Scînteia Tineretului, iulie 1963 (Anul 19, nr. 4393-4418)
1963-07-02 / nr. 4393
SECERĂ, ARĂ, SEAMĂNĂ I n aceste zile in toate gospodăriile colective din raionul Calafat s-a trecut cu toate forţele la recoltatul păioaselor. După aprecierea specialiştilor de la consiliul agricol raional, campania de recoltare a fost foarte bine pregătită şi sunt premize să se termine în cel mult 10 zile. Deşi gospodăriile colective mobilizează acum la cîmp un număr mare de forţe de muncă totuşi cel mai mare volum de lucrări îl vor executa mecanizatorii. Despre felul cum au organizat desfăşurarea campaniei de recoltat ne-au vorbit doi şefi de brigadă de tractoare de la S.M.T. Poiana Mare. FLOREA DRAGHICI, şeful brigăzii nr. 15. „Planul de desfăşurare a campaniei de recoltat l-am întocmit împreună cu consiliul de conducere cu vreo două săptămîni mai înainte. Tractoriştii care lucrează pe combine au fost instruiţi timp de trei zile la centrul de instruire care a fost organizat chiar aici, în comuna Basarabi. S-au organizat şi demonstraţii practice de felul cum trebuie să se lucreze pe o combină, cu care ocazie s-a făcut şi proba combinelor. Pentru folosirea fiecărei clipe bune de lucru, am luat şi alte măsuri. Anul trecut maşinile noastre nu odată au stat din cauza unor defecţiuni neînsemnate pentru a căror punere la punct trebuia de fiecare dată să aşteptăm atelierul mobil. Ele puteau fi reparate cu forţele brigăzii, dar ne lipseau piesele de schimb. Pentru a evita acest neajuns, ne-am asigurat un stoc de piese de schimb mai solicitate în timpul funcţionării, aşa că acum o maşină nu va mai aştepta o zi pentru că îi lipseşte... un rulment. La depozitul brigăzii avem carburanţii necesari pentru timp de 5 zile , în continuare plinul îl vom face din două în două zile. Lanurile de grîu se află la cîteva zeci de metri; alimentarea tractoarelor cu combustibil o vom face la sediul brigăzii. Sporirea vitezei de lucru depinde de modul în care lucrează combinele, de utilizarea completă a capacităţii de recoltare a acestora. Pentru aceasta, împreaună cu inginerul agronom al gospodăriei colective am recunoscut în lan ordinea în care au fost semănate diferitele loturi, pe soiuri, pe care o vom păstra și la recoltat, pentru că plantele semănate mai timpuriu ajung mai repede la maturitate. Gospodăria colectivă a asigurat pentru fiecare combină cîte 100 de saci şi saltelele necesare pentru strîngerea plevei. Transportul cerealelor se va face cu 2 autocamioane şi 50 de atelaje. Pe cele 5 combine vor lucra 18 colectivişti , tot cei care ne-au ajutat şi anul trecut şi au de acum experienţă. Cele 200 de hectare pe care le recoltăm au fost împărţite în două trupuri: pe unul lucrează 2 combine, pe celălalt 3. Colectiviştii au tăiat un lan drum pentru combine, pentru ca acestea să intre în plin. Pînă acum am strîns recolta de pe cele 10 hectare cu orz şi am început la parcelele cu soiuri de grîu cu coacere mai timpurie. Se lucrează neîntrerupt. Viteza de lucru nu e numai îndeplinită, ci şi depăşită, aşa că în mai puţin de 8 zile recoltatul păioaselor va fi terminat". CONSTANTIN POPA, şeful brigăzii nr. 16: „Avem contractat cu gospodăria colectivă din Golenţi să recoltăm 250 de hectare de grîu şi orz. Toate maşinile au fost reparate şi revizuite pînă în cele mai mici amănunte. Am asigurat în cantitate suficientă carburanţi şi piesele de schimb. Cele 5 combine au şi intrat în lan. Ziua se recoltează cu toate combinele, iar noaptea tractoarele fac arături adinei la 37-39 cm cu plugul cu scormonitor în agregat cu grapa stelată. In campanie ne ajută şi patru elevi din anul 3 de la Centrul şcolar agricol Calafat. Pentru efectuarea în paralel a recoltatului şi a arăturilor, terenul este imediat curăţat de paie. Pentru a uşura acest lucru cu ajutorul gospodăriei colective am confecţionat 3 colectoare de paie care se cuplează la combină. Aceasta grăbeşte viteza de eliberare a terenului. Pentru sporirea bazei furajere, gospodăria colectivă şi-a propus să însămînţeze în mirişte 100 de hectare cu porumbsiloz în cultură dublă. Acţiunea a început. Pe cele 10 hectare de pe care s-a recoltat orzul, a doua zi am şi însămînţat porumb pe întreaga suprafaţă. La însămînţarea culturilor duble lucrează zilnic un tractor pe terenul pregătit în timpul nopţii. Pînă acum lucrările se desfăşoară aşa cum ne-am propus în planul întocmit împreună cu conducerea G.A.C. Munca fiind bine organizată şi primind permanent sprijinul colectiviştilor, avem tot temeiul să afirmăm că recoltatul nu va dura mai mult de 6 zile şi aproape în acelaşi timp vom face şi arăturile de vară". VASILE BARAC corespondentul „Scînteii tineretului" pentru regiunea Oltenia Valorificarea superioară a masei lemnoase Muncitorii forestieri din regiunea Maramureş au dobîndit o bogată experienţă în valorificarea superioară a masei lemnoase. Acţiunea „Mai mult lemn de lucru dintr-un volum mai mic de masă lemnoasă“ iniţiată de muncitorii întreprinderii forestiere din Sighet, care constă în realizarea planului de producţie la lemn de lucru dintr-o cantitate de masă lemnoasă cu 10 la sută mai mică decît cea planificată, a fost însuşită şi de celelalte unităţi de acest fel. Extinderea necontenită a mecanizării, folosirea mai largă a metodelor de exploatare a lemnului în trunchiuri şi catarge, sortarea mai atentă a masei lemnoase doborîte, organizarea muncii în brigăzi complexe cu plata în acord global, au dus la creşterea productivităţii şi reducerea substanţială a pierderilor de exploatare. Drept rezultat procentul de lemn de lucru a crescut de la 41,1 la sută în 1960 la peste 67 la sută, iar valoarea producţiei globale obţinute dintr-un m.c. de masă lemnoasă a sporit faţă de acelaşi an, cu peste 25 la sută. (Agerpres) In şcoală nouă De curind în comuna Săveni, raionul Feteşti, a fost terminat localul unei noi şcoli cu 8 săli de clasă. La ridicarea noii construcţii un aport deosebit şi-au adus cetăţenii din comună. Ei au confecţionat necesarul de cărămidă din resurse locale, au ajutat la transportul diferitelor materiale, la ridicarea construcţiei. Economiile de material lemnos, ciment, var, manoperă realizate au o valoare de peste 50 000 lei. Noua şcoală înzestrată cu mobilier nou îşi aşteaptă oaspeţii. D. LAURENŢIU corespondent voluntar „Bun pentru cereale -1983“ Echipele de muncitori de la secţia revizie vagoane C.F.R. Piteşti se străduiesc să pună la dispoziţia unităţilor agricole socialiste un număr cit mai mare de vagoane pentru transportul de cereale. Pînă acum ei au pus inscripţia „Bun pentru recolta 1963” de mai mult de 400 de vagoane. Cu aceeaşi intensitate muncesc Şi mecanicii din unităţile de transporturi auto. Ei au şi pregătit 400 camioane Şi 160 remorci. Pentru efectuarea reparaţiilor curente în timpul transporturilor, autobazele au luat măsuri ca fiecare coloană de maşini să fie însoţită de cîte o echipă de mecanici. (Agerpres) Azi soseşte în Capitală ministrul afacerilor externe al Austriei Azi, marţi, soseşte la Bucureşti, la invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Populare Române, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Austriei, dr Bruno Kreisky. Primul transport Zilele trecute la G.A.C. „Partizanul păcii“ din comuna Ștubeiu, raionul Rm. Sărat, a început recoltatul griului. In primele 2 zile s-a strîns recolta de pe aproape 60 de hectare. Odată cu începerea recoltării griului, colectiviștii de aici s-au îngrijit să predea îndată la bazele de recepţie cantităţile contractate cu statul. In ziua de 30 iunie, camionul gospodăriei a făcut primele transporturi la baza de recepţie. L. ZOGAS Secerişul este o acţiune de zile, de ore, fapt cunoscut de mecanizatorii de la G.A.C. Roşia-Bucureşti care urgentează acum recoltatul orzului Foto : AGERPRES Vedere panoramică a şantierului de construcţii de pe şoseaua Mihai Bravu din Capitală Foto : AGERPRES I Prin aplicarea metodelor înaintate Folosind raţional capacitatea de producţie a cuptoarelor, reducînd durata de încărcare şi de elaborare a şarjelor, oţelarii de la Hunedoara au obţinut în acest an, în medie, zilnic pe fiecare mp de vatră, cu 6,5 la sută mai mult oţel special decît în anul trecut, cu un consum mai mic de electrozi, energie electrică şi alte materiale. Preţul de cost al oţelului elaborat a fost redus cu 14 lei pe tonă faţă de cel planificat. Pentru sporirea productivităţii agregatelor la laminoare s-a introdus metoda de tăiere a profilelor de oţel, cu două grupuri de fierăstraie, s-a ridicat regimul termic al cuptoarelor cu propulsie, creîndu-se posibilitatea încălzirii unei cantităţi mai mari de metal. Ca urmare, laminatorii de aici au dat în primele 6 luni peste plan o cantitate de laminare egală cu metalul necesar pentru fabricarea a 5 700 de tractoare și au realizat însemnate economii. Tipizarea operaţiilor comune în construcţia navelor Pentru a stabilii cele mai bune condiţii tehnice de execuţie şi o tehnologie unică în construcţia navelor cu caracteristici apropiate şi pentru a deschide cîmp larg generalizării metodelor avansate şi inovaţiilor, un grup de tehnologi de la Şantierul naval din Galaţi a realizat tipizarea operaţiilor comune ale procesului de producţie a navelor. Documentaţia tehnică cuprinde detaliiasupra confecţionării şi preasamblării pieselor, asamblării şi sudării blocsecţiilor, montarea pe cală, construcţia catargelor, montarea capacelor mecanice, etanşarea corpului de navă etc. Ea a fost folosită pentru prima oară la construcţia cargoului de 3 000 tone. Avantajele sunt numeroase. La operaţiile de sudură, de pildă, se realizează economii, prin reducerea consumului de metal, în valoare de 17 000—35 000 lei, iar productivitatea muncii creşte cu 0,39 la sută. Se reduc, de asemenea, deformaţiile ce erau cauzate de excesul de material de sudură, manopera pentru îndreptarea tablelor şi se stabileşte un ritm de producţie constant. Ca urmare a rezultatelor obţinute, constructorii navali extind această metodă la întreaga producţie de nave. (Agerpres) O nouă promoţie de muncitori calificaţi Zilele acestea a absolvit şcoala profesională a Şantierului Naval Maritim Constanţa o nouă promoţie de muncitori calificaţi. Noii muncitori sunt calificaţi în diferite meserii: constructori-nave, strungari, mecanicimontatori, lăcătuşi. La examenul de diplomă şi la proba de încadrare noii muncitori s-au prezentat bine pregătiţi. Şeful promoţiei, utemistul Lazăr Ştefan, a obţinut nota 10 la examenul de diplomă Şi categoria a IV-a de încadrare. MIHAI A. ŞERBESCU strungar înfrumuseţează comuna De veţi trece acum prin comuna Bujoru din raionul Zimnicea veţi avea multe de văzut. In afară de noua şcoală de 8 ani, de căminul cultural ridicate în ultimii ani, de casele noi ale colectiviştilor — acum cîteva zile s-a amenajat în mijlocul comunei, o grădină de spectacole în aer liber, cu o capacitate de 1 500 locuri. Colectiviştii din comună, tineri şi vîrstnici, au lucrat la ridicarea acestei grădini de spectacole. Totodată în faţa ei a fost amenajat un frumos parc. Pe marginea şoselei au fost plantaţi peste 500 de trandafiri ornamentali. IONEL TRIFU profesor. Cartea tehnică in viaţa uzinei onsultarea publicaţiilor tehnice este organizată prin colectivele de documentare din secţii şi servicii tehnice, pe baza revistelor şi publicaţiilor de specialitate. Pentru a fi mai accesibile muncitorilor, acestea sunt repartizate pe responsabilii de consultare sau pe echipe în funcţie de specificul locului de muncă. Pe lîngă aceste colective au fost organizate biblioteci tehnice în secţii şi servicii. Acestea pun la dispoziţia Cititorilor diverse materiale documentare, cărţi şi publicaţii tehnice periodice care sunt studiate individual şi în colectiv. Activitatea bibliotecilor tehnice ale uzinei, secţiilor şi serviciilor tehnico-productive se reflectă prin creşterea numărului de cititori, care în acest an a ajuns la peste 1 000. Asta înseamnă că din trei muncitori unul este cititor al cărţii tehnice. Tinerii din uzina noastră au devenit buni cunoscători ai cărţilor, fac adesea observaţii asupra rolului cărţilor tehnice, conţinutului şi valorii lor. Iată de exemplu, părerea tinărului Vasile Carabă, lăcătuş la secţia vagonaj : —• Consult numeroase cărţi. Din ultima carte consultată ,,Desen tehnic industrial” m-a interesat în mod deosebit problema toleranţelor la montaj. Aceste cunoştinţe noi însuşite mă ajută să contribui la ridicarea continuă a calităţii transportorului cu bandă mobilă executat de echipa în care lucrez. Asupra procedeelor tehnologice noi, a metodelor de lucru, a dispozitivelor şi inovaţiilor apărute în literatură, se întocmesc propuneri de aplicare în uzină, care sunt verificate de consiliul tehnico-ştiinţific şi aplicate prin planuri de măsuri tehnico-organizatorice. De exemplu, la propunerea utemistei Eva Pop, tehnician, consiliul a aprobat confecţionarea unei game de dispozitive, pentru fixarea pieselor la scufundarea în băile de tratament termic. Propunerea a fost făcută după studierea cărţii „Călăuza călitorului” şi alte materiale documentare. Comitetul U.T.M. şi organizaţiile de bază din secţii sprijină în mod concret acţiunile de propagandă tehnică, prin mobilizarea tuturor tinerilor la studierea individuală şi pe echipe a materialelor documentare de nivel mediu, cum sunt: fişele S. E. (schimb de experienţă) şi fişele „In ajutorul muncitorilor şi maiştrilor”. Inovatorii şi rationalizatorii in producţie, găsesc în aceste materiala un sprijin efectiv In realizarea propunerilor lor. De pildă, tînărul maistru Ioan Silaghi, care este un cititor activ al fişelor S. E. a propus şi realizat două inovaţii prin generalizare. Notăm numai dispozitivul de îndoit ţevi pentru vagoneţi zootehnici. Dispozitivul realizat ridică productivitatea muncii cu peste 40 la sută şi aduce însemnate economii prin reducerea timpului de îndoire a unei ţevi de la 22 minute la numai 5 minute, calitatea fiind mult superioară. O altă formă de propagandă tehnică în uzina noastră, este organizarea conferinţelor diferenţiate în secţiile productive, prin staţia de radioamplificare şi la serviciile tehnice. Din cele 80 de conferinţe tehnice planificate pe anul curent, foarte instructive au fost: conferinţele însoţite de diafilme pe tema „Tehnologia aşchierii rapide”, „Tehnologia prelucrării în grup şi posibilităţile de aplicare la noi în uzină”, „Defectele turnării şi eliminarea rebuturilor” şi altele. In consfătuirile care s-au ţinut şi se ţin cu cititorii, se semnalează lipsa unor lucrări despre forjarea liberă şi matriţare, modelărie, trasaj şi debitare, care să trateze probleme practice, uşor de însuşit. Cartea „Desen tehnic industrial pentru muncitori” a apărut într-un tiraj mic, şi ar fi foarte necesară reeditarea ei sau editarea unei cărţi similare în tiraje corespunzătoare. Remarcînd afluenţa tinerilor din uzina noastră către literatura tehnică, considerăm că prin găsirea de noi forme în popularizarea acesteia, prin aprovizionare cu cărţi la nivelul cerinţelor cantitative, vom putea întregistra o nouă creştere a nivelului de cunoştinţe profesionale ale tinerilor muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprindere. GH. IOAN, AUGUSTIN MUREŞAN tehnicieni ing. OVIDIU CALINESCU şi FRANCISC BARTH secretar al comitetului U.T.M. din postul de corespondenţi voluntari ai Uzinei „UNIO” Satu Mare Serbare pionierească cu priilejul deschiderii activităţii de vară la Palatul pionierilor Foto : AGERPRES Inaugurarea activităţii de vară la Palatul pionierilor Duminică, peste 2 500 de pionieri au fost oaspeţi ai Palatului pionierilor. Nici unul din aceşti copii n-a vrut să fie absent la evenimentul care a avut loc la palatul lor: inaugurarea activităţii de vară. Foarte greu le-a fost să aleagă activităţile la care să participe. Erau multe şi toate interesante. Amatorii de teatru s-au adunat în faţa scenei pentru a asista la piesa „O idee nemaipomenită”. Interpreţii cercului dramatic s-au întrecut pe ei înşişi în interpretare. Examenul dat în faţa spectatorilor colegi şi a miilor de telespectatori era greu. Aplauzele au confirmat însă că l-au trecut cu succes. Din sala de spectacole, pionierii au alergat, încălziţi, la bazinul de înot unde s-au întrecut în palpitanta „ştafetă veselă”. Apoi s-au întîlnit cu eroii cercului de teatru de păpuşi. „Pionierii s-au prezentat pionierilor”, aşa s-a intitulat frumosul spectacol prezentat de formaţiile artistice ale Palatului pionierilor la teatrul în aer liber, în faţa a peste 1000 de spectatori. In rest ? Sport, jocuri, voie bună. Aşa a început activitatea de vară la Palatul pionierilor din Capitală. VALENTIN HOSU Proletarî 3în toaie tarile, uniţi-vă! Anul XIX, seria II nr. 43934 PAGINI — 20 BANI Mărfi 2 Iulie, 1963 O nouă gură d© mină dată în exploatare In ziua de 1 iulie, In bazinul carbonifer Schitu Goleşti a fost dată în exploatare o nouă gură de mină din care au şi fost extrase primele cantităţi de cărbune energetic. Aceasta este a doua exploatare deschisă în bazinul carbonifer Schitu Goleşti în cursul acestui an. (Agerpres) ÎNSEMNĂRI Intr-o expoziţie şcolară venit vacanta. S-a încheiat un an de muncă intensă, de bucurii şi succese, li aşteaptă soarele, marea, muntele, drumeţiile, întîlnirile cu prieteni din diferite locuri din ţară. Vor vizita instituţii şi întreprinderi, muzee şi expoziţii, vor medita serios la profesia ce o vor alege mai curind sau mai tirziu. Înainte de a pleca pe drumurile vacanţei au organizat împreună cu conducerea şcolii, o mică expoziţie. Au expus felurite obiecte, desene, jucării, instrumente şi aparate lucrate în timpul anului mai ales in cadrul orelor de îndeletniciri practice. E ca o ultimă verificare, o confruntare a celor realizate cu opinia părinţilor, profesorilor, cunoscuţilor. E bucuria şi mândria lor de constructori începători. Iată una din aceste expoziţii la şcoala medie din Mediaş. Prima sală... A doua sală... O mulţime de desene, în alb-negru sau colorate, in tuş, in creion, in peniţă rezumă semnificativ spirala activităţii şcolare. Ele sugerează cite ceva din talentul şi priceperea fiecăruia in a-şi face datoria de elev. Geometrice sau figurative, desenele transpun pe albul piritei realităţi ale oraşului şi ale împrejurimilor acestuia, chipuri de colegi şi prieteni, reproduc detalii de arhitectură sau creaţii artistice celebre, conturează animale şi plante, obiecte diverse. Înscriu un plan plastic noţiuni de geometrie, anatomie, fizică ş.a.m.d. înlesnind privitorului să-şi formeze o imagine de ansamblu asupra celor învăţate de ei în cursul unui an asupra diverselor lor preocupări şi aptitudini. Intr-un colţ, imagini — fotografice, bineînţeles — din activitatea cercului de fotoamatori ai şcolii. Citeva din ele trădind promiţătoare îndemînare in a surprinde diverse aspecte ale vieţii şi a locurilor prin care au drumeţit. Aspecte de la munca patriotică, crimpeie din activitatea sportivă, momente vesele din timpul excursiilor, imagini din timpul anului şcolar, frumuseți ale patriei, din care unele cu totul şi cu totul remarcabile, precum cele intitulate „Lacul Sfînta Ana", ,,In zori în munţii Făgăraşului“, „Capra neagră la Podrag" (ultima semnificînd o rară performantă) etc., etc. Majoritatea exponatelor sunt, insă, rodul orelor de Indeminări practice. Delicateţea mlinilor care au lucrat, fragilitatea lor, strigăciile inerente, spontaneitatea şi fantezia acestor vrednici şcolari toate au contribuit la apariţia acestei interesante expoziţii. Trecînd prin ea, in ordinea claselor (I—XI) poţi face simbolic drumul fiecăreia din ele in cunoaşterea lumii, a tainelor ştiinţei şi culturii descifrate in anul încheiat. GEORGE MUNTEAN Duminică, la serbarea din parcul „Herăstrău" 100000 de spectatori In parcul de cultură şi odihnă „Herăstrău” o mare sărbătoare a cîntecului, dansului şi sportului — la care au participat peste 100000 de bucureşteni — în ciuda caniculei de duminică, a făcut să răsune de dimineaţă pînă seara Urziu cîntecul şi voia bună. La ora 10, strigătele de încurajare adresate concurenţilor de la caiac şi canoe se împleteau cu aplauzele care răsplăteau pe artiştii amatori de la Fabrica de Încălţăminte „Dîmboviţa’. Aproape 1.000 de artişti amatori au evoluat pe estradele din parc. Meciurilede fotbal, volei, demonstraţiile sportivilor au atras sute de spectatori. Au apărut apoi pe oglinda lacului, întrecîndu-se vaporaşele şi rachiurile construite de mîinile îndemînatice ale pionierilor membri ai cercului de navo-modele al Palatului pionierilor. Concursurile distractive au stîrnit hohote de rîs. Lumini multicolore au împodobit seara vaporașele devenite parcă estrade de pe care cîntecul se revărsa în tot parcul. La lumina jocurilor de artificii s-a dansat pînă seara tirziu. GHEORGHE DUMITRU activist al Comitetului orasenesc U.T.M.-București O delegaţie militară romina vizitează U. R. S. S. Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Moscova, o delegaţie militară romînă, în frunte cu general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R. P. Române, care la invitaţia ministrului apărării al U.R.S.S., mareşal R. I. Malinovski, va face o vizită în Uniunea Sovietică. In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Moscova. Pe aeroportul Şeremetievo, în întîmpinarea oaspeţilor au fost prezenţi ministrul apărării al U.R.S.S., mareşal al Uniunii Sovietice R. I. Malinovski, mareşal al Uniunii Sovietice A. A. Grediko, mareşali şi generali ai armatei sovietice. A fost prezent, de asemenea, Nicolae Guină, ambasadorul R. P. Româno la Moscova. Generalul de armată Leontin Sălăjan, împreună cu mareşalul R. I. Malinovski au trecut în revistă compania de onoare. După sosire, delegaţia militară romînă a făcut o vizită ministrului apărării al U.R.S.S. Mareşalul Malinovski a oferit o masă în cinstea oaspeţilor militari români. (Agerpres) Deschiderea taberei studenţeşti de la Costineşti Luni s-a deschis tabăra internaţională a studenţilor de la Costineşti. In prima serie au venit aici peste 400 studenţi români şi străini care studiază în ţara noastră. Tabăra internaţională de la Costineşti va găzdui în vara aceasta circa 6 000 de studenţi, cu 1 000 mai mulţi decât în vara trecută.