Scînteia Tineretului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4162-4187)
1962-10-02 / nr. 4162
O combinație inspirată și „Viitorul" înscrie un nou gol.Fază din meciul de fotbal „Viitorul"—„Steagul roşu"-Braşov. Scor 7—1 (1—1) Foto: V. RANGA © R. P. Romina Maroc 4~Q (2-0) © Farul Constanța în fruntea clasamentului categoriei A de fotbal © Atleţii mimi învingători le Jacurile beleau de la Ariera # Baschetnaliştii noştri vor evolua in R. S. Cenoslovacă © Echipa masculină de şah a R.P.R. la egalitate de puncte ca echipele U.R.S.S. şi S.U.A. • In primul meci internațional al sezonului echipa reprezentativă de fotbal a R. P. Romane a întâunit duminică pe stadionul „23 August" echipa Marocului. Peste 45 000 de spectatori au urmărit jocul încheiat cu scorul de 4—0 (2—0). • Duminică s-au disputat 5 meciuri, contind pentru cea de-a 7-a etapă a campionatului categoriei A de fotbal. Intilnirea de la Constanţa dintre Farul şi Petrolul Ploieşti, derbiul etapei, a fost ciştigată de formaţia constănţeană cu scorul de 2—0 (2—0). Prin această victorie, Farul Constanţa a trecut pe primul loc al clasamentului. In Capitală, tînăra for mafie „Viitorul" a avut la discreţie meciul cu Steagul Roşu Braşov, pa care l-a cîştigat la scor : 7—1 (1—)). Dinamo Bucureşti, jucind in deplasare, a învins cu 1—0 pe U. T. Arad. Pe teren propriu, Minerul Lupeni a obţinut prima sa victorie : 2 —1 cu C.S.M.S. Iaşi. La Timişoara, Steaua Bucureşti a pierdut cu 1—0 meciul cu Ştiinţa. Un clasament Farul conduce cu 10 puncte. Urmează Ştiinţa Cluj — 9 puncte, Ştiinţa Timişoara — 9 puncte, Progresul şi Rapid cu cîte 8 puncte etc. Echipa masculină de baschet a R. P. Româno şi-a încheiat pregătirile în vederea turneului pe care îl va susține în R. S. Cehoslovacă. Baschetbaliștii români vor evolua în zilele de 3 și 4 octombrie la Karlovy-Vary. • Au continuat întrecerile din cadrul Olimpiadei de șah pe echipe de la Varna. Reprezentativa R. P. Romíné a obținut în cea de a treia rundă victoria cu scorul de 3—în fața echipei Olandei. O comportare bună au avut Soos şi Radovici, care au învins pe Prins şi respectiv Kremer. Ciocîrlea a făcut remiză cu marele maestru internaţional Euwe. Gheorghiu a terminat remiză cu Rumester. In clasament, după trei runde, conduc la egalitate de puncte U.R.S.S., R. P. Romînă şi S.U.A., fiecare cu cite 72 puncte. întrecerile balcanice de atletism Urmărite timp de 3 zile, de peste 60 000 de spectatori, concursurile celei de-a 21-a ediţii a Jocurilor balcanice de atletism au luat sfirşit duminică pe stadionul „19 Mai” din Ankara cu o dublă victorie a echipelor R. P. Romîne, clasate pe primul loc atît la masculin cit şi la feminin. Dacă în concursul feminin victoria a fost obţinută din nou fără emoţii, un schimb în cel masculin întrecerea pentru primul loc a fost deosebit de pasionantă pînă la ultima probă. Atleţii noştri au luptat cu multă ambiţie reuşind ca pină la sfirşit să-şi înscrie pentru a doua oară numele pe tabloul câştigătorilor balcaniadei atletice. în decursul competiţiei atleţii şi atletele ţării noastre au cucerit 14 titluri de campioni balcanici. V. Jurcă, învingător în două probe : 200 m plat şi 400 m garduri, Z. Vamoş cîştigătorul probelor de 1 500 şi 5 000 m au fost incontestabil cei mai buni oameni ai echipei noastre. Gh. Popescu (suliţă), I. Dăndărău (3 000 m obstacole) şi C. Grecescu (10 000 m) au obţinut victorii remarcabile în probe în care atleţii bulgari şi iugoslavi erau primii favoriţi. Desigur, cea mai bună atletă a concursului a fost recordmana lumii Iolanda Balaş care a sărit 1.84 m (record balcanic). Iată clasamentele pe naţiuni : masculin: 1. R. P. Romînă 142 puncte ; 2. Iugoslavia 131 puncte; 3. R. P. Bulgaria 110 puncte ; 4. Grecia 76 puncte; 5. Turcia 41 puncte. Feminin : 1. R. P. Romînă 102 puncte ; 2. Iugoslavia 79 puncte ; 3. R. P. Bulgaria 75 puncte; 4. Grecia 8 puncte; 5. Turcia 7 puncte. ncă din primele zile ale lunii septembrie în centrul comunei Basarabi, din raionul Medgidia au apărut afişe care anunţau o „duminică sportivă“, în ultimul timp, aici, a devenit o obişnuinţă ca în fiecare duminică să se organizeze competiţii sportive. De data aceasta se anunţa un bogat program sportiv care cuprindea întreceri la mai multe discipline sportive şi la care urmau să-şi dispute întîietatea cei mai buni concurenţi din comunele şi satele învecinate în cadrul etapei a II-a, pe centre de comune, a „Cupei agriculturii“. Iată că se impunea din partea gazdelor o pregătire minuţioasă. Mai întîi s-a constituit o comisie de organizare a concursurilor care a cuprins profesori de educaţie fizică şi activişti din consiliul asociaţiei sportive. Un număr mare de tineri au fost antrenaţi la pregătirea bazei sportive. S-a reamenajat terenul de fotbal, terenul de volei, pistele de alergări, sectoarele de gropi pentru sărituri, ca şi un poligon simplu pentru întrecerile de tir. De asemenea, s-a întocmit un program amănunţit şi s-au pregătit materialele sportive necesare întrecerii. Duminică, cîţi au sosit oaspeţii din celelalte comune, totul era pus la punct. Baza sportivă era pavoazată sărbătoreşte. Şi, în această zi, aproape toţi locuitorii din comună au fost prezenţi la terenul de sport. Ei au urmărit cu mult interes întrecerile de atletism ca şi jocurile de fotbal şi volei unde echipele din comuna Basarabi au reuşit să ocupe primele locuri. Au plăcut, de asemenea, şi concursurile de ciclism, trîntă, tir, sporturi care se bucură aici de o mare popularitate. Bogatul program sportiv s-a încheiat pe înserat, cînd spectatorii şi concurenţii s-au îndreptat spre casele lor cu satisfacţia că au petrecut cîteva ore plăcute în tovărăşia sportului. „Duminici sportive“, asemenea celei despre care am amintit, au mai avut loc şi în celelalte comune din raionul Medgidia, precum şi în alte raioane din regiunea Dobrogea. Numai în ultimele două luni în această regiune au fost organizate 127 „duminici sportive“. Cele mai reuşite au fost organizate în comunele Cogealac, Comana, Tiegru Vodă, Mahmudia, Murighiol, Casimcea etc. Aici s-au desfăşurat pasionante concursuri de călărie, ciclism, oină, gimnastică, trîntă, haltere şi volei, la care şi-au disputat întîietatea numeroşi tineri şi tinere. La aceste concursuri au participat o serie de sportivi şi echipe fruntaşe din oraşe, evoluînd demonstrativ la gimnastică, atletism, handbal, volei şi box. Astfel tinerii participanţi la întrecerile „Cupei agriculturii” au căpătat noi cunoştinţe privind sporturile preferate. Urmărind concursurile desfăşurate în comunele şi satele din regiunea Dobrogea, trebuie să menţionăm interesul manifestat de tinerii colectivişti pentru întrecerile de atletism (unde au luat „startul“ peste 15 000 de concurenţi) tir, (12 047 concurenţi), ciclism (5 541 concurenţi), trîntă (3 973 concurenţi), gimnastică (2 393 concurenţi), oină (1 192 concurenţi). în general, se poate remarca că acolo unde organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile sportive au dovedit preocupare pentru popularizarea şi buna desfăşurare a întrecerilor „Cupei agriculturii“, rezultatele sunt din cele mai bune. S. SPIREA In plină viteză ! (Moment pasionant din cursa de 250 cm.c. sport de la concursul International motociclist de viteză pe circuit desfăşurat ieri în Capitală) Foto : V. CONSTANTINESCU In raionul Salonta (Urmare din pag. 1) Colectiviştii din Rolt, Drapelul Roşu Salonta şi altele. In gospodăriile colective care au început însămînţările, colectiviştii folosesc la însămînţări, pe terenurile nemecanizăbile, toate atelajele proprii pentru a spori viteza medie zilnică de lucru. Nu aceeaşi preocupare faţă de însămînţări se constată insă la G.A.C. din Ginta, Petid, Hodoş, Căpâlna şi altele unde ritmul lent al recoltărilor îi împiedică pe colectivişti să înceapă la timpul optim însămînţările. Printr-o mai activă participare la lucru a colectiviştilor, prin concentrarea tuturor forţelor la recoltare, semănatul se poate începe neîntîrziat. La Girişu Negru, Tăut, Roit, Batir şi în alte gospodării colective care au început însămînţările, tinerii colectivişti participă zi de zi la toate lucrările actualei campanii. Mobilizaţi de organizaţiile U.T.M., ei şi-au luat răspunderea ca, de pildă, la Batăr să transporte îngrăşămintele naturale pe terenurile care se pregătesc pentru însămînţări. Numeroşi tineri colectivişti însămînţează, pe terenurile unde această lucrare nu se poate face mecanizat, cu atelajele, iar alţii în brigăzile de cîmp îşi aduc din plin contribuţia la terminarea cît mai grabnică a recoltării culturilor de toamnă. Este bine să fie popularizată experienţa organizaţiilor de bază U.T.M. de la G.A.C. Rolt, Tăut şi Girişu Negru, Drapelul Roşu-Salonta care au reuşit ca din prima zi a însămînţărilor să-i mobilizeze pe toţi tinerii colectivişti la lucru. Această grjă faţă de bunul mers al însămînţărilor de toamnă se constată la mai toate gospodăriile colective ale raionului şi se explică prin faptul că toţi colectiviştii ştiu că numai o bună organizare a lucrărilor poate să ducă la terminarea cît mai grabnică a însămînţărilor. Pînă în seara zilei de joi (deşi însămînţările, practic, au început numai de cîteva zile) în gospodăriile colective ale raionului Salonta s-au însămînţat 1444 ha din care 430 ha cu grîu şi secară, 531 ha cu orz şi 483 ha cu secară furajeră. De asemenea, 8455 ha au fost pregătite în vederea însămînţărilor de toamnă din care pe 2286 ha s-au aplicat îngrăşăminte naturale şi chimice. Preocuparea faţă de producţia anului viitor se remarcă şi prin aceea că în toate gospodăriile colective s-a însămînţat sămînţă de bună calitate şi de mare productivitate. DAN DEŞLIU Î ncă din perioada dinaintea volumului „Goarnele inimii“ ceea ce aduce aparte poezia lui Dan Deşliu sunt, în primul rînd pasiunea contemporaneităţii, suflul agitatoric, simplitatea şi claritatea. Luate în considerare, „la modul general“, aceste epitete nu se dovedesc în măsură să definească concludent coordonatele proprii viziunii poetului. Există şi alţi poeţi care pot fi apreciaţi pentru aceleaşi calităţi. Care este atunci aici criteriul originalităţii ? Iată o problemă despre care volumul recent apărut la Editura Tineretului ne invită să discutăm. Deşliu are o viziune poetică prin excelenţă folclorică, adică în spiritul celei a poeziei populare. Adeseori criticii au remarcat prezenţa elementului popular în poeme şi poezii precum : „Lazăr de la Rusca“, „Minerii din Maramureş“ etc. „Stilul“, metrica populară, preferinţa pentru construcţii de genul baladei apar evidente oricui. Dar astea sunt atribute exterioare. E necesar să mergem ceva mai departe, să urmărim cum se materializează, cum capătă expresie poetică o seamă de stări sufleteşti, de sentimente contemporane. Tematic, poeziile lui Dan Deşliu se circumscriu intr-un cadru foarte variat şi numai o simplă înşiruire pe titluri alese din cuprinsul plachetei recenzate se dovedeşte îndestulător de sugestivă pentru aria largă de teme şi probleme abordate de către poet: „Cîntec pentru 27 Noiembrie“, „De vorbă cu tovarăşul Plan“, „Iarna la fiu“, Formulele rachetei“, „Colţ new-yorkez", „Preludiu la Simfonia Lunii“, „Popas la Rovinari“ etc. Răzbate din aceste poezii suflul fierbinte al actualităţii; poetul ne apare ca un cronicar al evenimentelor pe care cu toţii le trăim. Versul se transformă (And în sunet de goarnă, ca să ne anunţe solemn o nouă şi mare izbîndă a poporului, cînd într-un melodios sunet de vioară „vorbind“ despre lucruri mai „comune", cînd în strigăt sarcastic la adresa duşmanilor păcii. Cuiva poate să-i pară arbitrară observaţia, dar chiar şi în această preferinţă pentru actualitate poate fi întrevăzută o atitudine folclorică. Omul muncitor nu cîntă niciodată lucruri străine de preocupările lui, de stările sufleteşti pe care le încearcă. Iar ca diversitate de modalităţi abordate, iarăşi trebuie să pornim de la o asociaţie cu poezia noastră populară unde întîlnim treceri brusce de la un ton la altul — de la solemn la duios, de la grav la „copilăros“ şi vesel. Inchinînd un poem primului nostru plan de stat de dezvoltare a economiei naţionale, poetul îşi imaginează pe „tovarăşul Plan“ un om aevea, cu care vorbeşte şi serios, dar şi glumeşte: „Hai noroc ! Să trăieşti, măi tovarăşe Plan / lată-ne alături, proaspeţi ca zorii / Colea in culme, şi-n prag de victorii; / tu, făclierul noului an, / noi vestitorii noii istorii. / („Cîntec pentru tovarăşul Plan") Fără să vrei, gîndul te duce la procedeul personificării din poezia populară, unde dialogul dintre cîntăreţ şi obiectul personificat e foarte frecvent. Fără îndoială, poate fi discutat caracterul rudimentar, stîngaci al unor expresii („Cîntec pentru tovarăşul Plan" ţine de o etapă mai veche din evoluţia literară a lui Dan Deşliu). Dar nu poate fi tăgăduită originalitatea viziunii poetice, lirismul vibrant al poeziei în ansamblu. Definitorii pentru stihurile incluse în volumul din Colecţia „Cele mai frumoase poezii“ sunt şi alte două trăsături : simplitatea şi claritatea. Acestea dau o notă distinctă cărţii de faţă, ca de altfel întregii poezii a lui Dan Deşliu. Poetul urmăreşte întotdeauna ca versul său să devină expresia cea mai directă a sentimentelor ce vrea să le exprime. De aici, o permanentă grijă pentru cuvînt, pentru imagine. Dar o atare grijă pentru imagine nu este determinată de considerente formale, ci izvorăște din nevoia de a exprima cît mai simplu și mai clar o anumită idee, un anumit sentiment. întreg sistemul de imagini al poeziei „Nu știu" de exemplu, e astfel orînduit incit nici una din metaforele existente nu poate fi scoasă, înlocuită, schimbată — totul este aservit ideii poetice generale. Exprimîndu-şi concepţiile sale despre poezie într-o serie de articole şi poezii publicate, Dan Deşliu pledează pentru preluarea şi dezvoltarea tradiţiilor clasice ale literaturii noastre. Necesitatea tradiţiei e un adevăr cunoscut al esteticii marxist-leniniste. Ceea ce arată însă atît experienţa poetică a lui Dan Deşliu, cît şi a altor poeţi ai noştri contemporani este că preluarea şi dezvoltarea tradiţiilor trecutului are valoare în măsura în care este dictată de realitate, în măsura în care se bizuie pe adevărul vieţii şi e tratată în mod creator. Altminteri, avem de-a face cu epigoni şi nu cu talente originale. Trebuie spus că cele mai frumoase poezii ale lui Dan Deşliu vin să confirme atari constatări şi să dovedească o dată în■ plus netemeinicia prezumţiilor celor care consideră, chipurile, că a scrie în vers clasic, bunăoară, e de-acum, desuet... Poet profund partinic, receptiv la cele mai noi fenomene ale vieţii noastre socialiste, Dan Deşliu ni se prezintă în aceste pagini cu piese lirice de reală valoare artistică ; ele au în acelaşi timp, un caracter pronunţat agitatoric, militant. E de-ajuns să amintim în această privinţă asemenea poeme: „Cîntec de mină", „Edeleis", „Lenin”, „Preludiu la Simfonia Lunii”, „Popas la Rovinari", „Hora de ziuă“ sau „Poesis”, din care cităm aceste strofe referitoare la menirea poetului: „S-o sorbi pînă-n străfunduri, să o cuprinzi întreagă această sevă tare, ţişnită din ogor, / din sufletul puternic şi cald, de muncitor, / şi una cu poporul s-o cînţi pentru popor, / aşa ca fiecare să poată s-o-nţeleagă ! / Să spargi însingurării ucigătoare zidul, / să arzi cu vîlvătaie aprinsă, de pojar, / să fii de viaţă nouă şi bună făurare şi să îţi fie veşnic tovarăş şi stegar / şi călăuză-n lupte şi-n cîntece — Partidul", în volum — există şi unele poezii mai puţin realizate. Adversităţi, Zîna văii, Pe fulgere şi alte cîteva piese lirice sînt cam monotone, lipsite de acel suflu liric, propriu poeziei lui Dan Deşliu. O mai mare exigenţă din partea autorului în culegerea celor mai frumoase poezii din creaţia sa n-ar fi putut decit să slujească scopului plachetei. In orice caz, lectura volumului, în general, este plăcută şi apariţia acestei culegeri în colecţia amintită, alături de altele ale unor poeţi de ai noştri contemporani, e binevenită. Un cuvînt bun despre prefaţă scrisă de I. D. Bălan, care se distinge prin sobrietate şi fineţea discernămîntului critic. GH. ACHIŢEI „Cele mai frumoase Pentru oţelăriile patriei De pe cuprinsul întregului raion In urma unor sondaje făcute de către organizaţiile U.T.M., s-a constatat că în toate întreprinderile, în toate comunele şi satele raionului Cehu Silvaniei există mari rezerve de fier vechi care ar putea fi transformat în metal nou, atît de necesar industriei noastre în plină dezvoltare. In ultimul timp, în întreg raionul Cehu Silvaniei, se desfăşoară o activitate intensă de colectare a fierului vechi. In fruntea acestei activităţi se află utemiştii şi tinerii. Mobilizaţi de comitetul organizaţiei de bază U.T.M., tinerii de la Întreprinderea de industrie locală Silvănia, de pildă, au colectat, de la începutul anului şi pină acum, peste 120 000 kg de fier vechi. Tinerii de pe cuprinsul raionului nostru au trimis oţelăriilor patriei, pînă la data de 20 septembrie, peste 8 200 de tone de fier vechi. Tinerii colectivişti au colectat peste 500 de tone de fier vechi. S-au evidenţiat în mod deosebit organizaţiile de bază U.T.M. din localităţile Ariniş, Cehu Silvaniei, Dobra, Aluniş şi altele. ABEL DORABAN tehnician agronom IOAN CALBUZ, VASILE ARDELEANU, colectivişti PE SCURT • Cei 40 de tineri care urmează cursurile de ridicare a calificării profesionale pentru meseria de electrician, de pe lingă laminorul de semifabricate de la Combinatul siderurgic Hunedoara, au luat hotărîrea să colecteze și să predea la I.C.M o cit mai mare cantitate de fier vechi. In ultima acţiune întreprinsă în acest scop ei au colectat mai mult de 8 tone. In 40 de zile, ei au colectat cantitatea de 21 de tone de fier vechi. (FILIP STELIAN, strungar). „ Tinerii colectivişti şi elevii şcolii de 7 ani din comuna Tudor Vladimirescu, raionul Galaţi, au colectatşi predat I.C.M.-ului, în ultimul timp, cantitatea de 25 670 kg fier vechi. BUTE CONSTANTIN, mecanic). Utemiştii din secţia lacătuşerie-montaj a Uzinelor mecanice Timişoara au colectat şi expediat oţelăriilor peste 8 000 kg de fier vechi. Printre cei care s-au evidenţiat în această acţiune se numără Simonis Iosif, Peia Siviu, Miloslav Dan, Joanică Petru, Rákóczi Francisc, Rugea Traian şi alţii (FINTINA PETRE, mecanic). în ultimele 9 luni ale anului în curs, utemiştii şi tinerii de la întreprinderea forestieră Nehoiu, raionul Buzău, au colectat şi predat I.C.M.-ului pentru a putea fi expediat oţelăriilor, cantitatea de peste 21000 kg de fier vechi şi aproape 2 000 kg metale neferoase. (IOSIF DOMAN, electrician). Echipe mobile pentru repararea televizoarelor în Capitală Cooperativa „Radio-Progres” din Capitală , a introdus de curînd un nou sistem de deservire a cetăţenilor. Este vorba de organizarea unor echipe mobile pentru efectuarea de reparaţii urgente la televizoare, în componenţa acestor echipe intră ingineri şi tehnicieni cu calificare ridicată, care se deplasează la domiciliul solicitanţilor în baza unor comenzi telefonice. Unităţile cooperativei au fost dotate cu 57 de motociclete şi motorete, 5 autodube şi un laborator mobil. In regiunea Ploieşti — 30 000 de locuinţe noi Din anul 1960 în regiunea Ploieşti s-au construit peste 30 000 de locuinţe. Numai în primele 9 luni ale acestui an, constructorii au dat în folosinţă, la termenul stabilit, aproape 1 000 de apartamente. Circa 8 000 de locuinţe noi au fost construite anul acesta şi de colectiviştii din regiune. La Ploieşti, Buzău, Cîmpina şi Tîrgovişte, ca şi în centrele petroliere Boldeşti, Băicoi, Moreni şi Urlaţi, au apărut cartiere noi. La Fieni s-au ridicat blocuri cu aproape 100 de apartamente, iar în comunele Ciorăşti, Baba-Ana, Vilcele, Ciorani și altele, unde s-au dezvoltat puternice gospodării colective, au apărut sute de case noi. Au îndeplinit şi depăşit angajamentul De curînd Comitetul orăşenesc U.T.M. Piteşti a organizat o larga acţiune de colectare a fierului vechi, urmărindu-se punerea in valoare a rezervelor existente in schelele petroliere pi şantierele de construcţii, în unităţile din cadrul complexului C.F.R., la Autobaza I.R.T.A., şi la alte întreprinderi din oraş. Datorita participării la această acţiune a unui însemnat număr de tineri, nu numai şapte zile au fost colectate peste 516 tone de fier vechi. Astfel, a fost realizat şi depăşit cu mult angajamentul luat de către tinerii din oraşul Piteşti ca în anul 1962 să colecteze cantitatea de 1 250 de tone de fier vechi. Prin acum, de pildă, ei au colectat şi expediat oţelăriilor cantitatea de 1 820 tone de fier vechi. GHEORGHE NEAGU activist U.T.M. Peisaj de pe Valea Prahovei.