Scînteia Tineretului, ianuarie 1963 (Anul 19, nr. 4242-4265)

1963-01-04 / nr. 4242

A In noul llllllllllllllllllil!llll!l!llllllllllllllllllllllllllll!lllllll!llllllllll!ll an Ulll!lllll!l!llll!!intm Primele zile de intrecere­primele succese Lăcătuşii Ion Brusanovschi şi Radu Gruia de la Uzinele de pompe şi maşini agricole Bucureşti sunt cunoscuţi ca fruntaşi în întrecere. Prima zi de muncă din noul an ne-a adus şi prima bucurie : pom­pele montate d­e ei au trecut cu bine examenul calităţii. 5 FELICITĂRI­ eri, la ora 11, cînd în secţia ringuri a întreprin­derii „Filatura Românească de Bumbac”-Bucureşti a ieşit prima levată, s-a petrecut un lucru deosebit. Pe maşinile la care lucrează tinerele Maria Papia, Maria Barbu, Marioara Dumitru şi Elena Cucu au apărut nişte... felicitări. Pe cite o foaie de hirtie erau scrise depăşirile de plan ale fiecărei tinere, în prmncte patru ore. (Fiecare işi depăşise planul între 18—26 la sută). Patru tinere lucrătoare — fruntaşele primei zile de mun­că din noul an. O altă „felicitare” arată că dintre cele cinci brigăzi existente in secţie, locul întîi l-a deţinut ieri brigada condusă de Aurelia Iatan. Brigada şi-a depăşit planul în primul schimb cu 12 la sută. Pe întreaga secţie, pînă la orele 15, pla­nul de producţie a fost depăşit cu 1,7 la sută faţă de angaja­mentul luat 2­1 la sută, înseamnă că prima zi de muncă din noul an a început aci cu primele succese în întrecere. Aceste rezultate se datoresc hărniciei, entuziasmului muncitorilor și măsurilor tehnico-organizatorice care­­au fost luate. Iată cîteva. Pe ziua de 25 decembrie anul trecut, cu 3 zile mai devreme decit fusese stabilit, în secţie a fost pusă în funcţie ultima ma­şină de înaltă productivitate. Deci utilajul secţiei este acum complet modernizat. La „Pinceps”, productivitatea muncii spo­reşte cu 25 la sută. Şi încă o noutate. Tot ieri, a fost aplicată aici, deocamdată la patru maşini, inovaţia unui colectiv de in­gineri şi tehnicieni din fabrică. Este vorba de un suflător de scamă, acţionat electric, care înlocuieşte ştergerea maşinii de către lucrătoare. Din patru în patru minute dispozitivul curăţă scama la maşini. A sosit ora 15. Intră în producţie noul schimb, hotărît şi el să depăşească din prima zi sarcinile de plan. SLAVIC CONSTANTIN „foarte bine“ la calitate In primele ore ale dimineţii cind am vizi­tat laminorul de 6 ţoli al Uzinelor de tuburi „Republica" procesul de fabricaţie era in plină desfăşurare■ Fie­­care muncitor la pos­tul său de lucru supra­veghea cu atenţie metamorfoza metalu­lui incandescent. To­tul se desfăşura nor­mal — primele pro­duse realizate purtînd pecetea celei mai inalte calităţi. — Am pregătit bine producţia acestui an — ne spunea tinărul Ştefan Ganea, lamino­­rist la agregatul „Duo". Utilajele au fost revizuite şi cu­răţite, sculele au fost pregătite din vreme, materia primă, de a­­semenea, aşa că încă din primele ore am a­­sigurat utilajului un in­dice înalt de utilizare. La dezbaterea ci­frelor de plan — a continuat tînărul lami­­norist — pe baza ana­lizei profunde a posi­bilităţilor de producţie noi am arătat că sar­cinile de plan pe anul 1963 pot fi depăşite cu 1,5 la sută, aceasta constituind de altfel unul din punctele prin­cipale ale angajamen­tului luat în cadrul în­trecerii socialiste. Po­sibilităţi sunt suficien­te. Iată un exemplu : pînă acum trecerea la fabricarea unui nou sortiment necesita cel puţin două ore jumă­tate de pregătire. Da­că sculele de ghidare se pregătesc cu două ore înainte de intro­ducerea noului sorti­ment in fabricație pro­cesul de pregătire va dura cel mult o oră. In acest fel timpii ne-B. VASILE (Continuare în pag. a IIl-a) II. cheamă Dimitrie Gorun. Geanta lui s-a umplut acum de cărfi. Astă seară, acum chiar, se va ține încă una din lecțiile cursurilor agrozootehnice, organizate la G.A.C. Hitiaș, raionul Lugoj. Foto : I. CUCU Prime de vechime pentru mineri Peste 1 400 de mi­neri, ingineri, mai­ştri şi tehnicieni din bazinul carbonifer Comăneşti, regiunea Bacău, au benefi­ciat de prime de vechime pentru muncă în subteran. Suma alocată in a­­cest scop pentru a­nul 1962 a fost cu 550 000 lei mai mare decit în 1961. Mine­rii Ion Hanganu şi Constantin Pascu, de la mina Rafira, care lucrează de peste 20 de ani în subteran, au primit 2 660 şi respectiv 3 200 lei. De aseme­nea, maiştrii mineri Petre Barbu şi Si­­mion Bilbîie, care au o vechime de peste 30 de ani, au fost recompensaţi cu 4 700 şi respectiv 16 240 lei. (Agerpres) Proletari d­in toate ţările, uniţi-vă! Anul XIX, seria II nr. 4242 4 PAGINI — 20 BANI vineri 4 ianuarie 1963 Oţel şi laminate peste plan DEVA (de la corespondentul nostru). Colectivul oţelăriei electrice a Combinatului siderurgic Hunedoara (aici se lucrează oţelu­rile speciale pentru rulmenţi, sape cu role etc) a terminat cu şase zile înainte planul de pro­ducţie pe anul 1962. Succesul acesta constituia preludiul unor rezultate mai bogate în între­cerea socialistă, era o certitudine că în acest an oţelarii de aici vor lucra cu mai multă hărnicie şi pricepere. Şi faptele confirmă acest lucru. In primele două zile ale anului 1963 oţelarii au elaborat 8 tone oţeluri speciale de calitate superioară peste sarcinile ce le-au revenit. Rezultate bune au obţinut în zilele respec­tive şi muncitorii de la laminoarele 800 mm şi 1 000 mm, care au laminat 316 tone peste pre­vederi. In fruntea întrecerii sunt şi de data aceasta laminoriştii din schimbul condus de tânărul inginer Mircea Hosu și brigada con­dusă de Ion Munteanu. ouă săptămîni ne mai despart de se­siunea de examene Intensificarea pregă­tirilor în vederea a­­cestei importante verificări a muncii depuse în cursul unui semestru poate fi ilustrată şi în cazul Insti­­tutului politehnic din Cluj prin zeci şi zeci de aspecte. Vom în­cepe cu activitatea grupelor pen­tru că munca acestora este cel mai sensibil barometru al pregătirilor pentru examene. In grupă este cunoscută străduința fiecărui stu­dent, temeinicia pregătirii sale pentru fiecare seminar, pentru fie­care lucrare de laborator sau pro­iect. Tot la nivelul grupei pot fi luate măsurile cele mai eficiente pentru lichidarea şi completarea golurilor în pregătire, pentru an­trenarea tuturor stu­denţilor la o muncă intensă şi metodică de consolidare a cu­noştinţelor. Iată motivele pen­tru care comitetul U.T.M., asociaţia stu­denţilor cît şi con­ducerile celor două facultăţi ale institu­tului şi-au concentrat atenţia în această perioadă în mod deosebit asu­pra muncii ce se desfăşoară în grupe. Membrii din comitetele U.T.M., din consiliile A. S. au primit sarcini concrete să se ocupe de cite o grupă stu­denţească pentru a sprijini acti­vul acestora în mobilizarea tutu­ror studenților la intensificarea stu­diului în vederea examenelor. Şi cadrele didactice, în primul rind îndrumătorii de grupe şi de ani sunt în permanenţă în mijlocul stu­denţilor dîndu-le sprijin imediat în rezolvarea problemelor ce se ivesc. Ajutorul se referă în primul rînd la asigurarea unei rodnice recapitulări a materiei. Cunoscînd nivelul de pregătire al fiecărui stu­dent din grupă sau din an, îndru­mători ca prof. Bal Lascu, cont. Vidiu Aurel, cont. Tripa Mihai, set de lucrări Zubac Vlad acordă a­­cest ajutor diferenţiat studenţilor ajutindu-i să-şi sistematizeze cu­noştinţele, să insiste asupra unor capitole mai dificile pe care nu le stăpînesc prea temeinic. Planifi­carea timpului, lucrul esenţial în acest răstimp, este un alt domeniu în care organizaţiile U.T.M., aso­ciaţiile studenților, cu sprijinul ca­drelor didactice, dau un sprijin substanţial studenţilor, în pregăti­rea pentru sesiune. Rezultatele obținute de grupa 323 din anul Ill-electrotehnică, în sesiunea trecută, au fost de-­­stul de bune. Aproape 70 la sută din calificative peste 7. Şi totuşi, Pittner Alexandru, Hartmann I, Cerneanu I, sunt de pă­rere că rezultatele pot fi şi mai bune. întreaga grupă este de a­­cord cu aceasta, şi a hotărît ca la examenele ce urmează, cinci la număr, să dovedească acest lucru. S-au făcut grupe de studiu la cămin, sau acasă la unii studenţi, care locuiesc în oraş. După ce fiecare a studiat un capitol, o temă, se poartă discuţii pentru elucidarea problemelor neînţe­lese. Procedînd în acest fel, studenţii Mărgineanu Vasile, Mol­dovan Gheorghe, Mureşan Tu­dor sunt siguri că vor obţine rezultate şi mai bune ca anul trecut, cînd au verificat eficaci­tatea acestei metode de studiu. Şi în alte grupe întrajutorarea este folosită în această perioadă, pen­tru ridicarea nivelului de pregă­tire, mai ales a unor studenţii mai slabi. Mai puţină experienţă au stu­denţii din anul I, care se prezintă la prima lor sesiune de examene. lată de ce încă de la începu­tul anului universitar, cadre di­dactice, studenți din anii mai mari au căutat să transmită celor din anii întîi, o parte din expe­rienţa lor. Acest lucru s-a dovedit a fi foarte util la anul I al Facul­tăţii de electromecanică, unde domneşte o atmosferă de lucru intensă. In grupele acestui an majoritatea studenţilor au termi­nat studiul materialului, iar acum, odată cu predarea ultimului curs, fac doar o recapitulare, o reve­dere şi completare a cunoştinţelor. Amintim doar cîteva din căile prin care s-a ajuns la această situaţie care îndreptăţeşte speranţa că se vor obţine rezultate bune la pri­ma sesiune de examen. Astfel, la grupa 312, popularizarea metode­lor de muncă ale unor studenţi fruntaşi ca Ardeleanu Ilie, Gligor Daniel, care, venind din producţie, dovedesc şi la învăţătură perse­verentă şi sirguinţă, organizarea ajutorului colegial, sub forma unor grupe de studiu care în a­­ceastă perioadă de recapitulare îşi sporesc eficienţa, mobilizarea studenţilor grupei la frecventarea tuturor cursurilor, a consultaţiilor, pregătirea pentru fiecare seminar, sunt principalele aspecte ale pre­gătirii pentru exa­mene. Sunt însă şi unele grupe ca de exem­plu 311, 314, 316, în care există şi unii studenţi care au ne­glijat pregătirea în cursul semestrului şi abia acum îşi dau seama ce trebuie să facă. Aceştia au mare nevoie de a­­jutorul pe care „refuzaseră" să-l primească în cursul semestrului, in prezent se desfăşoară consfă­tuiri profesionale în multe grupe din anul I. E necesar ca comi­tetele U.T.M., consiliile asocia­ţiilor din facuităţi să acorde a­­tenţie mai mare modului ,în care se desfăşoară aceste consfătuiri, insistînd ca ele să fie eficiente, să contribuie la îmbunătăţirea situa­ţiei din grupele respective. Cu a­­cest prilej, metodele de studiu fo­losite de studenţii fruntaşi ai gru­pelor de studenţi în pregătirea pentru examene trebuie populari­zate, extinse. Din initiativa comitetului U.T.M. si a consiliului asociatiei pe insti-ION LEICU Preşedintele Consiliului U.A.S. Cluj NICOLAE ARSENIE (Continuare in pag. a Ill-a) PREGĂTIRILE STUDENJILOR DE LA INSTITUTUL POLITEHNIC DIN CLUJ ____ iLJLLijLi —» ! ■ ' I IN PAG. A II-A | • Acad. A. I. Oparin despre : BiOCHIMIA IN-­­­DUSTRIALA j f • DIN POSTA DE IERI ( • In sprijinul educatiei muzicale a tineretului J IN PAG. A III-A | l ( • „HARPE SI APE" de Ilie Purcaru (Note de lec- j | | [ o Lecţii viu ilustrate | • Rubrica SPORT | Utilajele a la tim şi bine pregătite­ iarnă. Cîmpul nu mai răsună de du­duitul tractoare­lor. Este perioada cînd se execută revizuirea fiecărui tractor, a fiecărui agregat agricol în vederea pregătirii acestora pentru viitoarea campanie. In această acţiune, aici în Olte­nia, un rol important îl de­ţine Uzina de reparaţii a ma­şinilor agricole din Craiova. Zilele acestea am avut o convorbire cu mai mulţi ingi­neri de la uzină, care ne-au relatat despre măsurile ce au fost luate în vederea îmbună­tăţirii activităţii de reparaţii. — La pregătirea actualei campanii, spunea tovarăşul Lucian Butoi, inginerul şef al uzinei, care la noi începe la 1 noiembrie şi se sfîrşeşte în jurul datei de 31 martie, am trecut încă din luna iulie. A­­tenţia noastră s-a îndreptat mai ales în direcţia măririi spaţiilor productive, sporirii capacităţii de reparaţii, prin mărirea numărului posturilor de lucru, mecanizarea lucrări­lor ce necesită un volum mare de muncă şi fireşte îmbunătă­ţirea pe toate căile a calităţii reparaţiilor. Spaţiul tehnolo­gic a crescut cu peste 340 m­p din care aproape 90 m­p au fost amenajaţi prin muncă patriotică, acţiune la care o contribuţie deosebită au adus-o tinerii. S-a mărit spaţiul teh­nologic la sectorul montaj motoare. Aici, înainte, nu exis­­ta decit o singură baie pentru spălarea pieselor, constituind un loc îngust în cadrul flu­xului tehnologic, care, normal, determina o productivitate scă­zută a muncii. Am amenajat încă o baie de degresaj dotată şi cu o macara, pivotantă pen­tru o mai uşoară mînuire a pieselor, în special a arbori­lor motor. Pînă în toamna anului tre­cut, a continuat inginerul şef, vopsirea tractoarelor şi a ce­lorlalte utilaje reparate se fă­cea în aer liber. Calitatea ace­stor operaţiuni nu era întot­deauna corespunzătoare. Vre­mea rece şi umedă din timpul toamnei şi iernii nu permitea o aderare perfectă a vopselei pe metal, se formau pori, iar în timpul exploatării apărea fenomenul decojirii. Am ame­najat atunci o cameră pentru vopsire ce a înlăturat aceste neajunsuri. ’ S-a mai menţionat că la po­stul'­de recondiţionat arbori a fost­­instalată o macara pivo­tantă , cu an electro­palan s-a dotat postul de recondiţio­­nare a punţilor din spate şi asemenea mecanizări a mun­cilor grele au avut loc la toate posturile de lucru, diminuîn­­du-se pe de o parte efortul fi­zic al muncitorilor, iar pe de altă parte sporind considerabil randamentul fiecărui loc de muncă. — Cum era și firesc — a in­tervenit tovarășul Constantin Popescu, inginer în cadrul ser­viciului tehnic, sporind spaţiul de producţie se impunea reor­ganizarea fluxului tehnologic şi crearea unor posturi noi de lucru. Numărul muncitorilor a crescut cu peste 25—30 la sută. Nu toţi angajaţii noi (deşi în mare parte calificaţi) cunoşteau procesul nostru teh­nologic. De aceea s-a făcut o reîmpărţire a oamenilor pe locurile de muncă în aşa fel incit fiecare post de producţie să dispună de unul sau mai mulţi muncitori calificaţi, cu­noscători ai procesului de re­paraţii a tractoarelor şi maşi­nilor agricole. Dintre măsurile luate în ca­drul reorganizării fluxului tehnologic un mare efect e­­conomic a a­­vut concentra­­rea recondiţio­­nării pieselor uzate prin crea­rea unui atelier de recondiţio­­nare. In cadrul liniilor fluxu­lui tehnologic fiecare post execută revizuirea şi repararea unui ansamblu, înainte, cînd o piesă urma să fie recondiţionată, această ope­raţie interesa pe muncitorul de la postul respectiv. La secto­rul de reparaţii accesorii mo­tor, pentru recondiţionarea corpului pompei de apă, de pildă, în vechea formă de or­ganizare se pierdeau cite 30 minute — o oră, in timp ce o­­peraţia propriu-zisă de repa­rare nu abia mai mult de 15 minute, iar restul timpului se pierdea cu transportul piesei respective la sudură, la ajus­­taj etc. Iată deci un volum important de timp neproduc­tiv. In plus piesa nu era re­condiţionată în mod cores­punzător, fiindcă muncitorul nu avea deprinderea necesară şi nu cunoştea normele de e­­xecuţie. Timpii aceştia ne­productivi acum sunt elimi-Vasile barac corespondentul „Scînteii tine­retului" pentru regiunea Oltenia (Continuare în pag. a ll-a) Cum se desfăşoară repararea tractoare­lor şi a maşinilor agricole la Uzina de reparații din Craiova - TELEGRAMĂ Excelenţei sale Generalului NE­WIN Preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane RANGOON Cu prilejul Zilei Independenţei Uniunii Birmane, vă trimit Excelenţă, din partea mea personal, a Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, a guvernului şi poporului român, cele mai cordiale felicitări Excelenţei­­Voastre, guvernului şi poporului birman. Păstrez o bună amintire de pe urma vizitei făcute în Birma­­nia şi a întîlnirilor cu Excelenţa Voastră şi sînt convins că prie­tenia şi colaborarea dintre popoarele noastre se vor dezvolta şi consolida mai departe în folosul ambelor noastre popoare, în folosul păcii mondiale. Folosesc acest prilej pentru a vă adresa totodată cele mai bune urări de sănătate şi fericire pentrul Anul Nou 1963. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romina Benzi transportoare intrate în producţie La Uzinele „Emailul roşu” din Mediaş au intrat în func­ţiune 7 mari benzi transpor­toare. Cu ajutorul lor se me­­canizează operaţia de trans­port a vaselor şi se asigură sortarea acestora în cele mai bune condiţii. Intrarea în pro­ducţie a benzilor transportoa­re contribuie la creşterea pro­ductivităţii muncii, îmbunătă­ţirea calităţii produselor şi la realizarea de economii la pre­ţul de cost. (Agerpres) O nouă policlinică modernă la Satu Mare Zilele acestea în oraşul Satu Mare a fost dată în folosinţă o policlinică modernă. Noua unitate dispune de 38 cabinete şi laboratoare, printre care de medicină a muncii, stomatolo­gie, oncologie, fizioterapie, hi­­droterapie, etc. înzestrată cu aparate medicale moderne şi încadrată cu medici de specia­litate, policlinica va deservi oamenii muncii din oraşul şi raionul Satu Mare. (Agerpres) Anul care a trecut a fost pentru colectiviştii­­din comuna Valu lui Traian, regiunea Dob­rogea, un an al multor succese. S-au obţinut producţii frumoase, fondul de bază s-a ridicat la peste 2 000 000 lei. În planul de producţie pe anul 1963, care s-a discutat de curînd în consiliul de conducere, după cum se vede şi în fotografia noastră, colectiviştii de aici şi-au propus noi şi importante obiective de realizat. Foto : AGERPRES

Next