Scînteia Tineretului, martie 1963 (Anul 19, nr. 4290-4316)
1963-03-01 / nr. 4290
_ Adunări__ cetăţeneşti _ BACĂU. — Comuna Păstrăveni din raionul Tg. Neamţ numără peste 1180 familii de colectivişti. Gospodăria colectivă de aici, una din cele mai vechi din raion, posedă un fond de bază de peste 3 700 000 lei, iar averea obştească depăşeşte 4 500 000 lei. A fost construit un magazin alimentar şi de produse textile, care, împreună cu alte 7 unităţi ale cooperaţiei de consum, desfac anual mărfuri în valoare de peste 2 300 000 lei. S-a dat în folosinţă un club dotat cu aparate de proiecţie cinematografică şi televizor. 350 săteni s-au mutat în case noi, ridicate dinveniturile realizate în gospodăria colectivă. Despre toate acestea şi despre alte înfăptuiri au discutat cei 400 de colectivişti care au participat la recenta adunare cetăţenească care a avut loc la clubul G.A.C. din Păstrăveni, cu prilejul apropiatelor alegeri de la 3 martie. Asemenea adunări cetăţeneşti au avut loc pînă acum în 487 localităţi rurale din regiunea Bacău. © BAIA MARE. —33 localuri noi de şcoală, 28 biblioteci comunale, zece case de naştere, numeroase localităţi electrificate şi radioficate, zeci de magazine, cămine culturale, dispensare medicale —, iată numai citeva din realizările înfăptuite în anii din urmă în raionul Sighet. Despre asemenea realizări, ca şi despre cele obţinute în sporirea producţiei agricole şi ridicarea nivelului de trai au vorbit numeroşi cetăţeni care au luat cuvîntul la adunările ce au avut loc în comunele Bociocoi, Budeşti, Ocna Şugatag, Onceşti, Strîmtura şi altele, pentru susţinerea candidaţilor propuşi în alegerile de deputaţi de la 3 martie. Numeroşi deputaţi — care au fost propuşi din nou — au prezentat cu acest prilej dări de seamă asupra activităţii lor pe anul trecut şi au discutat cu alegătorii posibilităţile de realizare a unor noi propuneri privind mai buna gospodărire a localităţilor. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XIX, seria II nr. 42906 PAGINI - 30 BANI Vineri, 1 martie 1963 Sfatul popular în viața comunei amenii vin la sfatul popular cu cele mai felurite treburi. Cu cite treburi nu vin, de pildă, colectiviştii la sfatul popular din comuna Smeeni. Se întîlnesc pe uliţă : — Încotro, tovarăşe Bănică! — La sfat, cu treburi... — Dar, dumneata, tovarăşe Enache ?... — Tot la sfat... Expresia aceasta prescurtată a devenit foarte obişnuită. O poţi auzi pe uliţele oricărui sat din ţara noastră. Sfatul popular şi-a cîştigat, în rîndul oamenilor muncii, o mare încredere, se bucură de un mare prestigiu. Lui i se adresează oamenii cu cele mai diferite probleme, şi alături de deputaţi iau parte la rezolvarea numeroaselor treburi obşteşti. Sfatului popular îi sunt adresate multe propuneri, îi sunt sugerate acţiuni gospodăreşti folositoare, toate pornite din partea cetăţenilor contribuind la buna gospodărire a satului, la înfrumuseţarea lui. Preşedintele gospodăriei colective din Smeeni, inginerul agronom Ion Teşu, spune despresfatulpopular că este un datmajor al comunei. Şi lucrul 'acesta este adevărat. Sfatul popular, prin preocupările sale, prin acţiunile pe care le iniţiază şi le organizează, sprijinit de masa colectiviştilor, seamănă cu un stat major al treburilor obşteşti. In comuna Smeeni, pătrunzi pe o şosea asfaltată care se desparte din drumul Buzăului spre Brăila, asfaltat şi el. Centrul satului, fără exagerare, aducea centru de orăşel. Clădiri moderne, şi pe o parte şi pe alta a şoselei, începînd cu edificiul căminului cultural, continuînd pe aceeaşi parte, cu un teatru în aer liber construit in mijlocul unui parc. Vine la rînd spitalul comunal, clădire cu etaj, cu ferestre largi orientate spre sud, în stare să primească tot soarele în încăperile spaţioase. Peste drum, şase case tip, construite pentru inginerii agronomi şi medicii comunei, însumînd 12 apartamente confortabile. Pe acoperişurile de ţiglă, păienjeniş de antene de radio şi televizoare. De altfel acest păienjeniş este o caracteristică a Smeenilor; majoritatea colectiviştilor au aparate de radio sau sunt abonaţii staţiei de radioamplificare. Dar să mergem mai departe: şcoala elementară de 8 ani cu 8 săli de clasă, construită după minuţioase planuri arhitectonice; baia comunală, restaurantul, magazinul universal, care prin aspectul său n-ar face de ruşine un centru urban, apoi sediul gospodăriei colective — clădire cu un etaj — şi în faţa lui sediul S.M.T. Adăugăm la toate acestea cele 250 de case noi ale colectiviştilor, ridicate în ultimii ani din veniturile obţinute prin munca lor în gospodărie. Toate aceste realizări ale comunei sunt rodul muncii entuziaste a oamenilor, o muncă al cărei organizator a fost sfatul popular. — Numai la temelia clădirilor căminului cultural şi DIONISIE ŞINCAN - {Cc\trr arc in pag. a III-a) „Luna cărţii la sate“ „Luna cărţii la sate” a prilejuit şi in Dobrogea numeroase şi variate manifestări : seri literare, recenzii, seri de întrebări şi răspunsuri la marginea cărţilor citite, întîlniri intre scriitori şi cititori. De o largă popularitate s-a bucurat cartea agrozootehnică. O statistică întocmită la biblioteca regională arată că în această lună, în satele regiunii s-au citit circa 10 000 cărţi de literatură politică, beletristică şi agrozootehnică — aproape de două ori mai multe decât în luna februarie a anului trecut. Pentru îmbogăţirea bibliotecilor personale, colectiviştii şi mecanizatorii au încheiat în această perioadă cu cooperativele de consum din regiune 1 800 de contracte de vânzare-cumpărare a cărţilor, contracte ce totalizează aproape 200 000 lei. (Agerpres) în pagina a IV-a . In ajutorul celor ce studiază în cercurile „Trăsăturile moralei socialiste în rîndul tinerei generaţii“ TEMA A IV-A Munca — o chestiune de glorie şi eroism feţe? întîia dată m' De la şcoală, de departe Iţi trimit măicuţă carte Să-ţi dau veste minunată Că votez întîia dată. Anii mei, măicuţă dragă, Sînt ca vişinii-n livadă Ce se-nalţă către soare — Numai cîntec, numai fioare. Scriu, învăţ neîncetat S-ajung doctoriţă-n sat. Azi, în prag de dimineaţă, Dau întîiul vot din viaţă. Să-nflorească-n largul zării Toate visurile ţării, Inălţate-n zarea lină De-a partidului lumină. FLORICA JUCALEA elevă MANIFESTĂRI CULTURAL ARTISTICE In această săptămînă, în majoritatea comunelor din raionul Brăila au avut loc numeroase manifestări cultural-artistice, organizate de comitetele orăşenesc şi raional pentru cultură şi artă. Astfel, un număr de 30 de conferenţiari s-au deplasat In comunele Ciucea, Valea Cinepii, Viziru, , Măicăneşti, Gubanca, Movila Miresii, Însurăţei şi altele unde au susţinut conferinţele „Alegerile din trecut şi astăzi“, „Viaţa nouă in satele patriei noastre“ etc. De asemenea, 5 brigăzi ştiinţifice au făcut deplasări în comunele Cazasu, Tudor Vladimirescu, Chişcani, Scorţaru şi MoviliAutresij ms la o seamă de Întrebări puse de colectivişti. La toate aceste manifestări au participat şi un mare număr de tineri colectivişti care la 3 martie vor vota pentru prima dată. Toate aceste manifestări au fost urmate de frumoase programe artistice. T. O ANCEA CANDIDAŢI AI F. D. P. Vă prezentăm ciţiva dintre tinerii candidati in alegerile de la 3 martie. ŞTEFAN TUDOR, vicepreşedinte al G.A.C. „Filimon Sîrbu“ din comuna Galbena, raionul Făurei, candidează in circumscripţia electorală nr. 13 a comunei Galbena. Alegătorii l-au propus candidat, ca o dovadă a Încrederii de care se bucură in comună. La realizările înfăptuite pe tărim obștesc, printre care se află amenajarea unui iaz comunal, stringerea a 70 tone fier vechi, tovarășul Tudor a contribuit efectiv. Colectivista STELA LUCA din brigada d Vl-a a G.A.C. „23 August" a fost propusă să candideze în circumscripţia a VI-a a comunei Fâllende din raionul Mizil. Oamenii de prin partea locului o preţuiesc pentru hărnicia cu care munceşte în gospodăria colectivă. „Steia îşi ajută cu dragoste tovarăşele de muncă, ne spunea colectivistul Vasile T. Bozianu, participă cu însufleţire la acţiunile de muncă patriotică. O preţuim tare mult şi pentru aceste calităţi o vom vota din toată inima". In circumscripţia electorală nr. 21 a comunei Jirlău, alegătorii l-au propus pe tînărul brigadier M. F. RADU. El este un om priceput in treburile gospodăreşti. Colectiviştii din G.A.C. Jirlău au numai cuvinte de laudă despre munca lui. în aceste zile el a îndemnat tinerii ca Încă de pe acum să participe la începerea lucrărilor de electrificare a comunei. Cine nu-l cunoaşte pe tinărul NICOLAE PANAIT — directorul şcolii din comuna Colceag a raionului Mizil ? „Un pedagog priceput şi experimentat care pune tot sufletul in pregătirea copiilor — ne spunea despre tovarăşul Panait, învăţătoarea Maria Badea. La fel de pasionat se dovedeşte şi în acţiunile obşteşti. Numai un exemplu : In comună se va ridica un mare magazin universal. Aici o contribuţie consistentă şi-o aduc tinerii antrenaţi de deputatul Nicolae Panait, care au descărcat două vagoane de ciment şi au transportat peste 5 000 cărămizi. Avem convingerea că în viitoarea sa activitate se va dovedi la fel de bun gospodar“. Oameni gospodari, pricepuţi şi harnici. Oameni stimaţi. Înconjuraţi cu toată Încrederea de tovarăşii lor de muncă. Maistrul instructor Dumitru Aldea de la Şcoala profesională „Partizanul roşu“ din Braşov este mulţumit. Elevele anului 10 — „Ţesătorie“ — îi prezintă la control caiete de practică bine întocmite, dovedind că şi-au însuşit temeinic cunoştinţele predate. Foto: N. STELORIAN Ajutăm să crească schimbul de miine Cum îndrumă organizaţia U. T. N. de la Uzinele „23 August" din Capitală practica ucenicilor lupul şcolar „23 August” din Bucureşti pregăteşte cadre calificate ■pentru uzină, înanii următori, datorită dezvoltării impetuoase a tehnicii, ei vor trebui să conducă agregate moderne, să aplice tehnologii avansate. De aici se desprinde o concluzie : în perioada de şcolarizare , ucenicii trebuie temeinic pregătiţi. Anul acesta fac practică în uzină 419 ucenici, încă din prima zi de raivitate « au găsit în uzină nu numai căldura cu care colectivul i-a primit, dar şi cele mai bune condiţii pentru a-şi însuşi meseria. Pentru organizarea practicii lor au fost luate numeroase măsuri. In uzină a fost creată comisia centrală de muncă practică (fac parte : conducerea şcolii, directorul tehnic al uzinei, şefii de secţii şi sectoare, economiştii principali, tovarăşi din serviciul personal, membri ai comitetului U.T.M. şi ai comitetului sindicatului) care se ocupă de repartizarea ucenicilor în secţii, de trecerea acestora la diferite locuri de muncă cu specific asemănător etc. Conducerea uzinei a stabilit, de asemenea, ca în fiecare secţie cel mai bun inginer să se ocupe de practica ucenicilor. Pornind de la faptul că viitorii muncitori trebuie pregătiţi la nivelul tehnicii noi, repartizarea lor în secţii s-a făcut cu mult discernămînt. Elevii anului II lucrează alături de cei mai buni muncitori sau în echipe fruntaşe. în general, orientarea a fost ca să se încredinţeze ucenici muncitorilor cu îndelungată experienţă, vîrstnici, care au mai pregătit ucenici şi au avut rezultate bune. Aşa, de exemplu, muncitorul vârstnic, Ştefan Geac — secţia vagoane — „profesor” al unui număr mare de tineri muncitori, se ocupă de calificarea lui Constantin Chiriţă, strungarul fruntaş Constantin Olaru — secţia mecanică — îndrumă practica elevului Gheorghe Afganiit etc. Cele mai bune echipe au primit, de asemenea, sarcina să se ocupe de pregătirea schimbului de miine. Echipa condusă de Dumitru Dinulescu din turnătoria de oţel, care execută piese de complexitate mare, şi lucrează de mai bine de 3 ani sub coeficientul admis de rebut, se ocupă cu multă răspundere de ucenicii Alexandru Ibiceanu şi Marin Tudor. Acelaşi lucru îl fac echipele conduse de Ştefan Zipter — turnătoria de fontă, Ion Borşa — secţia mecanică etc. Elevii anului III sunt repartizaţi (în sectoarele calde) în cele mai bune echipe, iar alţii lucrează individual pe maşini (sectoarele prelucrătoare) sub supravegherea directă a maiştrilor. Deşi încă ucenici, Constantin Bona (motoare), Dumitru Bîrsan (sculerie), Serghie Iachimov (mecanică), Viorel Enduşevski, Alexandru Croitoru, Ştefan Niculescu (cuptoare — turnătoria de oţel) execută lucrări la nivelul celor mai buni muncitori. Printre principalele sale sarcini, comitetul U.T.M. pe uzi-DUMITRU GHEORGHIȘAN secretar al comitetului U.T.M. CORIN CIOBOTARU membru în comitetul U.T.M. Uzinele „23 August* București (Continuare în pag. a V-a) Schimb de experienţă La gospodăria colectivă din comuna Ardusat, regiunea Maramureş, a avut loc un schimb de experienţă pe tema sporirii producţiei de legume şi creşterea animalelor, la care au participat peste 100 de colectiviste din raionul Şomcuta. După ce au ascultatreferatele privind organizarea muncii în gospodăria din Ardusat, despre contribuţia femeilor şi metodele folosite de acestea pentru sporirea producţiei legumicole şi animaliere, participantele la schimbul de experienţă au vizitat sera şi sectorul zootehnic al gospodăriei. DIN ÎNDEMNUL CONŞTIINŢEI SOCIALISTE Scrisori sosite in cadrul concursului nostru Cea mai bună recomandare a putut sta deoparte Un fapt obişnuit La începutul anului, cînd în secţia strungărie a Uzinelor „Hidrotehnica" din Braşov a avut loc dezbaterea cifrelor de plan, strungarul Nicolae Prepeliţă şi-a luat angajamentul să realizeze pînă la sfîrşitul anului o economie de 2 000 de lei. In urma defalcării planului trimestrial pe maşini, lui i-a revenit sarcina de a executa operaţia de strunjire şi debitare din bară a unor bucşe de bronz. Piese de mare precizie, care cereau strungarului cunoştinţe temeinice în meseria respectivă. Pentru el, greu nu era, îşi cunoaşte meseria. Existau norme tehnice pe care el le putea respecta. Şi-ar fi îndeplinit sarcina de plan, şi-ar fi îndeplinit angajamentul şi, pentru asta, ar fi fost desigur apreciat. Şi totuşi, Nicolae Prepeliţă şi-a spus că nu-i bine aşa. El a observat lucrind la bucşe că se pierde o mare cantitate de bronz în timpul strunjirii. E adevărat, o pierdere admisă în normele de lucru. Admisă pentru că nu exista un sistem de lucru care să înlăture aceste pierderi. La sistemul acesta s-a gîndit mult strungarul Nicolae Prepeliţă, şi pînă la urmă l-a descoperit. Era vorba de un cuţit special pentru debitat economic. La fiecare bucşă se cîştigau în acest fel 6 milimetri din bara de bronz. La miile de bucşe pe care le avea de făcut, cei 6 milimetri, adunaţi, totalizau o cantitate impresionantă de bronz, deci o mare economie. în ziua de 15 februarie s-a constatat că strungarul Nicolae Prepeliţă îşi depăşise cu 714 lei angajamentul de a economisi in întreg anul 1963 suma de 2 000 de lei. Intr-o adunare deschisă a organizaţiei de partid, el şi-a luat un nou angajament : încă 8 000 de lei să economisească pînă la sfîrşitul anului. Strungarul Nicolae Prepeliţă a făcut toate acestea în chipul cel mai firesc cu putinţă, adică aşa cum i-a dictat conştiinţa lui de muncitor, pentru că numai aşa avea el sentimentul că-şi face pe deplin datoria. DUMITRU PETRE controlor tehnic de calitate findcă primăvara se lăsa încă aşteptată, conducerea gospodăriei colective din Gîrniciu- Hîrşova îi convocase pe îngrijitorii de animale să găsească o soluţie de economisire a nutreţului. La vreo 10 km de sat, trecînd citeva rînduri de bălţi şi un braţ al Dunării, se alia o insulă de lăstăriş de salcie. — Să ducem acolo o parte dintre ei, a propus cineva. Patru ciobani s-au oferit să meargă cu turma în baltă. Doi oameni mai în vîrstă şi doi tineri : Niţă Miu, Antim Decu, Marin Cristea şi Voinea Leţa, întreaga turmă de 700 de oi a fost trecută cu barca pînă la insulă. ...A trecut aproape o săptămină. Ninsese mult, dar asta nu-i speria pe ciobani. Intr-o dimineaţă însă prin lăstăriş a început să vîjie vîntul, prevestind vreme rea. Alimentele se terminau în seara aceea aşa că era nevoie să plece cineva în sat. Trebuiau doi oameni cel puţin. S-a hotărît să rămină la turmă Marin Cristea şi Voinea Ieţa, cei doi tineri. Pe Dunăre însă veneau sloiuri mari şi doi oameni n-au putut trece singuri aşa că a plecat şi al treilea. Cu oile a rămas Marin Cristea, începuse din nou să ningă şi vîntul se înteţea. Marin a adunat oile roată şi a încercat să-şi facă culcuş lingă o salcie. Dar vîntul nu i-a dat pace. Către seară, urla nebuneşte spulberind zăpada şi aruncînd-o asupra turmei. Dar nu asta era cea mai mare nenorocire. Viscolul împingea turma mînînd-o ba spre mlaştină, ba spre apele Dunării. Şi... oaia e oaie ; sare una in baltă, sar toate după ea. „Dacă te scap, se îneacă! 700 de oi!“. A început să dea ocol turmei, căutînd oile în noapte cu palmele, sărind înaintea lor cu braţele deschise, împingîndu-le înapoi dinspre partea unde leminau vîntul şi zăpada. Singur în mijlocul mlaştinei, utemistul Marin Cristea s-a luptat cu noaptea, cu viscolul, cu gerul să apere avutul gospodăriei colective. ...Dar viscolul n-a încetat nici pînă a doua zi. Abia se luminase de ziuă şi satul era în picioare. Mulţi colectivişti au pornit să-l caute. Dar n-au reuşit. S-au întors seara. Dinţi de oboseală de la marginea mlaşlinei. Aşa a venit a doua noapte. Şi vîntul se înteţea. Aşa a venit a treia noapte. îngheţat sloi, flămînd şi Dint de oboseală, omul se întreba: „Ce mă fac ? Să plec şi eu in sat ? Mai era o barcă şi asta era singura soluţie. „Cum o să fug ? — şi-a răspuns tot el. Dar oile ? Am aici 700 de oi... avutul colectivei... Cum să le las ? Ce-o să spună oamenii din sat, colectiviştii. Trebuie să-i aştept". Aşa a venit a patra noapte. Abia a cincea zi vîntul s-a mai potolit. Cînd barca cu preşedintele gospodăriei şi cu ciţiva colectivişti a trecut pe insulă, l-au găsit pe Cristea ghemuit în mijlocul turmei. Patru zile şi patru nopţi pe viscol, iară hrană nu aţipise măcar o clipă. Nici o oaie nu se pierduse. ...După citeva zile, la sediul comitetului de partid al gospodăriei colective din Gîrliciu, în adunarea generală, se citea o cerere : „Subsemnatul Marin V. Cristea, colectivist, în vîrstă de 24 de ani, doresc să intru in rodul candidaţilor de partid. Din anul 1957 sînt membru al organizaţiei U.T.M. unde am învăţat să muncesc cu sirguinţă, să fiu disciplinat, să-mi iubesc gospodăria..." Singură, fapta săvîrşită de Marin Cristea cu citeva zile înainte, era însă cea mai bună recomandare. Fapta săvîrşită de ei a venit să adînceascăconvingerea comuniştilor că Marin Cristea e un tînăr care merită să fie primit în partid. Şi a fost primit un partid! GUINEA COTOROBAI funcţionar Zovarăşii de muncă i-au strins miinile cu bucurie, cu dragoste, cu respect, felicitindu-l cu prilejul împlinirii a patruzeci de ani de muncă şi şaizeci de ani de viaţă. Dar poate că semnul celei mai mari preţuiri e cuprins în lucirile de aur ale steluţei de Erou al Muncii Socialiste. Veniseră şi tinerii să-i mulţumească pentru grija cu care s-a ocupat de creşterea, de pregătirea şi educarea lor. Astfel, maistrul Gheorghe Bellu de la Rafinăria nr. 1 Ploieşti şi-a luat rămas bun de la tovarăşi, de la instalaţie , la 1 februarie a ieşit la pensie. Primele zile petrecute acasă i s-au părut nefireşti. „E dreptul dumitale la odihnă“ — îi spuseseră la plecare. Dreptul e, într-adevăr. Dar nu era uşor, pentru că patruzeci de ani munca fusese nu numai o îndeletnicire, ci o necesitate vitală. A dat telefoane cunoscuţilor, a primit şi a făcut vizite. S-a dus la întilniri cu tinerii, le-a vorbit despre luptele petroliştilor din, februarie 1933, despre trecut şi despre prezent. A hotărît să-şi consacre şi mai mult timp activităţii de deputat. Intr-o sâmbătă s-a trezit devreme. A deschis aparatul de radio şi asculta programul, cînd în minte i-a venit, de o dată, întrebarea : „în cât suntem azi ? în 9 ?“. S-a îmbrăcat repede şi s-a uitat afară. Era o vreme urâtă. „Azi începe revizia generală a distileriei, şi-a amintit. In locul meu a rămas un tânăr inginer. încă n-are experienţă. Eu cunosc instalaţia de-atîţia ani, ştiu precis unde trebuie umblat. Trebuie să-i ajut !“. Cînd l-au văzut intrând în instalaţie, echipat pentru muncă, oamenii s-au bucurat. Totuşi l-au dojenit. — Nu trebuia să vă deranjați, tovarășe Bellu... — Nu-i nici un deranj băieți. Numai săptămînile astea, cât durează revizia generală... Ne apucăm de lucru ? Eroul Muncii Socialiste rămâne mai departe un exemplu. E. FLORIN corespondent