Scînteia Tineretului, februarie 1963 (Anul 19, nr. 4266-4289)
1963-02-01 / nr. 4266
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XIX, seria II nr. 4266 4 PAGINI — 20 BANI Vineri 1 februarie 1963 • Stagiunea Teatrului pentru tineret şi copii. IN PAG. A IlI-a • Două zile la raion cu propagandiștii. • SPORT 9 Pe urmele materialelor publicate. o Fier vechi otelăriilor patriei. COMUNICATUL Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Române pe anul 1362 în anul 1962 — care încheie prima jumătate a planului de şase ani — oamenii muncii au obţinut noi şi importante succese în desăvîrşirea construcţiei socialismului în Republica Populară Romînă. I. Industrie Planul producţiei globale industriale pe anul 1962 a fost îndeplinit în proporţie de 101,9 la sută, iar planul producţiei marfă în proporţie de 101,5 la sută. Producţia globală industrială a crescut faţă de anul 1961 cu 14,7 la sută , a mijloacelor de producţie cu 17,5 la sută, iar a bunurilor de consum cu 10,2 la sută. Creşteri importante ale producţiei globale s-au obţinut în ramurile hotărîtoare ale industriei : în industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor cu 19 la sută, în industria chimică cu 24 la sută, în industria energiei electrice şi termice cu 23 la sută, în industria metalurgiei feroase cu 11 la sută, în industria materialelor de construcţie cu 18,5 la sută. Ca urmare, îndeosebi, a unei mai bune valorificări a ţiţeiului şi a masei lemnoase, producţia globală a industriei prelucrătoare petroliere a crescut cu 21,5 la sută, iar producţia globală a industriei de prelucrare a lemnului cu 17 la sută. In perioada 1960—1962 producţia globală industrială a crescut cu 55 la sută, cu un ritm mediu anual de creştere de 15,8 la sută, faţă de circa 13 la sută prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al partidului. Producţia mijloacelor de producţie a crescut în anii 1960—1962 în medie cu 16,8 la sută pe an, faţă de circa 14 la sută ritm mediu anual prevăzut pentru întregul plan de şase ani; producţia industriei construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor a crescut în medie cu 20 la sută, iar a industriei chimice, hîrtie ministere, organizaţii economice centrale şi întreprinderi ale sfaturilor populare, planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit după cum urmează: tiei şi celulozei cu 23 la sută, faţă de peste 14 la sută, respectiv 22 la sută. Ritmul mediu anual de creştere a producţiei industriei metalurgiei feroase a fost de 20 la sută. Producţia bunurilor de consum a crescut în aceeaşi perioadă cu un ritm mediu anual de creştere de 14,1 la sută, faţă de 12,2 la sută prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al partidului. Planul pe anul 1962 a fost depăşit la majoritatea produselor industriale: energie electrică, cărbune, ţiţei, benzină, petroluri, motorină, uleiuri minerale cocs metalurgic pentru furnale, laminate uşoare, tablă, ţevi din oţel, rulmenţi, motoare electrice, transformatori de forţă, vagoane de marfă, autocamioane de 4 tone, autobuze, pluguri de tractor, combine tractate pentru recoltat cereale păioase, semănători de cereale cu tracţiune mecanică, utilaje pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului, sodă calcinată, sodă caustică, acid sulfuric, îngrăşăminte fosfatice, coloranţi organici, detergenţi, cherestea, plăci din particule aglomerate, ţesături de bumbac, lină şi mătase, tricotaje, confecţii din ţesături, încălţăminte, mobilă, aparate de radio, televizoare, răcitoare electrice, maşini de cusut, maşini de gătit pentru combustibil gazos, butelii pentru gaze de petrol lichefiate, preparate de carne, peşte, unt, zahăr şi altele. în producţia principalelor produse s-au obţinut în anul 1962 următoarele rezultate : In cursul anului 1962 s-a continuat acţiunea de îmbunătăţire a calităţii producţiei, de introducere în fabricaţie de produse cu caracteristici tehnice superioare, de lărgire a numărului sortimentelor bunurilor de consum. Au fost puse în fabricaţie noi tipuri de maşini, utilaje şi aparate cu caracteristici tehnice avansate şi cu parametri superiori celor din anii precedenţi şi au fost realizate prototipuri de maşini şi utilaje necesare economiei naţionale. S-a continuat cu bune rezultate acţiunea de modernizare a parcului existent de maşini-unelte şi dotarea întreprinderilor cu utilaje noi. A crescut în continuare gradul de mecanizare în exploatările miniere la extracţia cărbunelui şi minereurilor, în turnătorii, în exploatările forestiere, la recoltarea stufului şi la alte lucrări care necesită un volum mare de muncă. S-a extins automatizarea proceselor de producţie. Aproape 70% din producţia de fontă şi de oţel Martin s-a produs în agregate cu principalele operaţiuni automatizate. La Combinatul Siderurgic Hunedoara au fost date în producţie laminoare continue de sîrmă şi de profile uşoare complet automatizate. S-au introdus linii automate şi semiautomate pentru prelucrarea metalelor ; s-au dat în funcţiune instalaţii chimice cu un înalt grad de automatizare. S-a continuat automatizarea şi telemecanizarea instalaţiilor energetice, întreprinderile din industria textilă au fost dotate în acest an cu 1300 războaie automate de ţesut bumbac şi cu 110 războaie automate de ţesut mătase. In anul care a trecut au fost aplicate 45 mii invenţii şi inovaţii, care au permis realizarea a circa 430 milioane lei economii post-calculate. Prin eforturile oamenilor muncii, preţul de cost al producţiei marfă în industria republicană, după date provizorii, a fost redus cu circa 2,5%. Reduceri însemnate ale preţului de cost au fost obţinute de : Departamentul energiei electrice, Direcţia generală a cărbunelui Direcţia generală a prelucrării ţiţeiului, Direcţia generală a industriei de medicamente, Direcţia generală autocamioane, tractoare şi maşini agricole, Direcţia generală a prefabricatelor, Direcţia generală a produselor finite din lemn, Direcţia generală a industriei tricotajelor şi confecţiilor, Direcţia generală a industriei pielăriei, încălţămintei şi cauciucului, Direcţia generală a industriei morăritului şi crupelor. Faţă de o creştere a productivităţii muncii în industrie de 8,5 la sută prevăzută în planul de stat, în anul 1962 s-a obţinut o creştere de numai 6.6 la sută ceea ce impune ca în centrul preocupării conducerilor ministerelor şi întreprinderilor, a specialiştilor şi a tuturor oamenilor muncii să stea, ca o sarcină primordială, îndeplinirea prevederilor planului pe anul 1963 şi o creştere şi mai accentuată în anii următori a productivităţii muncii, factor determinant al dezvoltării economiei socialiste şi al ridicării nivelului de trai. în acest scop, concomitent cu promovarea sistematică a progresului tehnic în toate ramurile economiei naţionale, măsurile tehnico-organizatorice trebuie îndreptate spre folosirea cit mai completă a tehnicii noi cu care se dotează întreprinderile, spre adîncirea profilării lor şi, pe acea,stă bază, a specializării, mecanizării şi automatizării proceselor de producţie, spre ridicarea continuă a calificării cadrelor — condiţii ale asigurării creşterii productivităţii muncii la nivelul sarcinilor prevăzute în planul de şase ani, sfinţită victoria definitivă a socialismului in patria noastră. S-a întărit baza tehnică-materială a agriculturii prin dotarea ei cu încă 9 200 tractoare, 9 100 semănători mecanice, 5 000 combine pentru recoltatul cerealelor păioase, precum şi cu un număr important de alte maşini agricole noi şi perfecţionate. S-au înfiinţat 6 noi staţiuni de maşini şi tractoare. La sfîrşitul anului 1962,, agricultura era înzestrată cu 56 500 tractoare, 52 600 semănători mecanice, 28 400 combine pentru recoltatul cerealelor păioase şi cu numeroase alte maşini agricole. Suprafaţa arabilă ce revine în medie pe un tractor a scăzut de la 270 ha în 1959, la 170 ha în 1962. S-a continuat procesul de consolidare economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Suprafața agricolă ce revine în medie pe o gospodărie agricolă colectivă a crescut de la 930 ha în 1961, la 1 615 ha în 1962, concomitent cu o creștere însemnată a fondului de bază al gospodăriilor. în felul acesta s-au creat condiţii favorabile de dezvoltare celor 5 625 gospodării agricole colective, cecuprind peste 3,2 milioarte familii şi o suprafaţă agricolă de peste 9 milioane ha. In gospodăriile agricole de stat, lucrările de arat, semănat, precum şi recoltatul cerealelor păioase au fost mecanizate în întregime, iar în gospodăriile agricole colective aceleaşi lucrări au fost efectuate mecanizat în proporţie de două treimi, în condiţiile unei extinderi considerabile a suprafeţei gospodăriilor colective. Staţiunile de maşini şi tractoare au executat un volum de lucrări de peste 27 milioane la arătură normală, realizîndu-şi planul în proporţie de 114 la sută. Faţă de anul precedent, volumul lucrărilor executate a crescut cu 32la sută, iar faţă de 1959 de aproape 3 ori. Preţul de cost pe hectar arătură normală realizat de staţiunile de maşini şi tractoare a fost redus cu 1,6 la sută faţă de prevederile planului şi cu 4 la sută faţă de (Continuare în pag. a II-a) *) Planul pe anul 1962 a fost depăşit. S-au produs cantităţi sporite din sortimentele de calitate superioară (benzine cu cifră octanică ridicată, motorină hidrofinată, produse aromate etc.). **) In anul 1961 s-au produs 8 bucăţi. ***) S-au produs pentru prima dată în anul 1962. II. Agricultura și silvicultura Anul 1962 a marcat încheierea colectivizării agriculturii. Obiectivul stabilit de Congresul al III-lea al partidului în domeniul transformării socialiste a agriculturii a fost astfel realizat cu aproape 4 ani înainte de termen. A fost con- Procentul de îndeplinire a planului pe anul 1962 Ministerul Minelor și Energiei Electrice 101,2 Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei 100,2 Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini 100,4 Ministerul Industriei Construcţiilor (întreprinderi industriale) 100,0 Ministerul Economiei Forestiere 106,3 Ministerul Industriei Uşoare 102,9 Ministerul Industriei Alimentare 101,1 întreprinderile industriale ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor 110,7 Unităţile industriale ale Consiliului Superior al Agriculturii (Trustul uzinelor de reparaţii etc.) 113,0 Unităţile industriale ale Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă (Trustul industriei poligrafice) 105,5 întreprinderile industriale ale sfaturilor populare 111,4 Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti 101,9 Producţia efectivă 1962 în faţă de Unitatea Date producţia de măsură absolute efectivă 1961 Fontă mii tone 1 511 137 Oţel mii tone 2 451 115 Laminate finite pline mii tone 1 667 110 Ţevi de oţel mii tone 456 114 Cocs metalurgic pentru furnale mii tone 1 119 119 Minereuri de fier mii tone 1 742 100,3 Cărbune brut extras mii tone 9 589 110 Ţiţei extras mii tone 11 864 102 Produse petroliere albe mii tone 6 545 99,8'v) Uleiuri minerale mii tone 346 96*) Gaz metan mii. m3 8 837 123 Energie electrică mil. kWh 10 068 116 Mașini-unele pentru așchierea metalelor bucăți 5 902 111 Motoare cu combustie internă mii CP 478 142 Motoare electrice mii kW 900 127 Transformatori de forţă mii kVA 3 058 139 Instalaţii de foraj bucăţi 138 147 Utilaje tehnologice pentru prelucrarea ţiţeiului tone 13 499 159 Utilaje tehnologice pentru industria chimică tone 41146 141 Utilaje tehnologice pentru fabricile de ciment tone 14 246 107 Utilaje tehnologice pentru industria siderurgică şi turnătorii tone 27 837 101 Vagoane de marfă pentru ecartament normal bucăţi 5 639 93 Locomotive Diesel electrice de 2100 CP bucăţi 350**) Autovehicule bucăţi 15 004 101 Rulmenţi mii buc. 7 244 131 Tractoare bucăţi 21 500 108 Combine tractate pentru recoltat cereale păioase bucăţi 5 810 95 Pluguri de tractor bucăţi 16 434 110 Sodă calcinată mii tone 288 121 Soda caustica mii tone 160 120 Acid sulfuric mii tone 326 131 îngrăşăminte chimice (substanţă activă 100 la sută) mii tone 131 151 Coloranţi organici tone 4 955 119 Negru de fum tone 29 521 104 Detergenţi tone 9 990 134 Fibre şi fire sintetice tone 1 649 102 Mase plastice şi răşini sintetice tone 24 634 138 Anvelope auto-tractor-avion mii buc. 550 149 Celuloză mii tone 153 134 Hîrtie mii tone 159 109 Ciment mii tone 3 489 105 Materiale de zidărie (în echivalent cărămizi ceramice milioane normale) bucăți 1064 126 Geamuri trase în echivalent 2 mm grosime mii ms 20 767 113 Cherestea mii m3 4289 103 Placaj mii m3 134 142 Plăci din particule aglomerate tone 67 088 178 Plăci fibrolemnoase tone 24 292 ***) Mobilă din lemn mil. lei 1878 125 Ţesături de bumbac mii. ml 296 105 Ţesături de lină mii. ml 34 90 Ţesături de mătase şi din fire sintetice mii. ml 29,5 101’ Tricotaje mii. buc. 54 97 Confecţii din ţesături mii. lei 5199 106 încălţăminte mii per. 32 391 104 din care : — încălţăminte din piele mii per. 21040 106 ’Aparate de radio mii buc. 251 119 Televizoare bucăţi 41425 279 Răcitoare electrice bucăţi 46 022 150 Maşini electrice de spălat b rufe pentru uz casnic bucăţi 76 948 110 Maşini de gătit pentru combustibil gazos mii buc. 166 109 Biciclete mii buc. 267 99 Maşini de cusut de uz casnic bucăți 74 416 120 Carne (fără slănină) mii tone 297 112 Preparate de carne mii tone 62 114 Conserve de carne mii tone 12 123 Conserve de legume mii tone 58 123 Conserve de fructe mii tone 57 116 Peşte mii tone 30 116 Lapte de consum (inclusiv lapte praf) mii hl. 2 068 119 Brînzeturi tone 45 557 111 Unt tone 14 580 102 Uleiuri comestibile mii tone 162 130 Zahăr mii tone 342 81 Producţia efectivă 1962 în faţă de Unitatea Date producţia HimSciira absulnta ofortieră 1QR1 Privire pe cei trei elevi Bălănescu Gheorghe, Popescu Adriana şi Greere Nicolae de la Şcoala medie din Drăgăşani Ochii lor urmăresc cu atenţie reacţiile unei experienţe. Ceea ce văd notează. În acest fel explicaţiile date de profesor sunt însuşite mai temeinic. Foto : I. CUCU TABLETA nnnn7iiitniii!!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii;iiiiii) Gartea~n sat TUDOR ARGHEZI fost o vreme şi nu o vreme de calendar ci de viaţă, şi nu de o viaţă ci de toată vremea vieţii, cind, la uşa cărţii, de încăpere încuiată, omul din sat încerca, pipăind-o jur împrejur, cum s-ar putea deschide. Dar de-a lungul veacurilor strimte pentru el ca nişte uliţi de hîrtoape, înţepenea cite un scaun împărătesc de fiece veac. Simţea omul din sat că în firida încuiată stătea ascuns tiparul peceţilor puse să zacă pină la moarte pe ochii lui — şi o sumedenie de lucruri boiereşti, pana, cerneala, pergamentul, hîrtia şi chiar cărţile, în care nu putea să încapă. Ce-i putea face mintea decit să rătăcească prin basme şi ghicitori ? De la o vreme, începuse să audă nişte vorbe ispititoare, pe care nici pe ele nu putea, ca nişte lacăte, să Ie descuie. Cheile lor rugineau strînse tot in încăperea oarbă, Constituţie, Vot, Vot universal... atîtea şi atîtea cuvinte morminte. Păscîndu-şi turma cu gîndul la tainele domneşti şi asemuindu-le cu păşunea de slove a unei pagini de ceaslov, omul satului a spus, citind pe fluier, o zicală dulce : Cimpu-i alb oile-s negre, cin-le vede nu le crede, cin-le paşte le cunoaşte. Dar asemenea oi scrise, el tot nu le-a cunoscut. La o încrucişare de neguri, stăpînirea trebui să dea poporului din întuneric, şi auzita Constituţie... „Ca să o cunoască lumea* (desigur că lumea din văzduhuri stăpînirea a şi tipărit-o, insă fu ascunsă și ea în încăperea cu străluciri secrete. Păi vezi, ea nu era făcută pentru ciobanii oilor adevărate. Numai cărturarii, care despică firul în patru și-l răsucesc la loc, aveau voie să-i întoarcă foile cu degetul înmuiat în gură. Nişte tirgoveţi, călători prin bîlciuri, negustori de poveşti cu coşul, au virat şi broşura mai nouă între celelalte, vindute cu 5 parale una: Nastratin Hogea, Visul Maicii Domnului, Minunile Sfîntului Sisoe, Tîlmăcirea viselor şi Cilibi Moise. Cercetaţi, negustorii au cerut iertare, rugîndu-se că n-o să mai facă. Taina cea mare, refuzată omului din sat, era de fapt o nimica toată : douăzecişipatru de litere de alfabet, az, buche, vede, glagol... şi încă un tind de slove interzise. Va să zică, din pricina unui rînd de semne, de oi negre, minţile, sufletele şi voinţa sătenilor, a ţăranilor, trebuia să rămîie înghesuite în adînca răbdare de a nu şti, de a nu cunoaşte, de a nu gîndi şi de a nu sufla... Bade Ioane, noua, cu totul noua orînduire de azi, ţi-a rupt cojile de pe ochi. Citeşti cărţile descuiate şi afli ce n-ai mai aflat. Mii şi mii de cărţi ies din maşină, zi de zi, pentru învăţul dumitale. Acum, să ai toată grija de un singur lucru, să-ţi păstrezi cărţile frumos, aşa cum am văzut acasă la dumneata că-ţi place, aşezate în picioare, unele lingă altele, pe poliţa, odăii. Să-ţi faci cum zicem noi, ăştia, surtucarii, mulaţi din ijari în pantaloni, o bibliotecă. Eşti părintele, fratele, prietenul şi tovarăşul nostru, bade Ioane. Ia seamă la spusele noastre cu inima toată. Că din aceeaşi inimă curată ifi spunem şi-mi scrim şi noi. Folosirea planului de croire constituie procedeul prin care colectivul din secţia debitare de la Uzinele de maşini agricole „Semănătoarea” din Capitală obţine importante economii de metal. Studiu, calcule, iată ce caracterizează munca tînărului Eugen Dimitriu. De aici , însemnate economii. Foto: I. CUCU Se extinde reţeaua comerţului cooperatist In numeroase comune ale regiunii Crişana, printre care Bale, Tămaşda, Ciumeghiu, Valea lui Mihai şi altele au fost deschise în ultima vreme noi magazine universale spaţioase şi moderne. In alte aproape 40 de sate au fost reamenajate şi modernizate unităţile de desfacere existente. Reţeaua comerţului cooperatist din regiune cuprinde acum peste 1 500 de unităţi, în numeroase comune, unde gospodăriile colective au devenit puternice unităţi economice, iar veniturile colectiviştilor sunt în continuă creştere, funcţionează cîte 8 —15 unităţi comerciale de desfacere. (Agerpres) LA CALAFAT Un nou local al casei raionale de cultură în oraşul Calafat din regiunea Oltenia a fost dat în folosinţă noul local al casei raionale de cultură. El are o sală de spectacole cu 500 de locuri, săli pentru bibliotecile raională şi orăşenească, săli de studiu, pentru diferite jocuri sportive recreative, pentru organizarea de audiţii la radio şi vizionări colective ale programelor de televiziune, scenă mecanică modernă şi cinemascop. (Agerpres) Utilaje moderne Mai multe întreprinderi constructoare de maşini şi utilaje au introdus de curînd în producţie cîteva noi tipuri de utilaje şi instalaţii pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului din cele 20 prevăzute pentru acest an. Se vor realiza, printre altele, maşini de îndreptat şi profilat pe patru feţe, maşini de găurit multiple pentru cepuri rotunde şi altele, întreprinderile producătoare au fost înzestrate cu utilaje de înaltă productivitate în acest scop. (Agerpres) Grăbesc repararea tractoarelor şi maşinilor agricole Mecanizatorii S.M.T. din regiunea Hunedoara grăbesc lucrările de reparare a tractoarelor şi maşinilor agricole pe care le vor folosi în campania agricolă de primăvară. Organizînd desfăşurarea lucrărilor în flux ■ continuu, S.M.T. din regiune au reparat şi recepţionat pină acum 82 la sută din numărul tractoarelor, plugurilor şi grapelor şi 70 la sută din cel al semănătorilor de porumb. Mecanizatorii de la S.M.T. Miercurea au terminat aceste lucrări, la mai mult de 90 la sută din tractoarele,plugurile şi grapele care vor fi folosite la însămânţările de primăvară. (Agerpres)