Scînteia Tineretului, februarie 1963 (Anul 19, nr. 4266-4289)

1963-02-01 / nr. 4266

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XIX, seria II nr. 4266 4 PAGINI — 20 BANI Vineri 1 februarie 1963 • Stagiunea Teatrului pentru tineret şi co­pii. IN PAG. A IlI-a • Două zile la raion cu propagandiștii. • SPORT 9 Pe urmele materiale­lor publicate. o Fier vechi otelăriilor patriei. COMUNICATUL Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Române pe anul 1362 în anul 1962 — care încheie prima jumătate a planului de şase ani — oamenii muncii au obţinut noi şi importante succese în desăvîrşirea con­strucţiei socialismului în Re­publica Populară Romînă. I. Industrie Planul producţiei globale in­dustriale pe anul 1962 a fost îndeplinit în proporţie de 101,9 la sută, iar planul producţiei marfă în proporţie de 101,5 la sută. Producţia globală industria­lă a crescut faţă de anul 1961 cu 14,7 la sută , a mijloacelor de producţie cu 17,5 la sută, iar a bunurilor de consum cu 10,2 la sută. Creşteri importante ale pro­ducţiei globale s-au obţinut în ramurile hotărîtoare ale indu­striei : în industria construc­ţiilor de maşini şi prelucrării metalelor cu 19 la sută, în in­dustria chimică cu 24 la sută, în industria energiei electrice şi termice cu 23 la sută, în industria metalurgiei feroase cu 11 la sută, în industria ma­terialelor de construcţie cu 18,5 la sută. Ca urmare, îndeosebi, a unei mai bune valorificări a ţiţeiu­lui şi a masei lemnoase, pro­ducţia globală a industriei prelucrătoare petroliere a cre­scut cu 21,5 la sută, iar pro­ducţia globală a industriei de prelucrare a lemnului cu 17 la sută. In perioada 1960—1962 pro­ducţia globală industrială a crescut cu 55 la sută, cu un ritm mediu anual de creştere de 15,8 la sută, faţă de circa 13 la sută prevăzut în Directi­vele Congresului al III-lea al partidului. Producţia mijloacelor de producţie a crescut în anii 1960—1962 în medie cu 16,8 la sută pe an, faţă de circa 14 la sută ritm mediu anual prevă­zut pentru întregul plan de şase ani; producţia industriei construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor a crescut în medie cu 20 la sută, iar a industriei chimice, hîrtie ministere, organizaţii economice centrale şi între­prinderi ale sfaturilor popu­lare, planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit după cum urmează: tiei şi celulozei cu 23 la sută, faţă de peste 14 la sută, res­pectiv 22 la sută. Ritmul me­diu anual de creştere a pro­ducţiei industriei metalurgiei feroase a fost de 20 la sută. Producţia bunurilor de con­sum a crescut în aceeaşi peri­oadă cu un ritm mediu anual de creştere de 14,1 la sută, faţă de 12,2 la sută prevăzut în Di­rectivele Congresului al III-lea al partidului. Planul pe anul 1962 a fost depăşit la majoritatea produ­selor industriale: energie elec­trică, cărbune, ţiţei, benzină, petroluri, motorină, uleiuri mi­nerale cocs metalurgic pentru furnale, laminate uşoare, tablă, ţevi din oţel, rulmenţi, mo­toare electrice, transformatori de forţă, vagoane de marfă, autocamioane de 4 tone, auto­buze, pluguri de tractor, com­bine tractate pentru recoltat cereale păioase, semănători de cereale cu tracţiune mecanică, utilaje pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului, sodă cal­cinată, sodă caustică, acid sul­furic, îngrăşăminte fosfatice, coloranţi organici, detergenţi, cherestea, plăci din particule aglomerate, ţesături de bum­bac, lină şi mătase, tricotaje, confecţii din ţesături, încălţă­minte, mobilă, aparate de ra­dio, televizoare, răcitoare elec­trice, maşini de cusut, maşini de gătit pentru combustibil ga­zos, butelii pentru gaze de pe­trol lichefiate, preparate de carne, peşte, unt, zahăr şi al­tele. în producţia principalelor produse s-au obţinut în anul 1962 următoarele rezultate : In cursul anului 1962 s-a continuat acţiunea de îmbună­tăţire a calităţii producţiei, de introducere în fabricaţie de produse cu caracteristici teh­nice superioare, de lărgire a numărului sortimentelor bu­nurilor de consum. Au fost puse în fabricaţie noi tipuri de maşini, utilaje şi aparate cu caracteristici teh­nice avansate şi cu parametri superiori celor din anii prece­denţi şi au fost realizate pro­totipuri de maşini şi utilaje necesare economiei naţionale. S-a continuat cu bune re­zultate acţiunea de moderni­zare a parcului existent de maşini-unelte şi dotarea între­prinderilor cu utilaje noi. A crescut în continuare gra­dul de mecanizare în exploa­tările miniere la extracţia cărbunelui şi minereurilor, în turnătorii, în exploatările fo­restiere, la recoltarea stufului şi la alte lucrări care necesită un volum mare de muncă. S-a extins automatizarea proceselor de producţie. A­­proape 70% din producţia de fontă şi de oţel Martin s-a produs în agregate cu princi­palele operaţiuni automatizate. La Combinatul Siderurgic Hu­nedoara au fost date în pro­ducţie laminoare continue de sîrmă şi de profile uşoare complet automatizate. S-au introdus linii automate şi se­miautomate pentru prelucra­rea metalelor ; s-au dat în funcţiune instalaţii chimice cu un înalt grad de automatizare. S-a continuat automatizarea şi telemecanizarea instalaţii­lor energetice, întreprinderile din industria textilă au fost dotate în acest an cu 1300 războaie automate de ţesut bumbac şi cu 110 războaie au­tomate de ţesut mătase. In anul care a trecut au fost aplicate 45 mii invenţii şi ino­vaţii, care au permis realiza­rea a circa 430 milioane lei economii post-calculate. Prin eforturile oamenilor muncii, preţul de cost al pro­ducţiei marfă în industria republicană, după date provi­zorii, a fost redus cu circa 2,5%. Reduceri însemnate ale pre­ţului de cost au fost obţinute de : Departamentul energiei electrice, Direcţia generală a cărbunelui Direcţia generală a prelucrării ţiţeiului, Direc­ţia generală a industriei de medicamente, Direcţia gene­rală autocamioane, tractoare şi maşini agricole, Direcţia generală a prefabricatelor, Direcţia generală a produselor finite din lemn, Direcţia ge­nerală a industriei tricotaje­lor şi confecţiilor, Direcţia ge­nerală a industriei pielăriei, încălţămintei şi cauciucului, Direcţia generală a industriei morăritului şi crupelor. Faţă de o creştere a produc­tivităţii muncii în industrie de 8,5 la sută prevăzută în pla­nul de stat, în anul 1962 s-a obţinut o creştere de numai 6.6 la sută ceea ce impune ca în centrul preocupării condu­cerilor ministerelor şi între­prinderilor, a specialiştilor şi a tuturor oamenilor muncii să stea, ca o sarcină primordială, îndeplinirea prevederilor pla­nului pe anul 1963 şi o creş­tere şi mai accentuată în anii următori a productivităţii muncii, factor determinant al dezvoltării economiei socialiste şi al ridicării nivelului de trai. în acest scop, concomitent cu promovarea sistematică a progresului tehnic în toate ramurile economiei naţionale, măsurile tehnico-organizato­­rice trebuie îndreptate spre folosirea cit mai completă a tehnicii noi cu care se dotea­ză întreprinderile, spre adîn­­cirea profilării lor şi, pe acea­,­stă bază, a specializării, me­canizării şi automatizării pro­ceselor de producţie, spre ridicarea continuă a califică­rii cadrelor — condiţii ale asigurării creşterii productivi­tăţii muncii la nivelul sarci­nilor prevăzute în planul de şase ani, sfinţită victoria definitivă a socialismului in patria noa­stră. S-a întărit baza tehnică-ma­­terială a agriculturii prin do­tarea ei cu încă 9 200 tractoa­re, 9 100 semănători mecanice, 5 000 combine pentru recolta­tul cerealelor păioase, precum şi cu un număr important de alte maşini agricole noi şi perfecţionate. S-au înfiinţat 6 noi staţiuni de maşini şi trac­toare. La sfîrşitul anului 1962,, a­­gricultura era înzestrată cu 56 500 tractoare, 52 600 semă­nători mecanice, 28 400 com­bine pentru recoltatul cerea­lelor păioase şi cu numeroase alte maşini agricole. Suprafaţa arabilă ce revine în medie pe un tractor a scă­zut de la 270 ha în 1959, la 170 ha în 1962. S-a continuat procesul de consolidare economico-organi­­zatorică a gospodăriilor agri­cole colective. Suprafața agricolă ce revine în medie pe o gospodărie agri­colă colectivă a crescut de la 930 ha în 1961, la 1 615 ha în 1962, concomitent cu o creș­tere însemnată a fondului de bază al gospodăriilor. în felul acesta s-au creat condiţii fa­vorabile de dezvoltare celor 5 625 gospodării agricole co­­lective, ce­­cuprind peste 3,2 milioarte familii şi o suprafaţă agricolă de peste 9 milioane ha. In gospodăriile agricole de stat, lucrările de arat, semă­nat, precum şi recoltatul ce­realelor păioase au fost meca­nizate în întregime, iar în gos­podăriile agricole colective a­­celeaşi lucrări au fost efec­tuate mecanizat în proporţie de două treimi, în condiţiile unei extinderi considerabile a suprafeţei gospodăriilor colec­tive. Staţiunile de maşini şi trac­toare au executat un volum de lucrări de peste 27 milioa­ne la arătură normală, reali­­zîndu-şi planul în proporţie de 114 la sută. Faţă de anul precedent, volumul lucrărilor executate a crescut cu 32­­la sută, iar faţă de 1959 de a­­proape 3 ori. Preţul de cost pe hectar a­­rătură normală realizat de staţiunile de maşini şi trac­toare a fost redus cu 1,6 la sută faţă de prevederile pla­nului­ şi cu 4 la sută faţă de (Continuare în pag. a II-a) *) Planul pe anul 1962 a fost depăşit. S-au produs cantităţi sporite din sortimentele de calitate superioară (benzine cu cifră octanică ridi­cată, motorină hidrofinată, produse aromate etc.). **) In anul 1961 s-au produs 8 bucăţi. ***) S-au produs pentru prima dată în anul 1962. II. Agricultura și silvicultura Anul 1962 a marcat încheie­rea colectivizării agriculturii. Obiectivul stabilit de Congre­sul al III-lea al partidului în domeniul transformării socia­liste a agriculturii a fost ast­fel realizat cu aproape 4 ani înainte de termen. A fost con- Procentul de îndepli­nire a planului pe anul 1962 Ministerul Minelor și Energiei Electrice 101,2 Ministerul Industriei Petrolului şi Chi­miei 100,2 Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini 100,4 Ministerul Industriei Construcţiilor (în­treprinderi industriale) 100,0 Ministerul Economiei Forestiere 106,3 Ministerul Industriei Uşoare 102,9 Ministerul Industriei Alimentare 101,1 întreprinderile industriale ale Ministeru­lui Transporturilor şi Telecomunica­ţiilor 110,7 Unităţile industriale ale Consiliului Su­perior al Agriculturii (Trustul uzi­nelor de reparaţii etc.) 113,0 Unităţile industriale ale Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă (Trustul industriei poligrafice) 105,5 întreprinderile industriale ale sfaturi­lor populare 111,4 Uniunea Centrală a Cooperativelor Meş­teşugăreşti 101,9 Producţia efectivă 1962 în­­ faţă de Unitatea Date producţia de măsură absolute efectivă 1961 Fontă mii tone 1 511 137 Oţel mii tone 2 451 115 Laminate finite pline mii tone 1 667 110 Ţevi de oţel mii tone 456 114 Cocs metalurgic pentru furnale mii tone 1 119 119 Minereuri de fier mii tone 1 742 100,3 Cărbune brut extras mii tone 9 589 110 Ţiţei extras mii tone 11 864 102 Produse petroliere albe mii tone 6 545 99,8'v) Uleiuri minerale mii tone 346 96*) Gaz metan mii. m3 8 837 123 Energie electrică mil. kWh 10 068 116 Mașini-unele pentru așchierea metalelor bucăți 5 902 111 Motoare cu combustie internă mii CP 478 142 Motoare electrice mii kW 900 127 Transformatori de forţă mii kVA 3 058 139 Instalaţii de foraj bucăţi 138 147 Utilaje tehnologice pentru pre­lucrarea ţiţeiului tone 13 499 159 Utilaje tehnologice pentru in­dustria chimică tone 41146 141 Utilaje tehnologice pentru fa­bricile de ciment tone 14 246 107 Utilaje tehnologice pentru in­dustria siderurgică şi turnă­torii tone 27 837 101 Vagoane de marfă pentru e­­cartament normal bucăţi 5 639 93 Locomotive Diesel electrice de 2100 CP bucăţi 35­0**) Autovehicule bucăţi 15 004 101 Rulmenţi mii buc. 7 244 131 Tractoare­­ bucăţi 21 500 108 Combine tractate pentru re­coltat cereale păioase bucăţi 5 810 95 Pluguri de tractor bucăţi 16 434 110 Sodă calcinată mii tone 288 121 Soda caustica mii tone 160 120 Acid sulfuric mii tone 326 131 îngrăşăminte chimice (sub­stanţă activă 100 la sută) mii tone 131 151 Coloranţi organici tone 4 955 119 Negru de fum tone 29 521 104 Detergenţi tone 9 990 134 Fibre şi fire sintetice tone 1 649 102 Mase plastice şi răşini sinte­tice tone 24 634 138 Anvelope auto-tractor-avion mii buc. 550 149 Celuloză mii tone 153 134 Hîrtie mii tone 159 109 Ciment mii tone 3 489 105 Materiale de zidărie (în echi­valent cărămizi ceramice milioane normale) bucăți 1064 126 Geamuri trase în echivalent 2 mm grosime mii ms 20 767 113 Cherestea mii m3 4289 103 Placaj mii m3 134 142 Plăci din particule aglomerate tone 67 088 178 Plăci fibrolemnoase tone 24 292 ***) Mobilă din lemn mil. lei 1878 125 Ţesături de bumbac mii. ml 296 105 Ţesături de lină mii. ml 34 90 Ţesături de mătase şi din fire sintetice mii. ml 29,5 101’ Tricotaje mii. buc. 54 97 Confecţii din ţesături mii. lei 5199 106 încălţăminte mii per. 32 391 104 din care : — încălţăminte din piele mii per. 21040 106 ’Aparate de radio mii buc. 251­­ 119 Televizoare bucăţi 41425 279 Răcitoare electrice bucăţi 46 022­ 150­­ Maşini electrice de spălat b rufe pentru uz casnic bucăţi 76 948 110 Maşini de gătit pentru combustibil gazos mii buc. 166 109 Biciclete mii buc. 267 99 Maşini de cusut de uz casnic bucăți 74 416 120 Carne (fără slănină) mii tone 297 112 Preparate de carne mii tone 62 114 Conserve de carne mii tone 12 123 Conserve de legume mii tone 58 123 Conserve de fructe mii tone 57 116 Peşte mii tone 30 116 Lapte de consum (inclu­siv lapte praf) mii hl. 2 068 119 Brînzeturi tone 45 557 111 Unt tone 14 580 102 Uleiuri comestibile mii tone 162 130 Zahăr mii tone 342 81 Producţia efectivă 1962 în­­ faţă de Unitatea Date producţia Hi­­mSciira absulnta ofor­tieră 1QR1 Privire pe cei trei elevi Bălănescu Gheorghe, Popescu Adriana şi Greere Nicolae de la Şcoala me­die din­­ Drăgăşani Ochii lor urmăresc cu atenţie reacţiile unei experienţe. Ceea ce văd notează. În acest fel explicaţiile date de profesor sunt însuşite mai temeinic. Foto : I. CUCU TABLETA nnnn7iiitniii!!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii;iiiiii) Gartea~n sat TUDOR ARGHEZI fost o vreme şi nu o vreme de ca­lendar ci de viaţă, şi nu de o viaţă ci de toată vremea vieţii, cind, la uşa cărţii, de încăpere încuiată, omul din sat încerca, pipăind-o jur împrejur, cum s-ar putea des­chide. Dar de-a lungul veacurilor strimte pentru el ca nişte uliţi de hîrtoape, în­ţepenea cite un scaun împărătesc de fiece veac. Simţea omul din sat că în firida încuiată stă­tea ascuns tiparul peceţilor puse să zacă pină la moarte pe ochii lui — şi o sumedenie de lucruri boiereşti, pana, cerneala, pergamentul, hîrtia şi chiar cărţile, în care nu putea să în­capă. Ce-i putea face mintea decit să rătăcească prin basme şi ghicitori ? De la o vreme, începuse să audă nişte vorbe ispititoare, pe care nici pe ele nu putea, ca niş­te lacăte, să Ie descuie. Cheile lor rugineau strînse tot in încăperea oarbă, Constituţie, Vot, Vot universal... atîtea şi atîtea cuvinte mor­minte. Păscîndu-şi turma cu gîndul la tainele dom­neşti şi asemuindu-le cu păşunea de slove a unei pagini de ceaslov, omul satului a spus, citind pe fluier, o zicală dulce : Cimpu-i alb oile-s negre, cin-le vede nu le crede, cin-le paşte le cunoaşte. Dar asemenea oi scrise, el tot nu le-a cunoscut. La o încrucişare de neguri, stăpînirea trebui să dea poporului din întuneric, şi auzita Cons­tituţie... „Ca să o cunoască lumea* (desigur că lumea din văzduhuri­ stăpînirea a şi tipărit-o, insă fu ascunsă și ea în încăperea cu străluciri secre­te. Păi vezi, ea nu era făcută pentru ciobanii oilor adevărate. Numai cărturarii, care despică firul în patru și-l răsucesc la loc, aveau voie să-i întoarcă foile cu degetul înmuiat în gură. Nişte tirgoveţi, călători prin bîlciuri, negus­tori de poveşti cu coşul, au virat şi broşura mai nouă între celelalte, vindute cu 5 parale una: Nastratin Hogea, Visul Maicii Domnului, Mi­nunile Sfîntului Sisoe, Tîlmăcirea viselor şi Cilibi Moise. Cercetaţi, negustorii au cerut ier­tare, rugîndu-se că n-o să mai facă. Taina cea mare, refuzată omului din sat, era de fapt o nimica toată : douăzecişipatru de li­tere de alfabet, az, buche, vede, glagol... şi încă un tind de slove interzise. Va să zică, din pricina unui rînd de semne, de oi negre, minţile, sufletele şi voinţa săteni­lor, a ţăranilor, trebuia să rămîie înghesuite în adînca răbdare de a nu şti, de a nu cunoaşte, de a nu gîndi şi de a nu sufla... Bade Ioane, noua, cu totul noua orînduire de azi, ţi-a rupt cojile de pe ochi. Citeşti cărţile descuiate şi afli ce n-ai mai aflat. Mii şi mii de cărţi ies din maşină, zi de zi, pentru învă­ţul dumitale. Acum, să ai toată grija de un singur lucru, să-ţi păstrezi cărţile frumos, aşa cum am văzut acasă la dumneata că-ţi place, aşezate în pi­cioare, unele lingă altele, pe poliţa, odăii. Să-ţi faci cum zicem noi, ăştia, surtucarii, mulaţi din ijari în pantaloni, o bibliotecă. Eşti părintele, fratele, prietenul şi tovarăşul nostru, bade Ioane. Ia seamă la spusele noa­stre cu inima toată. Că din aceeaşi inimă curată ifi spunem şi-mi scrim şi noi. Folosirea planului de croire constituie procedeul prin care colectivul din secţia debitare de la Uzinele de maşini agri­cole „Semănătoarea” din Capitală obţine importante economii de metal. Studiu, calcule, iată ce caracterizează munca tî­­­­nărului Eugen Dimitriu. De aici , însem­nate economii. Foto: I. CUCU Se extinde reţeaua comerţului cooperatist In numeroase comune ale regiunii Crişana, printre care Bale, Tă­­maşda, Ciumeghiu, Va­lea lui Mihai şi altele au fost deschise în ultima vreme noi magazine u­­niversale spaţioase şi moderne. In alte aproa­pe 40 de sate au fost reamenajate şi moderni­zate unităţile de desfa­cere existente. Reţeaua comerţului cooperatist din regiune cuprinde acum peste 1 500 de unităţi, în nu­meroase comune, unde gospodăriile colective au devenit puternice u­­nităţi economice, iar ve­niturile colectiviştilor sunt în continuă creşte­re, funcţionează cîte 8 —15 unităţi comerciale de desfacere. (Agerpres) LA CALAFAT Un nou local al casei raionale de cultură în oraşul Calafat din regiunea Oltenia a fost dat în folosinţă noul local al casei raionale de cultură. El are o sală de spectacole cu 500 de lo­curi, săli pentru bibliotecile raională şi orăşeneas­că, săli de studiu, pentru diferite jocuri sportive recreative, pentru organizarea de audiţii la radio şi vizionări colective ale programelor de televi­ziune, scenă mecanică modernă şi cinemascop. (Agerpres) Utilaje moderne Mai multe între­prinderi construc­toare de maşini şi utilaje au introdus de curînd în pro­ducţie cîteva noi ti­puri de utilaje şi instalaţii pentru ex­ploatarea şi prelu­crarea lemnului din cele 20 prevăzute pentru acest an. Se vor realiza, printre altele, maşini de în­dreptat şi profilat pe patru feţe, ma­şini de găurit mul­tiple pentru cepuri rotunde şi altele, întreprinderile producătoare au fost înzestrate cu utila­je de înaltă produc­tivitate în acest scop. (Agerpres) Grăbesc repararea tractoarelor şi maşinilor agricole Mecanizatorii S.M.T. din regiunea Hune­doara grăbesc lucră­rile de reparare a tractoarelor şi maşi­nilor agricole pe care le vor folosi în cam­pania agricolă de pri­măvară. Organizînd desfă­şurarea­ lucrărilor în flux ■ continuu, S.M.T. din regiune au­­ repa­rat şi­ recepţionat pină acum 82 la sută din numărul tractoa­­relor, plugurilor şi grapelor şi 70 la sută din cel al semănăto­rilor de porumb. Me­canizatorii de la S.M.T. Miercurea au terminat aceste lu­crări, la mai mult de 90 la sută din trac­toarele,­­plugurile şi grapele care vor fi folosite la însămânţă­­rile­ de primăvară. (Agerpres)

Next