Scînteia Tineretului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4162-4187)

1962-10-02 / nr. 4162

O combinație inspirată și „Viitorul" înscrie un nou gol.­­Fază din meciul de fotbal­ „Viitorul"—„Steagul roşu"-Braşov. Scor 7—1 (1—1) Foto: V. RANGA © R. P. Romina Maroc 4~Q (2-0) © Farul Constanța în fruntea clasamentului categoriei A de fotbal © Atleţii mimi învingători le Jacurile beleau de la Ariera # Baschetn­aliştii noştri vor evolua in R. S. Cen­oslovacă © Echipa masculină de şah a R.P.R. la egalitate de puncte ca echipele U.R.S.S. şi S.U.A. • In primul meci internațional al sezonului echipa reprezentativă de fotbal a R. P. Romane a întâunit duminică pe stadionul „23 August" echipa Marocu­lui. Peste 45 000 de spectatori au urmărit jocul în­cheiat cu scorul de 4—0 (2—0). • Duminică s-au disputat 5 meciuri, contind pen­tru cea de-a 7-a etapă a campionatului categoriei A de fotbal. Intilnirea de la Constanţa dintre Farul şi Petrolul Ploieşti, derbiul etapei, a fost ciştigată de formaţia constănţeană cu scorul de 2—0 (2—0). Prin această victorie, Farul Constanţa a trecut pe primul loc al clasamentului. In Capitală, tînăra for mafie „Vii­­torul" a avut la discreţie meciul cu Steagul Roşu Braşov, pa care l-a cîştigat la scor : 7—1 (1—)). Di­­namo Bucur­eşti, jucind in deplasare, a învins cu 1—0 pe U. T. Arad. Pe teren propriu, Minerul Lupeni a obţinut prima sa victorie : 2 —1 cu C.S.M.S. Iaşi. La Timişoara, Steaua Bucureşti a pierdut cu 1—0 meciul cu Ştiinţa. Un clasament Farul conduce cu 10 puncte. Urmea­ză Ştiinţa Cluj — 9 puncte, Ştiinţa Timişoara — 9 puncte, Progresul şi Rapid cu cîte 8 puncte etc.­­ Echipa masculină de baschet a R. P. Româno şi-a încheiat pregătirile în vederea turneului pe care îl va susține în R. S. Cehoslovacă. Baschetbaliștii ro­­mâni vor evolua în zilele de 3 și 4 octombrie la Karlovy-Vary. • Au continuat întrecerile din cadrul Olimpiadei de șah pe echipe de la Varna. Reprezentativa R. P. Romíné a obținut în cea de a treia rundă victoria cu scorul de 3—î­­n fața echipei Olandei. O com­portare bună au avut Soos şi Radovici, care au în­vins pe Prins şi respectiv Kremer. Ciocîrlea a făcut remiză cu marele maestru internaţional Eu­we. Gheor­­ghiu a terminat remiză cu Rumester. In clasament, după trei runde, conduc la egalita­te de puncte U.R.S.S., R. P. Romînă şi S.U.A., fiecare cu cite 7­2 puncte. întrecerile balcanice de atletism Urmărite timp de 3 zile, de pes­te 60 000 de spectatori, con­cursurile celei de-a 21-a ediţii a Jocurilor balcanice de atletism au luat sfirşit duminică pe stadionul „19 Mai” din Ankara cu o dublă victorie a echipelor R. P. Rom­îne, clasate pe primul loc atît la mas­culin cit şi la feminin. Dacă în concursul feminin victoria a fost obţinută din nou fără emoţii, un schimb în cel masculin întrecerea pentru primul loc a fost deosebit de pasionantă pînă la ultima pro­bă. Atleţii noştri au luptat cu multă ambiţie reuşind ca pină la sfirşit să-şi înscrie pentru a doua oară numele pe tabloul câştigători­lor balcaniadei atletice. în decursul competiţiei atleţii şi atletele ţării noastre au cucerit 14 titluri de campioni balcanici. V. Jurcă, învingător în două probe : 200 m plat şi 400 m gar­duri, Z. Vamoş cîştigătorul probe­lor de 1 500 şi 5 000 m au fost incontestabil cei mai buni oameni ai echipei noastre. Gh. Popescu (suliţă), I. Dăndărău (3 000 m ob­stacole) şi C. Grecescu (10 000 m) au obţinut victorii remarcabile în probe în care atleţii bulgari şi iu­goslavi erau primii favoriţi. Desi­gur, cea mai bună atletă a con­cursului a fost recordmana lumii Iolanda Balaş­ care a sărit 1.84 m­ (record balcanic). Iată clasamentele pe naţiuni : masculin: 1. R. P. Romînă 142 puncte ; 2. Iugoslavia 131 puncte; 3. R. P. Bulgaria 110 puncte ; 4. Grecia 76 puncte; 5. Turcia 41 puncte. Feminin : 1. R. P. Romînă 102 puncte ; 2. Iugoslavia 79 puncte ; 3. R. P. Bulgaria 75 puncte; 4. Grecia 8 puncte; 5. Turcia 7 puncte. ncă din primele zile ale lunii sep­tembrie în centrul comunei Basarabi, din raionul Medgi­dia au apărut afişe care anunţau o „duminică sportivă“, în ultimul timp, aici, a devenit o obişnuinţă ca în fiecare duminică să se or­ganizeze competiţii sportive. De data aceasta se anunţa un bogat program sportiv care cuprindea întreceri la mai multe discipline sportive şi la care urmau să-şi dispute întîietatea cei mai buni concurenţi din comunele şi sate­le învecinate în cadrul etapei a II-a, pe centre de comune, a „Cupei agriculturii“. Iată că se impunea din partea gazdelor o pregătire minuţioasă. Mai întîi s-a constituit o comisie de organizare a concursurilor care a cuprins profesori de edu­caţie fizică şi activişti din con­siliul asociaţiei sportive. Un nu­măr mare de tineri au fost an­trenaţi la pregătirea bazei spor­tive. S-a reamenajat terenul de fotbal, terenul de volei, pistele de alergări, sectoare­le de gropi pentru sărituri, ca şi un poligon simplu pentru în­trecerile de tir. De asemenea, s-a întocmit un program amănunţit şi s-au pregătit materialele spor­tive necesare întrecerii. Duminică, cîţi au sosit oaspe­ţii din celelalte comune, totul era pus la punct. Baza sportivă era pavoazată sărbătoreşte. Şi, în această zi, aproape toţi locui­torii din comună au fost prezenţi la terenul de sport. Ei au urmă­rit cu mult interes întrecerile de atletism ca şi jocurile de fotbal şi volei unde echipele din comu­na Basarabi au reuşit să ocupe primele locuri. Au plăcut, de asemenea, şi concursurile de ciclism, trîntă, tir, sporturi care se bucură aici de o mare popu­laritate. Bogatul program sportiv s-a încheiat pe înserat, cînd­ specta­torii şi concurenţii­ s-au îndrep­tat spre casele lor cu satisfacţia că au petrecut cîteva ore plăcu­te în tovărăşia sportului. „Duminici sportive“, aseme­nea celei despre care am amin­tit, au mai avut loc şi în celelal­te comune din raionul Medgidia, precum şi în alte raioane din regiunea Dobrogea. Numai în ul­timele două luni în această re­giune au fost organizate 127 „duminici sportive“. Cele mai reuşite au fost organizate în comunele Cogealac, Comana, Tiegru Vodă, Mahmudia, Muri­­ghiol, Casimcea etc. Aici s-au desfăşurat pasionante concursuri de călărie, ciclism, oină, gim­nastică, trîntă, haltere şi volei, la care şi-au disputat întîietatea numeroşi tineri şi tinere. La a­­ceste concursuri au participat o serie de sportivi şi echipe frun­taşe din oraşe, evoluînd demon­strativ la gimnastică, atletism, handbal, volei şi box. Astfel ti­nerii participanţi la întrecerile „Cupei agriculturii” au căpătat noi cunoştinţe privind sporturile preferate. Urmărind concursurile desfă­şurate în comunele şi satele din regiunea Dobrogea, trebuie să menţionăm interesul manifestat de tinerii colectivişti pentru în­trecerile de atletism (unde au luat „startul“ peste 15 000 de concurenţi) tir, (12 047 con­curenţi), ciclism (5 541 con­curenţi), trîntă (3 973 concu­renţi), gimnastică (2 393 concu­renţi), oină (1 192 concurenţi). în general, se poate remarca că acolo unde organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile sportive au dovedit preocupare pentru popu­larizarea şi buna desfăşurare a întrecerilor „Cupei agriculturii“, rezultatele sunt din cele mai bune. S. SPIREA In plină viteză ! (Moment pa­sionant din cursa de 250 cm.c. sport de la concursul Interna­tional motociclist de viteză pe circuit desfăşurat ieri în Ca­pitală) Foto : V. CONSTANTINESCU In raionul Salonta (Urmare din pag. 1) Colectiviştii din Rolt, Drape­lul Roşu Salonta şi altele. In gospodăriile colective care au început însămînţările, colecti­viştii folosesc la însămînţări, pe terenurile nemecanizăbile, toate atelajele proprii pentru a spori viteza medie zilnică de lucru. Nu aceeaşi preocupare faţă de însămînţări se constată insă la G.A.C. din Ginta, Pe­tid, Hodoş, Căpâlna şi altele unde ritmul lent al recoltări­lor îi împiedică pe colectivişti să înceapă la timpul optim însămînţările. Printr-o mai activă participare la lucru a colectiviştilor, prin concentra­rea tuturor forţelor la recol­tare, semănatul se poate înce­pe neîntîrziat. La Girişu Ne­gru, Tăut, Roit, Batir şi în alte gospodării colective care au început însămînţările, ti­nerii colectivişti participă zi de zi la toate lucrările actua­lei campanii. Mobilizaţi de organizaţiile U.T.M., ei şi-au luat răspunderea ca, de pildă, la Batăr să transporte îngră­­şămintele naturale pe terenu­rile care se pregătesc pentru însămînţări. Numeroşi tineri colectivişti însămînţează, pe terenurile unde această lu­crare nu se poate face mecani­zat, cu atelajele, iar alţii în bri­găzile de cîmp îşi aduc din plin contribuţia la terminarea cît mai grabnică a recoltării cul­turilor de toamnă. Este bine să fie popularizată experienţa organizaţiilor de bază U.T.M. de la G.A.C. Rolt, Tăut şi Gi­rişu Negru, Drapelul Roşu-Salonta care au reuşit ca din prima zi a însămînţărilor să-i mobilizeze pe toţi tinerii co­lectivişti la lucru. Această grjă faţă de bunul mers al însămînţărilor de toamnă se constată la mai toate gospodăriile colective ale raionului şi se explică prin faptul că toţi colectiviştii ştiu că numai o bună organizare a lucrărilor poate să ducă la terminarea cît mai grabnică a însămînţărilor. Pînă în seara zilei de joi (deşi însămînţă­rile, practic, au început numai de cîteva zile) în gospodăriile colective ale raionului Salon­ta s-au însămînţat 1444 ha din care 430 ha cu grîu şi secară, 531 ha cu orz şi 483 ha cu secară furajeră. De aseme­nea, 8455 ha au fost pregătite în vederea însămînţărilor de toamnă din care pe 2286 ha s-au aplicat îngrăşăminte na­turale şi chimice. Preocupa­rea faţă de producţia anului viitor se remarcă şi prin aceea că în toate gospodăriile colec­tive s-a însămînţat sămînţă de bună calitate şi de mare productivitate. DAN DEŞLIU έ ncă din perioada dinaintea volumu­lui „Goarnele ini­mii“ ceea ce a­­duce aparte poezia lui Dan Deşliu sunt, în primul rînd pasiunea contemporanei­tăţii, suflul agitatoric, simpli­tatea şi claritatea. Luate în considerare, „la modul gene­ral“, aceste epitete nu se do­vedesc în măsură să definească concludent coordonatele pro­prii viziunii poetului. Există şi alţi poeţi care pot fi apre­ciaţi pentru aceleaşi calităţi. Care este atunci aici criteriul originalităţii ? Iată o problemă despre care volumul recent a­­părut la Editura Tineretului ne invită să discutăm. Deşliu are o viziune poetică prin excelenţă folclorică, adică în spiritul celei a poeziei populare. Adeseori criticii­­ au remarcat prezenţa elementului popular în poeme şi poezii precum : „Lazăr de la Rusca“, „Minerii din Maramureş“ etc. „Stilul“, metrica populară, pre­ferinţa pentru construcţii de genul baladei apar evidente oricui. Dar astea sunt atribute exterioare. E necesar să mer­gem ceva mai departe, să ur­mărim cum se materializează, cum capătă expresie poetică o seamă de stări sufleteşti, de sentimente contemporane. Tematic, poeziile lui Dan Deşliu se circumscriu intr-un cadru foarte variat şi numai o simplă înşiruire pe titluri a­­lese din cuprinsul plachetei recenzate se dovedeşte înde­stulător de sugestivă pentru a­­ria largă de teme şi probleme abordate de către poet: „Cîn­­tec pentru 2­7 Noiembrie“, „De vorbă cu tovarăşul Plan“, „Iar­na la fiu“, Formulele rachetei“, „Colţ new-yorkez", „Preludiu la Simfonia Lunii“, „Popas la Rovinari“ etc. Răzbate din aces­te poezii suflul fierbinte al actualităţii; poetul ne apare ca un cronicar al evenimentelor pe care cu toţii le trăim. Versul se transformă (And în sunet de goarnă, ca să ne anunţe so­lemn o nouă şi mare izbîndă a poporului, cînd într-un melo­dios sunet de vioară „vorbind“ despre lucruri mai „comune", cînd în strigăt sarcastic la a­­dresa duşmanilor păcii. Cuiva poate să-i pară arbitrară ob­servaţia, dar chiar şi în a­­ceastă preferinţă pentru actu­alitate poate fi întrevăzută o atitudine folclorică. Omul muncitor nu cîntă niciodată lucruri străine de preocupările lui, de stările sufleteşti pe care le încearcă. Iar ca diversitate de modalităţi abordate, iarăşi trebuie să pornim de la o aso­ciaţie cu poezia noastră popu­lară unde întîlnim treceri brusce de la un ton la altul — de la solemn la duios, de la grav la „copilăros“ şi vesel. Inchinînd un poem primului nostru plan de stat de dezvol­tare a economiei naţionale, poetul îşi imaginează pe „to­varăşul Plan“ un om aevea, cu care vorbeşte şi serios, dar şi glumeşte: „Hai noroc ! Să trăieşti, măi tovarăşe Plan / lată-ne alături, proaspeţi ca zorii / Colea in culme, şi-n prag de victorii; / tu, făclierul noului an, / noi vestitorii noii istorii. / („Cîntec pentru tovarăşul Plan") Fără să vrei, gîndul te duce la procedeul personificării din poezia populară, unde dialogul dintre cîntăreţ şi obiectul per­sonificat e foarte frecvent. Fără îndoială, poate fi discu­tat caracterul rudimentar, stîngaci al unor expresii („Cîn­tec pentru tovarăşul Plan" ţine de o etapă mai veche din evoluţia literară a lui Dan Deşliu). Dar nu poate fi tăgă­duită originalitatea viziunii poetice, lirismul vibrant al poeziei în ansamblu. Definitorii pentru stihurile incluse în volumul din Colec­ţia „Cele mai frumoase poe­zii“ sunt şi alte două trăsă­turi : simplitatea şi claritatea. Acestea dau o notă distinctă cărţii de faţă, ca de altfel în­tregii poezii a lui Dan Deşliu. Poetul urmăreşte întotdeauna ca versul­­ său să devină ex­presia cea mai directă a sen­timentelor ce vrea să le exprime. De aici, o perma­nentă grijă pentru cuvînt, pentru imagine. Dar o atare grijă pentru imagine nu este determinată de considerente formale, ci izvorăște din ne­voia de a exprima cît mai simplu și mai clar o anumită idee, un anumit sentiment. întreg sistemul de imagini al poeziei „Nu știu" de exem­plu, e astfel orînduit incit nici una din metaforele existente nu poate fi scoasă, înlocuită, schimbată — totul este aser­vit ideii poetice generale. Exprimîndu-şi concepţiile sale despre poezie într-o serie de articole şi poezii publicate, Dan Deşliu pledează pentru preluarea şi dezvoltarea tra­diţiilor clasice ale literaturii noastre. Necesitatea tradiţiei e un adevăr cunoscut al estetic­ii marxist-leniniste. Ceea ce arată însă atît experienţa poe­tică a lui Dan Deşliu, cît şi a altor poeţi ai noştri contem­porani este că preluarea şi dezvoltarea tradiţiilor trecutu­lui are valoare în măsura în care este dictată de realitate, în măsura în care se bizuie pe adevărul vieţii şi e tratată în mod creator. Altminteri, avem de-a face cu epigoni şi nu cu talente originale. Trebuie spus că cele mai frumoase poezii ale lui Dan Deşliu vin să con­firme atari constatări şi să do­vedească o dată în■ plus ne­temeinicia prezumţiilor celor care consideră, chipurile, că a scrie în vers clasic, bunăoară, e de-acum, desuet... Poet profund partinic, re­ceptiv la cele mai noi feno­mene ale vieţii noastre socia­liste, Dan Deşliu ni se pre­zintă în aceste pagini cu pie­se lirice de reală valoare ar­tistică ; ele au în acelaşi timp, un caracter pronunţat agita­toric, militant. E de-ajuns să amintim în această privinţă asemenea poeme: „Cîntec de mină", „Edeleis", „Lenin”, „Preludiu la Simfonia Lunii”, „Popas la Rovinari", „Hora de ziuă“ sau „Poesis”, din care cităm aceste strofe referitoare la menirea poetului: „S-o sorbi pînă-n străfunduri, să o cuprinzi întreagă­­ această sevă tare, ţişnită din ogor, / din sufletul puternic şi cald, de muncitor, / şi una cu po­porul s-o cînţi pentru popor, / aşa ca fiecare să poată s-o-n­­ţeleagă ! / Să spargi însingu­rării ucigătoare zidul, / să arzi cu vîlvătaie aprinsă, de pojar, / să fii de viaţă nouă şi bună făurar­e şi să îţi fie veşnic tovarăş şi stegar / şi călăuză-n lupte şi-n cîntece — Parti­dul", în volum — există şi unele poezii mai puţin realizate. Adversităţi, Zîna văii, Pe ful­gere şi alte cîteva piese lirice sînt cam monotone, lipsite de acel suflu liric, propriu poeziei lui Dan Deşliu. O mai mare exigenţă din partea autorului în culegerea celor mai fru­moase poezii din creaţia sa n-ar fi putut decit să slujească scopului plachetei. In orice caz, lectura volumu­lui, în general, este plăcută şi apariţia acestei culegeri în colecţia amintită, alături de altele ale unor poeţi de ai noştri contemporani, e bine­venită. Un cuvînt bun despre prefaţă scrisă de I. D. Bălan, care se distinge prin sobrie­tate şi fineţea discernămîntu­­lui critic. GH. ACHIŢEI „Cele mai frumoase Pentru oţelăriile patriei De pe cuprinsul întregului raion In urma unor sondaje făcute de către organizaţiile U.T.M., s-a consta­tat că în toate în­treprinderile, în toa­­te comunele şi sa­tele raionului Cehu Silvaniei există mari rezerve de fier vechi care ar putea fi transfor­mat în metal nou, atît de necesar in­dustriei noastre în plină dezvoltare. In ultimul timp, în întreg raionul Cehu Silvaniei, se desfăşoară o activi­tate intensă de co­lectare a fierului vechi. In fruntea ace­stei activităţi se a­­flă utemiştii şi ti­nerii. Mobilizaţi de comitetul organiza­ţiei de bază U.T.M., tinerii de la Între­prinderea de indu­strie locală Silvă­­nia, de pildă, au colectat, de la înce­putul anului şi pină acum, peste 120 000 kg de fier vechi. Tinerii de pe cu­prinsul raionului nostru au trimis o­­ţelăriilor patriei, pînă la data de 20 septembrie, peste 8 200 de tone de fier vechi. Tinerii colec­tivişti au colectat peste 500 de tone de fier vechi.­­ S-au evidenţiat în mod deosebit organizaţiile de ba­ză U.T.M. din loca­lităţile Ariniş, Ce­hu Silvaniei, Do­bra, Aluniş şi al­tele. ABEL DORABAN tehnician agronom IOAN CALBUZ, VASILE ARDELEAN­U, colectivişti PE SCURT • Cei 40 de tineri care ur­mează cursurile de ridicare a calificării profesionale pentru meseria de electrician, de pe lingă laminorul de semifabrica­te de la Combinatul siderurgic Hunedoara, au luat hotărîrea să colecteze și să predea la I.C.M o cit mai mare cantitate de fier vechi. In ultima acţiune întreprinsă în acest scop ei au colectat mai mult de 8 tone. In 40 de zile, ei au colectat cantitatea de 21 de tone de fier vechi. (FILIP STELI­AN, strungar). „ Tinerii colectivişti şi elevii şcolii de 7 ani din comuna Tu­dor Vladimirescu, raionul Galaţi, au colectat­­şi predat I.C.M.-ului, în ultimul timp, cantitatea de 25 670 kg fier vechi. BUTE CONSTANTIN, mecanic).­­ Utemiştii din secţia lacă­­tuşerie-montaj a Uzinelor meca­nice Timişoara au colectat şi ex­pediat oţelăriilor peste 8 000 kg de fier vechi. Printre cei care s-au evidenţiat în această ac­ţiune se numără Simonis Iosif, Peia Siviu, Miloslav Dan, Joa­nică Petru, Rákóczi Francisc, Rugea Traian şi alţii (FINTI­­NA PETRE, mecanic).­­ în ultimele 9 luni ale anu­lui în curs, utemiştii şi tinerii de la întreprinderea forestieră Nehoiu, raionul Buzău, au co­lectat şi predat I.C.M.-ului pen­tru a putea fi expediat oţelării­lor, cantitatea de peste 21000 kg de fier vechi şi aproape 2 000 kg metale neferoase. (IO­SIF DOMAN, electrician). Echipe mobile pentru repararea televizoarelor în Capitală Cooperativa „Radio-Progres” din Capitală , a introdus de curînd un nou sistem de de­servire a cetăţenilor. Este vorba de organizarea unor e­­chipe mobile pentru efectua­rea de reparaţii urgente la televizoare, în componenţa a­­cestor echipe intră ingineri şi tehnicieni cu calificare ridi­cată, care se deplasează la do­miciliul solicitanţilor în baza unor comenzi telefonice. Uni­tăţile cooperativei au fost do­tate cu 57 de motociclete şi motorete, 5 autodube şi un la­borator mobil. In regiunea Ploieşti — 30 000 de locuinţe noi Din anul 1960 în regiunea Ploieşti s-au construit peste 30 000 de locuinţe. Numai în primele 9 luni ale acestui an, constructorii au dat în folosinţă, la termenul sta­bilit, aproape 1 000 de aparta­mente. Circa 8 000 de locuinţe noi au fost construite anul acesta şi de colectiviştii din regiune. La Ploieşti, Buzău, Cîmpina şi Tîrgovişte, ca şi în centrele petroliere Boldeşti, Băicoi, Moreni şi Urlaţi, au apărut cartiere noi. La Fieni s-au ridicat blocuri cu aproa­pe 100 de apartamente, iar în comunele Ciorăşti, Baba-Ana, Vilcele, Ciorani și altele, unde s-au dezvoltat puternice gos­podării colective, au apărut sute de case noi. Au îndeplinit şi depăşit angajamentul De curînd Comitetul orăşenesc U.T.M. Piteşti a organizat o larga acţiune de colectare a fierului vechi, urmărindu-se pune­rea in valoare a rezervelor existente in schelele petroliere pi şantierele de construcţii, în unităţile din cadrul complexului C.­F.R., la Autobaza I.R.T.A., şi la alte întreprinderi din oraş. Datorita participării la această acţiune a unui însemnat nu­măr de tineri, nu numai şapte zile au fost colectate peste 516 tone de fier vechi. Astfel, a fost realizat şi depăşit cu mult angajamentul luat de către tinerii din oraşul Piteşti ca în anul 1962 să colecteze cantitatea de 1 250 de tone de fier vechi. Prin acum, de pildă, ei au colectat şi expediat oţelăriilor cantitatea de 1 820 tone de fier vechi. GHEORGHE NEAGU activist U.T.M. Peisaj de pe Valea Prahovei.

Next