tînără ramură a industriei noastre socialiste. Creată în anii regimului democrat-popular, ea s-a dezvoltat şi se dezvoltă în ritm impetuos. Pentru a face faţă cu succes sarcinilor mereu crescînde, unităţile industriei chimice au nevoie în permanenţă de tot mai multe cadre specializate, capabile să minuiască utilajul modern, să aplice cu succes procedeele înaintate de muncă. E necesar ca aceste cadre să înveţe continuu pentru a fi mereu în pas cu tehnica nouă. Pentru a cunoaşte cum se desfăşoară acţiunile de ridicare a calificării muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, redacţia ziarului nostru a organizat un raid prin cîteva uzine şi fabrici aparţinînd M.I.P.C. Tematica — o problemă importantă Combinatul petrochimic de la Brazi -Nou obiectiv al industriei noastre petroliere Printr-un decret al Consiliului de Stat pentru merite deosebite în muncă, cu prilejul construirii şi punerii în funcţiune a complexului de reformare catalitică de la Brazi, au fost conferite „Ordinul Muncii“ clasele a Il-a şi a lll-a unui număr de 63 de muncitori, tehnicieni şi ingineri. înaltele distincţii au fost înminate, în cadrul unei solemnităţi, de tovarăşul Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat care, în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi guvernului, al tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, a felicitat călduros pe cei decoraţi, unindu-le noi succese în activitatea lor de viitor. La solemnitate au participat tovarăşii: Anton Breitenhofer, membru al Consiliului de Stat, Mihail Florescu, ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei, Nicolae Ionescu şi Răducanu Cioroiu, adjuncţi ai ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei, Dumitru Hagiu, vicepreşedinte al Comitetului Geologic. La Brazi, in apropierea Ploieştiului, a fost pus in funefiune complexul de reformare catalitica a benzinei si de hidrolinare a motorinei. In instalaţiile complexului, din benzină inferioară se obţin combustibili superiori fi o serie de produse care sunt folosite ca materii prime în industria noastră petrochimică, la fabricarea cauciu(Continuare in pag. a lll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 4136 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 1 septembrie 1962 Tinerii tehnicieni şi ingineri învaţă Ce se face pentru continua pregătire şi pentru specializarea tinerilor ingineri, maiştri şi tehnicieni — iată întrebarea la care am căutat răspuns la Uzina de sodă de la Govora. — La noi — spune un tînăr inginer nu există inginer, maistru sau tehnician, care să nu fi trecut la începutul activităţii sale prin toate secţiile productive ale uzinei. Acest procedeu i-a familiarizat cu problemele locului respectiv de muncă, i-a inarmat cu cunoaşterea temeinică, profundă a problemelor care se pun în faţa uzinei în aşa fel încît acum, fiecare dintre cadrele tehnice sunt capabile să contribuie cu competenţă la rezolvarea sarcinilor uzinei. Conducerea uzinei, la indicaţia comitetului de partid, în colaborare cu comitetul sindicatului şi comitetul U.T.M, a folosit numeroase alte forme pentru specializarea tinerelor cadre tehnice. Este, credem, interesant să relatăm cîteva din formele specializării cadrelor tehnice. In uzina de la Govora se organizează, ori de cîte ori se ridică vreo problemă în procesul de producţie, aşa numitele „sfaturi tehnice” pentru ingineri, maiştri şi tehnicieni. Trebuia, de exemplu, soluţionată problema măririi capacităţii staţiei de absorbţie de la secţia sodă calcinată şi menţinerea unui regim tehnologic optim. Un grup de ingineri tineri a primit sarcina să studieze această problemă şi să propună soluţiile cuvenite Ceilalţi ingineri, maiştri şi tehnicieni din uzină s-au pregătit şi ei pentru a participa la discuţii. Cînd s-a ţinut „sfatul tehnic“ fiecare a venit cu sugestii, completări. S-au adoptat astfel cele mai bune soluţii şi drept urmare a fost mărită capacitatea de producţie a liniei de sodă calcinată cu 11 la sută. In uzină se foloseşte de asemenea, cu bune rezultate şi un alt procedeu : inginerilor tineri şi celor stagiari li se indică spre studiu şi rezolvare anumite teme tehnice legate de îmbunătăţirea procesului de producţie. De (Continuare în pag. a IlI-a) Raid realizat de V. DINULESCU și I. BODEA Creşte numărul unităţilor comerciale La parterul unor blocuri noi de locuinţe din Tulcea, Medgidia, Mangalia şi Constanţa au fost date în folosinţă, în ultima vreme, magazine pentru desfacerea produselor industriale şi alimentare, iar la Mamaia s-a terminat construcţia unui complex comercial cu 15 magazine. Totodată, prin darea în folosinţă a încă 10 magazine Universale la Horia, Somova, Cerna, Traian şi în alte localităţi, s-a îmbunătăţit şi deservirea populaţiei din satele dobrogene. Alte asemenea magazine sunt în curs de construire, in special în satele din Delta Dunării. (Agerpres) Vedere de noapte din Mamaia. Foto: AGERPRESI INSTITUTUL POLITEHNIC DIN GALAţI nstitutul politehnic din Galaţi a fost amplasat în această localitate datorită poziţiei geografice şi economice a oraşului şi regiunii Galaţi, care cuprind pe teritoriul lor Delta Dunării şi bălţile, cu imensele lor bogăţii, două dintre cele mai importante porturi ale ţării (Galaţi şi Brăila), o bază solidă a industriei metalurgice, şantiere navale, mari fabrici de conserve şi centre importante de vinificaţie — toate asigurînd cele mai prielnice condiţii pentru dezvoltarea institutului, pentru legarea cît mai strînsă a învăţămîntului cu producţia. In cadrul actualului profil, institutul are două facultăţi cu specialităţi unice pe ţară : — Facultatea de mecanică cu secţiile : — nave şi instalaţii de bord; — tehnologia construcţiilor de maşini; — Frigotehnie ; — Facultatea de tehnologia produselor alimentare şi tehnica pescuitului, cu secţiile: — industrii fermentative, conserve şi lapte; — morărit, panificaţie; — industrii alimentare extractive; — tehnica pescuitului şi stuficultură. Potrivit profilului arătat, institutul pregăteşte specialişti cu o înaltă calificare privind proiectarea, construirea şi exploatarea navelor, tehnologia construcţiilor de maşini, proiectarea, construirea şi exploatarea instalaţiilor frigoriferice, exploatarea şi valorificarea stufului, pregăteşte ingineri piscicoli, ingineri pentru industrii fermentative (bere, vin), pentru fabricile de conserve, lapte şi produse lactate, pentru fabricile de zahăr, ulei, paste făinoase, mori, abatoare etc. Prin grija partidului şi guvernului, baza materială a institutului s-a îmbunătăţit an de an, astfel că acum dispune de toate cele necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a procesului de învăţămînt. Clădirea impunătoare a institutului, situată pe una din arterele principale ale oraşului, cuprinde, pe lingă săli de curs, de seminarii, săli de proiecte, cabinete de catedră, 25 de laboratoare înzestrate cu utilaje şi aparatură modernă, ateliere-şcoală, un spaţiu corespunzător bibliotecii (cu aproximativ 100 000 volume) şi sală de festivităţi (cu o capacitate de 400 locuri), înzestrată cu două aparate de proiecţie etc. Condiţiile de studiu sunt asigurate prin sala de lectură de la bibliotecă, sălile de curs, sălile de lectură de la cămine şi camerele confortabile de la cămine. Institutul dispune de 3 cămine studenţeşti cu o capacitate de cca. 1 000 locuri şi de o sală de mese în care pot lua masa, într-o serie, 300 studenţi. In cursul acestui an, se va da în funcţiune o nouă cantină modernă cu o capacitate de 1 500 locuri. Peste 75 la sută din numărul studenţilor primesc burse de stat. Aprofundarea cunoştinţelor, deprinderea cu munca de cercetare ştiinţifică, legarea mai strînsă a cunoştinţelor teoretice de realităţile din întreprinderile noastre se realizează şi prin interesanta activi (Continmre in pag. a lll-a) Egri Iosif rector al Institutului politehnic din Galaţi ÎN ACEST NUMÅR, în pag. a 51-a: • Citiţi aceste cărţi în pag. a lll-a: • Pe teren cu instructorul raional în pag .a IV-a: • Prezenţe romineşti peste hotare Foto: O. PLECAN Pricepere, măiestrie şi gust. Tînărul Vasile Ionescu este unul dintre cei mai pricepuți pictori ai secției decor a Complexului industrial de faianţă şi sticlă din Sighişoara. O nouă linie de înaltă tensiune Localitatea Negreşti, centru de raion, din regiunea Iaşi a început să primească energie electrică produsă de termocentrala Borzeşti şi de alte centrale electrice, prin intermediul reţelei de linii a sistemului energetic naţional. Pentru aducerea curentului electric, în această localitate a fost construită o linie de înaltă tensiune între Vaslui şi Negreşti în lungime de aproximativ 30 de kilometri. In prezent toate raioanele regiunii Iaşi sunt racordate la sistemul naţional prin linii de înaltă tensiune. (Agerpres) Pregătiri pentru noul an de odaia cu deschiderea noului an de învăţămînt, în Capitală se dau în folosinţă încă 11 şcoli cu peste 220 săli de clasă. Şase din noile localuri — şcolile cu 8, cu 16 sau 24 săli de clasă din comunele Chiajna şi Jilava, din cartierele Băneasa şi Militari, de pe şoseaua Ştefan cel Mare şi strada Nerva Traian, sunt gata să-şi primească elevii. La celelalte cinci se fac ultimele pregătiri : se instalează băncile şi mobilierul laboratoarelor, lucrări ce urmează a fi terminate pînă la deschiderea anului de învăţămînt. Totodată, la localurile şcolilor existente au fost executate lucrări de vopsitorie şi zugrăveli, s-au revizuit instalaţiile electrice, sanitare şi de încălzire. Peste 95 la sută din aceste şcoli, la care s-a făcut recepţia lucrărilor, sunt pregătite pentru noul an de învăţămînt. (Agerpres) a Goşmani, sat din regiunea Bacău. îndrăzneala mi-a ieşit înainte în felurite chipuri. Odată, cînd am stat de vorbă cu inginerul zootehnist Dragoş Maruş, avea chipul lui, ochii lui. Avea chipul lui Vasile Săvinoiu, brigadier la sectorul zootehnic. Sau chipul preşedintelui Acrîşmăriţei. In timpul unei discuţii el a întrerupt-o brusc şi a dat fuga după cineva care trăgea un lemn dintr-o stivă clădită între făruşi. Unde-l duci ? — Să retezăm din el un capăt de grindă. — Dar acela, uită-te după mina mea, nu-i bun ? — UNde ar fi... — Păi atunci de ce te-apuci să strici frumuseţe de lemn pentru un căpătîi ? Şi l-a ajutat să ducă lemnul înapoi, la stivă. Cînd s-a întors a continuat să vorbească liniştit despre avantajul creşterii porcilor pentru carne. Dar mai bine s-o luăm aşezat, de la început, 1 O zi obişnuită de muncă la sediul gospodăriei colective. Scripte. Dosare deschise pe mese, teancuri de dosare în dulapuri. O linişte preocupată, absorbind orice zgomot ca o sugativă apăsată pe şirurile de cifre scrise îngrijit, cu migală voită, de socotitorii gospodăriei. Te-ai putea înşela. Ai crede că te afli în cea mai severă ambianţă de serviciu financiar, la o întreprindere industrială. Dar ţăcănitul abacului care se aude în răstimpuri atrage atenţia asupra mîinilor. Mîinile celor 2-3 socotitori (contabilul e plecat după preşedinte) sînt arse de soare. Tocurile şi creioanele chimice par în aceste mîini unelte mult prea gingaşe. Dosar cuprinzînd devize, lucrări şi indici de plan pe 1962. O filă: deviz de materiale necesare la construcţia unui grajd pentru 100 capete. Deviz de materiale pentru construcţia unui complex pentru creşterea porcilor. —• L-aţi făcut ? “ Acum se realizează. E aproape gata. E o frumuseţe. Nici nu-ţi vine să crezi că-i făcut din zile-muncă. — Cum aşa din zile-muncă? — Simplu ca bună-ziua. N-a fost făcut de meşteri din afară, ci din zilele noastre muncă. Ce colectivistul cîştiga numai ce primeşte el la ziua-muncă ? Constantin Andrei, colectivist de la noi, a dus în toamnă a- acasă mai bine de cinci mii de kile de cereale şi nici mai mult nici mai puţin decit 11 536 lei. Dar el a mai ieşit cîştigat cu ceva ce n-a dus acasă: a ieşit cîştigat cu ce s-a mai adăugat anul trecut la averea obştească. Şi averea asta a noastră obştească preţuieşte azi ceva peste 2 200 000 lei. Asta-i, valoarea întreagă a zilei-muncă : ce duce acasă fiecare şi ce rămâne făcut pentru gospodărie, care-i tot un cîştig al colectivistului, dar pentru viitor. Omul care calculează astfel valoarea zilei-muncă se apleacă din nou pe abacul lui. Mai departe. Alte file din dosar. Dosarul nu e, totuşi, prea voluminos. Mai poate să cuprindă încă multe fişe de devize. Dosarul se va umple, desigur curînd, şi va fi necesar să se încopcieze altul. Se umple şi din ţăcănitul de-acum al abacului şi din scrisul din clipa asta al creioanelor chimice şi din munca, mai ales din munca şi numai din munca colectiviştilor din Goşmani. Preşedintele, Constantin Acrîşmăriţei, e mic de stat. Nu ştie să povestească. S-a deprins să arate. Zice că asta i-a rămas din vremea (ce mult pare de atunci) câd veneau ţăranii din satele învecinate să se convingă de felul cum se munceşte în gospodărie. „Nu puteai să le spui vorbe. Lor trebuia să le dai să „pipăie". Preşedintele se duce la faţa locului şi începe: — Uite ăsta-i unul din grajdurile de vaci. Avem 462 taurine, dar pînă la sfîrşitul anului o să avem 538. Uite, ăsta e din paiantă şi l-am învelit cu paie dar are tavan din grinzi şi nu ne-a costat cine ştie cît. Asta e maternitatea, aici vin boxele. Betonul pe care stai dumneata e despărţitura de trecere dintre cele două rînduri de boxe. Dincoace e încăperea pentru purceii înţărcaţi de la 2 la 4 luni. Iar pe toată partea cealaltă e îngrăşătoria, despărţită în două: de o parte, purceii de la 4 la 6 luni, de cealaltă cei de la 6 la 8 luni. Şi aici am pus bitum pe jos numai că în loc de cărămidă am pardosit cu capete de lemn, aşa că am „ciupit" ceva din cost. Cu munca patriotică, cu resursele locale am „apărat" cu totul cam vreo treizeci de miişoare, la tot ce se vede aici. Şi să nu uit de ajutorul pe care ni l-au dat tinerii să obţinem economia asta. Cînd i-am spus lui Vasile Grădinaru, secretarul utemeului pe gospodărie că e nevoie de braţe de muncă la CONSTANTIN NANCU corespondentul unScânteii tineretului“ pentru regiunea Bacău (Continuare in pag. a III-a) întrecerea continuă Continuînd întrecerea pentru îndeplinirea planului la tofi indicii, oamenii muncii din întreprinderile regiunii Suceava au îndeplinit planul producfiei globale pe primele 8 luni ale anului cu 13 zile înainte de termen, iar cel al producției-marfă cu 11 zile mai devreme. In această perioadă s-au realizat peste plan aproape 45 000 m.c. de bușteni, 1100 m.p. de cherestea, 37 000 m.p. de țesături, 100 tone de zahăr etc. Datorită intrării în producție a unor noi întreprinderi, sortimentul mărfurilor fabricate în regiune s-a îmbogățit cu diferite produse ca : celuloză, hîrtie, saci şi pungi de hîrtie, placaje, cu noi modele de mobilă etc. Colectivele întreprinderilor din această parte a țării au obținut succese de seamă şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor. In această perioadă s-a realizat o creştere a productivităţii muncii cu 2,7 la sută peste sarcina planificată. Valoarea economiilor suplimentare obținute în primele 7 luni ale anului prin reducerea prețului de cost depășește cu 5 500 000 lei prevederile angajamentului anual. (Agerpres). Terenuri redate agriculturii In regiunea Oltenia se desfăşoară o vie activitate pentru identificarea şi redarea în producţia agricolă a unor noi terenuri. In urma studiului făcut au fost identificate 13 000 ha care vor fi redate agriculturii prin defrişarea de tufişuri, mărăcinişuri, vii hibride, desţelenirea unor păşuni şi fineţe cu productivitate scăzută, desfiinţarea unor drumuri inutile etc. Pînă acum, au fost puse în cultură circa 2 000 ha. Cele mai bune rezultate s-au obţinut în raionul Corabia. In urma organizării teritoriului, gospodăriile colective au cîştigat încă 520 ha, iar în vara aceasta în raion au fost defrişate 120 ha. In această toamnă şi în primăvara viitoare, în regiune vor fi puse în cultură încă 2 000 ha de pe care, potrivit aprecierilor făcute de specialişti se va obţine un spor anual de recoltă de circa 500 vagoane cereale. (Agerpres) Activităţi practice la complexul şcolar agricol din Drăgăneşti Vale. Foto: AGERPRES