Scînteia Tineretului, aprilie 1963 (Anul 19, nr. 4317-4341)
1963-04-02 / nr. 4317
BUNA ORGANIZARE _ A I ODIJO lhl _ n orice sectie de turnatorie, indeplinirea ritmicS a planului, cresterea continua a productivitatii mimcii sint conditionate in mare masura de buna organizare a productiei §i a locurilor de muncS. Plecind de la aceste considerente, in acest an, in cadrul sectiei noastre s-a acordat o mai mare atentie pregatirii procesului de productie, organizarii echipelor de turnatori. Baza organizarii activitatii noastre o constituie desfasurarea muncii dupa grafic. Sarcinile de plan se defalca pentru fiecare echipa avindu-se in vederea corelarea comenzilor in ordinea prelucrarii lor in sectiile mecanice, precum si gradul tehnic al echipelor de turnatori (pregatirea profesionala, insusirea tehnicii noi etc). As dori sa vorbesc pe scurt despre felul cum procedam noi, pentru ca sa obtinem o productivitate a muncii sporita La analiza planului trimestrial, odata cu defalcarea sarcinilor de productie pe luni si decade, avem in vedere si impartirea pieselor pe grupe de profile. Urmarim ca fiecare echipa sa execute piese cu profil asemanator. In felul acesta muncitorii au posibilitatea sa se specializeze, sa lucreze cu un randament sporit. Procedind astfel, am obtinut si o mai justa repartizare a fortei de munca. IatS citeva exemple. Echipa lui Vasile Bitcau a avut de executat in luna trecuta 6 repere complicate de la o anumita comanda (inainte toate echipele contribuiau la rezolvarea lor). Faptul ca lucrarea respectiva a fost executata de o singura echipa, a facut ca timpul de lucru sa se reduca pe bucata in medie cu 2—3 zile. Desigur, pentru a se ajunge la aceste rezultate a fost nevoie ca fiecare din cei 12 membri ai brigazii sa se ocupe indeaproape de buna organizare a locului de munca, de aprovizionarea la timp cu materiale. (Acestea au fost, de altfel, principalele probleme despre care s-au discutat in consfatuirile de productie). Numeroasele propuneri facute de catre muncitori au in vedere buna organizare a productiei ?i a locurilor de muncS — una din principalele cai pentru cre$terea continua a productivitatii muncii. La propunerea echipei de turnatori condusa de tinarul Tudor Coima, de pilda, s-a trecut la reorganizarea procesului de productie. Avind de executat reperul „Rame de la filtre pentru presa de borhot’’ care necesita o suprafata mare de productie, tinerii din aceasta echipa au propus ca formarea propriuzisa sa se faca in schimbul III, atunci cind spatiul de productie este mai descongestionat, cind pot fi folosite mai deplin utilajele. Organizind lucrul pe grupe de oameni, repartizati pe operatii la aceasta comanda, echipa amintita a reusit sa sporeasca productivitatea muncii cu peste 30 la suta. In acelasi timp, rebuturile, la produsul respectiv, au scazut cu aproape 60 la suta. Fiind o experienta valoroasa, la indicatia organizatiei de partid, comitetul U.T.M. s-a ocupat de generalizarea ei $i in rindul celorlalte echipe. In prezent, in sectia turnatorie un colectiv mai larg de specialisti se ocupa de aceasta problema. Schimbul de experienta organizat din initiativa comitetului U.T.M., cu tinerii din echipa lui Soima, vine si el in sprijinul gasirii celor mai bune forme de organizare a muncii. Tinerii turnatori dovedesc o preocupare permanenta pentru imbunatatirea activitatii in productie. Asa de pilda, turnatorii din echipa condusa de Hellmuth Felps au propus sa se faca o rampa de turnare continue pentru piesele de mare greutate. Conducerea sectiei a studiat problema respectiva si a hotarit ca inca din aceasta luna sa fie construita o astfel de instalatie. Din calcule rezulta ca productivitatea muncii la operatia de turnare a pieselor grele va putea creste cu 15—20 la suta. Mergind pe linia bunei organizari a muncii, s-a luat masura ca la piesele usoare turnarea sa se faca individual. Acest lucru a permis ca tineri ca Marin Pitaru si Zahiu Suciu sa obtina o productivitate a muncii cu 8—10 la suta peste cifra planificata. Organizarea confectionarii miezurilor in grupe de cite 2 muncitori, deci centralizarea confectionarii miezurilor de formare, a dus la o calitate superioara a acestora, fapt care a creat posibilitatea unui ritm mai susfinut la turnare. In atentia noastra — privind mai buna organizare a productiei — se afla si asigurarea asistentei tehnice. Avind indrumarile necesare, muncitorii pot lucra in conditii mai bune, deci pot obtine succese sporite. La inceputul acestui an s-a trecut la o mai buna repartizare a cadrelor tehnice si in special ale maistrilor in cele trei ateliere de turnatorie. Maistrii Vasile Dinu si Zighard Fabritius au fost trecuti de la otelarie la turnatoria de fonta, iar Gheorghe Ilea si Gheorghe Lazureanu, care au experienta mai mare in problemele de organizare in otelarii, au fost trimisi sa lucreze in locul acestora. Masuri asemanatoare de intarire a asistentei tehnice au fost luate si in celelalte ateliere din turnatoria noastra. Mecanizarea unor operatii constituie un alt grup de masuri care s-au luat, pentru a determina cresterea productivitatii muncii. Asa, bunaoara, de la 1 ianuarie s-a trecut la formarea mecanica a 36 de repere. Un exemplu este concludent in acest sens : la cele 7 repere de la comanda „Mecanizarea deschiderii ferestrelor”, timpul de formare s-a redus de la 25 de minute la 10 minute. In prezent, se studiaza trecerea a inca 15 repere de la formarea manuals la cea mecanica. Mica Ing. SIMION SCHORSTEN tehnolog-secfia turnatorie membru in comitetul UT.M. Uzinele „Independenta“-Sibiu (Continuare in pag. a II-a) • Uzinele „Vulcan“ — sectia mecanica grea. Tinarul Dumitru Ciobanu in plin efort. Asta se nafte calitatea. ( Foto: I. CUCU ) Lucrarile plenarei Consiliului National al Inginerilor s i Tehnicienilor din R. P. Romina Luni, s-au deschis in Capitala lucrarile plenarei Consiliului National al Inginerilor si Tehnicienilor (C.N.I.T.) din R. P. Romina. La lucrari participa tor. Isac Martin, presedintele C.C.S., membri ai Consiliului national al inginerilor si tehnicienilor, numerosi invitati. Darea de seama a Consiliului national al inginerilor si tehnicienilor privind activitatea depusa pentru indeplinirea hotaririlor Conferintei pe tara a inginerilor si tehnicienilor din 13—14 iulie 1962, a fost prezentata de tov. prof. univ. C. Dinculescu, presedintele C.N.I.T. Lucrarile plenarei continua. (Agerpres) Modernizarea unor vagoane de cale ferata Colectivul Uzinelor de vagoane din Arad a adus in ultimul timp o serie de imbunatatiri vagoanelor de cale ferata. Printre tipurile modernizate se numara vagoanele de marfa pe 4 osii, cu utilizare universala, avind o capacitate de 60 tone. La constructia acestor vagoane lemnul a fost inlocuit cu tabla din otel, fapt care a determinat reducerea greutatii lor, economisirea unor importante cantitati de cherestea, precum si asigurarea unei intretineri mai usoare si mai ieftine. La vagoanele descoperite s-a montat o instalatie speciala pentru autodescarcare. Imbunatatiri au fost aduse ?i vagoanelor de calatori. Acestea au compartimente mai largi, cu ferestre mari. Peretii imbracati cu placi din material plastic, bancile capitonate elegant, instalatiile de suspensie prevazute cu amortizoare hidraulice ofera condit ii mai comode de calatorie. La fabricarea vagoanelor metalurgi?tii folosesc o serie de procese tehnologice moderne ?i utilaje noi, de mare productivitate. (Agerpres) Lucrari agricole Depa§esc viteza zilnica planificata PLOIE$TI. (De la corespondentul nostru). Cind mecanizatorii brigazii nr. 1 de la S.M.T. Buda, regiunea Ploiefti, s-au prezentat la gospodaria colectiva din comuna Arice?ti- Bahtivani, unde au fost repartizati, nu se putea intra pe ogor; rofile tractoarelor se impotmoleau in pamintul moale. Dupa o zi, doua, pe unele suprafete terenul s-a zvintat. Indata ei au inceput araturile ; in citeva zile au arat peste 200 de hectare. Tot in acest timp, vremea fiind spre incalzire, au mai putut pregati pentru insdmintari, prin lucrari cu grapa cu discuri, alte 220 de hectare. Imediat ce s-au ivit citeva „ferestre" bune, au trecut si la insaminfat. Pina in prezent ei au terminat de insaminfat unele culturi din urgenta intii: 40 de hectare cu mazare si 20 hectare cu borceag. Fiecare era prielnica muncii in cimp ei o folosesc intens, depa?indu-?i normele zilnice de lucru, hotdrifica pe aceasta cale sa reduca decalajul provocat de timpul nefavorabil. Insaminteaza plante de nutret GospodSriile agricole colective din regiunea Arge? insaminteaza anul acesta plante de nutret si culturi alimentare printre rindurile de pomi pe aproape 12 500 ha livezi, cu 4 500 ha mai mult decit in anul trecut. Numeroase gospodarii au dobindit in ultimii ani o bund experienta in cultivarea diferitelor plante printre rindurile de pomi. Pentru acest an, gospodariile colective au executat inca din toamna araturi in livezile in care urmeaza sa semene plante de nutret Si au aplicat insemnate cantitati de ingrasaminte. In prezent, multe gospodarii colective au inceput semanatul plantelor de nutret. (Agerpres) dmond Paulette este tinarul inginer al gospodariei colective din Fintinele, raionul Istria, loctiitorul secretarului comitetului U.T-M., unul din cei mai stimafi oameni din sat. In toamna a sarbatorit trei ani de munca in Fintinele. Nu este dobrogean. A absolvit facultatea ?i a fost repartizat aici. A venit si s-a apucat de treaba. Totul a decurs simplu, firesc. Omul a visat sa faca agronomie, s-a pregatit serios, a absolvit facultatea Si a piecat sa faca agricultura. E unul din acei specialisti a caror viata se confunda intrutotul cu meseria lor. Lucreaza de trei ani intr-un sat socialist, este specialist, om de cultura, observafiile lui sint mai mult decit prefioase pentru un ziarist. L-am intrebat, mai ales cu intenfia de a afla amdnunte despre viata lui personala : *» Avefi un caiet de insemnari personaje ? A stat o clipa in cumpana, m-a privit, s-a gindit fi dupd alte citeva minute de cdutare a scos dintr-un dulap fi mi-a pus in fafd un registru mare fi gros. Am privit nedumerit. Pe co. perta. statea insd scris limpede: „lnsemnari personale, inginer Edmond Pauletto, G.A.C. Fintinele”. — Astea sint toate insemndrile mele! $i lasindu-ma cu registrul de insemnari personale in fafd se apuca sd calculeze cu un tindr, o rafie pentru nifte purcel Poate dacd continua sa stea linga mine i-af fi dat registrul inapoi fi af fi ratat prilejul de a cunoafte un tindr minunat, un specialist creator, care-fi iubefte meseria cu o dragoste mare, inaripatd. Registrul confine 95 la suta cifre. Insemnarile personale ale viefii tindrului inginer agronom sint de o meticulozitate uimitoare. Timp de doi ani, tinarul inginer a urmarit, a facut cercetdri si experiente pe o suprafatd de 3 000 de ha, cu un singur scop — crefterea producfiilor de griu fi porumb ale gospodariei colective. Tinarul inginer a impdrfit tot acest pdmint in parcele fi le-a studiat pe fiecare in parte. • Insemnarile personale spun, de pilda, cu precizie ziua cind a fost aratd o parcela, calitatea lucrarii, cu ce a fost ingrdfata, ce alte lucrari pregatitoare s-au facut, in ce zi s-a insdmintat griul, calitatea semintei, calitatea seminatului, cind a inceput incolfirea, cind a fost incolfirea deplina, cind a inceput infrofirea, cind a fost deplina, cu ce densitate a intrat in iarna, cu cifi frafi, cum a iefit in primavard, cind a inflorit, cind i-a dat spic fi alte zeci fi zeci de amdnunte importante. Tinarul inginer nu a fost un spectator, ci un cercetator creator care a intervenit in aceste procese biologice, a tras concluzii. In toamna anului 1960 a imparfit o sold de 50 de hectare in dloud. O parte a tavalugit-o, cealalta, nu. Pe suprafata tavalugita s-a obfinut o producfie cu 275 kg la hectar mai mare. Am gasit in aceste insemnari un capitol de concluzii. Inginerul a gasit in gospodarie largi si nelimitate posibilitafi de cercetare. Oamenii, colectivistii l-au inteles fi l-au ajutat cu dragoste. Au fost oare sterile aceste cercetdri . Raspunsul ni-l dau registrele de producfie ale anului 1962. Gospodaria colectiva din Fintinele a obfinut cele mai mari producfii din raion la griu, porumb fi floarea-soarelui. La griu — 2 256 de kg, in loc de 1 727 de kg planificat; 3 346 de kg porumb boabe pe o suprafafa de 1 030 de hectare fi 1 743 de kg floarea-soarelui, in loc de 1 350 kg planificat. Depdfirea producfiilor planificate la griu, porumb fi floa- $ rea-soarelui a adus. gospoda- riei colective in 1962, un venit j suplimentar de 2 350 345 lei. Este in aceasta fi o particica j din munca tindrului inginer j agronom, o materializare a marei lui dragoste pentru meserie. In toamna, comunistii din gospodaria colectiva au hotarit sa-l primeased in rindurile partidului, reducindu-i cu 100 luni stagiul de candidat. Discufiile insuflefite ale comuniftilor din adunare sint sintetizate in motivarea hotari- rii luate. „Pentru merite deo- sebite in obfinerea unor mari producfii agricole, in intdrirea tehnico-organizatorice a gospodariei agricole colective”. ION SIERBU Foto : I. CUCU Tinarul inginer Edmond Paulette zaboveste adesea seara in casa-laborator. Aici se afla micul lui institut de cercetari pus in slujba producfiilor mari pe ogoarele colectivistilor din Fintinele. I Aspect de la laboratorul de. (recepfie din cadrul labora- j [ toarelor generate de incer- } (carl fizico-chimice ale Uzi-j f nelor „Electroputere" Cra-j iova. O noua promotie de mineri Cea de a sasea promotie de aproape 100 maistri mineri si electromecanici de mina au absolvit recent cursurile scolii de maistri din cadrul grupului Scolar minier din Petrosani. De pe bancile acestui grup scolar au iesit pina acum 480 de cadre care lucreaza astazi la exploatarile carbonifere din bazinul Vaii Jiului, precum si in alte centre miniere din tara. (Agerpres) , duminica si vasul „Transilvania“ e acostat in fata garii maritime din Constanta. Revizuit, picturat proaspat pe docul plutitor in vederea primei croaziere a anului care deschide seria curselor turistice, el pare o lebddd alba. Aldmnurile ii strSlucesc ca soarele, iar in cabinele elegante domneste ordinea desavirsitd. La bucdtaria navei se pregatesc multe bundtdti pentru oaspeli. Pe chei e lor toti. Prieteni $i rude din oras si din celelalte localitati de pe malul Dundrii au venit sa-i petreaca pe cei care vor pleca pe mare. Dupa-amiaza, puntile pasagerului se umplu cu aproape 400 de salonal din Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor — muncitori si tehnicieni fruntasi. Aproape jumatate din ei sunt deakeri, mecaruzatori de port fruntasi si familii ale echipajului vasului .,Transilvania". Tocmai acum urcd schela si Gheorghe Pis de pe macaraua de ceu din Constanta, impreuna cu sotia sa Georgeta. Urmeaza Ana Beniamin, solie de mariner, numerosi zi si fiice ale motoristilor si pluristilor de la bord. Ii asteapta multe surprize placute in prima croaziere de zile a anului. Vor vizita porturile : Odesa, Ialta, Soci si Batum. Cind incep manevrele de plecare e seara. Sus pe catarge se aprind luminile de pozitie. Nava se deslipeste usor de cheu, iar sirena salutd prelung portul. La trecerea prin dreptul farului mare, comandantul li cere timonierului sd pund prova pe larg. De pe lebolda alba care spintecd valul In noapte se vdd doar luminile de pozitie. Docherii, mecanizatorii de port, muncitorii si mai armed odatd privirile spre Tomisul inundat In neon. y. l. .Transilvania" in prima croaziera a anului Utilaje noi — productivitate sporita In primul trimestru al acestui an la fabrica de la Turda au fost puse in functiune doua linii noi tehnologice de ciment. Utilajele acestor linii fabricate in tara se caracterizeaza printr-un nivel tehnic ridicat, un inalt grad de mecanizare si automatizare. Instalatiile sint prevazute cu filtre electrice care imbundtatesc conditiile de munca si inlatura vicierea aerului din jur. Prin intrarea in functiune a noilor linii tehnologice capacitatea de productie a fabricii creste cu peste 640 000 tone anual. (Agerples) mmm PM1MRN In umbra inserarii, sala mare de sport a Palatului Pionierilor din Capitala se contureaza nesigur, aparind ca o fantastica imagine a unei cetati de basm. Prin ferestrele inundate de lumina strabat, pina departe, in pare, muzica si veselia pionierilor. Aici se desfdsoard ,,Carnavalul primaverii11... O gardd de trompeti dd semnalul de deschidere a carnavalului. Pe scena formatia de cintece si dansuri a palatului prezinta un frumos program artistic. Dansul florilor, al puilor de barza sugereazd pionierilor sosirea primaverii. Au urmat apoi dansuri populare, cintece pionieresti, recitari. Orchestra intoneaza o melodie vioaie. Perechi, perechi, pionierii se avinta in virtojul dansului. Un ,,fluture" a invitat la dans o ,,margareta" ; un ,,tiner mexican" cinta pe strunele chitarei pentru o frumoasa fatd din „tara surisului” , iar ,,Pisica si ciinele", dupd ce au simulat eterna neintelegere si ostilitate dintre ei — consemnata in atitea povesti si fabule — s-au impacat si s-au plimbat brat , la brat prin sala spre hazul tuturor. La ora 17,15 a sosit la carnaval prietena nedespartita a copiilor, artista emerita Silvia Chicos. Pionierii au ascultat-o de nenumarate ori la radio, multi au admirat-o jucind pe scena. Dar fiecare intilnire cu talentata actritd este pentru ei plind de inedit. Asa cd $i de data aceasta cintecele, glumele Si cupletele interpretate cu vervd Si umor de Silvia Chicos au fost rasplatite cu aplauze furtunoase. Carnavalul a continuat pind seara tirziu. Dansurile si jocurile distractive, concursul de cintece si poezii ,,Despre partid, patrie si pionieri“, parada costumelor au tinut in permanenta treaza incintarea pionierilor. A. VASILESCU In decorul primSvSratic al carnavalului s-a incins... hora iProletari din toate tarile, unifi-vSf ----------------------------------------------------------------------a Anul XIX, seria II nr. 4317 Mar|i 2 aprilie 1963 4 PAGINI — 20 BANI Expozitie de fotografii Intr-una din salile clubului muncitoresc al Uzinei „Industria sirmii’’ din Cimpia Turzii a fost amenajata o expozitie de fotografii realizate de membrii cercului de fotoamatori. Cele peste 200 fotografii expuse infatiseaza aspecte din munca tovarasilor lor de munca, constructii ridicate in ultimii ani in localitate, peisaje din diferite colturi ale tarii unde autorii si-au petrecut concediile de odihna etc. (Agerpres)