Scînteia Tineretului, septembrie 1963 (Anul 19, nr. 4445-4469)

1963-09-01 / nr. 4445

An începi recoltările de toamnă Au început recoltările de toamnă. In aproape toate regiunile se stringe recolta de floarea-soarelui, iar în cele din sudul şi vestul ţării sfecla de zahăr. In unele regiuni a început şi culesul porumbului din soiurile şi hibrizii timpurii. In întrea­ga ţară continuă intens re­coltarea fasolei, a porum­bului pentru siloz şi a tri­­folienelor pentru sămînţă. Potrivit datelor Consiliu­lui Superior al Agriculturii, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr au fost recoltate pînă la sfîrşitul acestei săptămîni de pe aproape 10 la sută din suprafeţele cultivate, iar fasolea în proporţie de 65 la sută. Au fost însilo­­zate 3 800 000 tone nutreţuri. Anul acesta, recoltările de toamnă au început mai de­vreme datorită timpului călduros din luna august şi se vor desfăşura într-o pe­rioadă mai scurtă decât în alţi ani. Unităţile agricole socialiste au luat măsuri pentru executarea recoltă­rii, transportului şi depozi­tării la vreme şi fără pier­deri şi efectuarea în bune condiţii agrotehnice a lu­crărilor de pregătire a te­renului şi a însămînţărilor de toamnă. Ele recoltează în primul rînd culturile de pe terenurile ce urmează să fie însămânţate în toamna a­­ceasta şi fac deîndată ară­turi. In toate regiunile se fac ultimele pregătiri pentru executarea în epoca optimă a semănatului griului şi al celorlalte culturi de toam­nă, condiţie principală pen­tru obţinerea unor recolte sporite în anul viitor. (Agerpres) SE PREGĂTESC INTENS Unităţile agricole socialiste din regiunea Banat se pregă­tesc intens pentru campania de toamnă. După terminarea arăturilor de vară, mecaniza­torii din gospodăriile agricole de stat şi S.M.T. au trecut la pregătirea terenurilor pentru însămînţări , lucrări care s-au şi efectuat pe mai bine de 46 500 hectare. O dată cu aceasta au fost introduse sub brazdă însemnate cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chi­mice. O atenţie deosebită acordă gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colective din regiune pregătirii semin­ţelor din soiurile cele mai productive l­a gospodăria noas­tră colectivă (des­tul de tînără, de altfel), efectivele de animale au crescut continuu. La sfîrşitul aces­tui an vom avea 330 de tau­rine din care 120 de vaci cu lapte şi peste 180 de juninci şi viţele, aproape 200 de porci, 6600 de păsări matcă şi altele. Valorificînd la stat însemnate cantităţi de produse, am obţi­nut venituri frumoase. Rezul­­tatele­ de azi pot fi însă şi mai bune în viitor. Iată de ce ne preocupăm permanent de ridi­carea calificării îngrijitorilor de animale, de asigurarea unor adăposturi corespunzătoare şi a unei bogate baze furajere. De nutreţuri depinde în cea mai mare măsură soarta pro­ducţiei. Dacă ai hrană bună pentru, animale, eşti sigur şi de producţii mari, constante. Cum s-ar zice, animalul te răs­plăteşte după cum îi asiguri „porţiile“ zilnice. De aici şi stă­ruinţa noastră de a căuta cele mai potrivite căi prin care să obţinem cantităţi cît mai mari de furaje, de calitate bună. Organizaţia de partid şi consi­liul de conducere au acordat o grijă deosebită acestei proble­me. Şi asta cu atît mai mult, cu cît gospodăria noastră nu dispune de păşuni naturale. Fireşte că aşa stînd lucrurile, ne-am aţintit privirea spre te­renul arabil. Dar atît­­pentru economia naţională cît şi pen­tru dezvoltarea gospodăriei important, este să obţinem can­­­­tităţi cît­ mai mari de cereale şi mai ales grîu şi porumb. Ne-am propus, deci, ca de pe suprafeţe cît mai restrânse să obţinem cantităţi sporite de nutreţuri. Anul acesta credem că am reuşit bine, în primă­vară am semănat numai 18 hectare cu porumb pentru si­loz. Desigur că oricît de bună ar fi fost producţia din acest an, nu puteam asigura numai pe baza acestei culturi cele 1215 tone de siloz cît prevede planul. Dar noi ne-am bazat pe toate resursele gospodăriei. Pînă în prezent avem în gro­pile tranșee aproape 1000 de tone de siloz. Circa 500 de tone provin de pe cele 13 hectare cultivate cu porumb-siloz. Putea fi o cantitate mai mare, dar la indicaţia inginerului a­­gronom am oprit unele parcele cu ştiuleţi viguroşi pentru po­rumb boabe. De unde am asi­gurat restul cantităţii aminti­te?­ Gospodăria noastră a avut în acest an 470 de hectare cu grîu. Am adunat cu grijă toate paiele. Pleava de la combine şi batoze am strins-o în saltele mari şi am depozitat-o lîngă gropile de siloz. Avem şi o gră­dină de legume de 30 de hec­tare. Dar cea mai bogată sursă de nutreţuri o constituie pen­tru noi balta de pe terenurile colectivei. Vegetaţia e bogată aici. Am folosit deci această rezervă şi pînă aată începem re­coltatul porumbului-siloz noi deja aveam­ în gropi 200 de tone nutreţuri, stuf în amestec cu paie de grîu şi resturi de la grădină. In momentul cînd am intrat în lanul de porumb, co­lectiviştii au început şi alte acţiuni. Este vorba de recolta­rea stufului, de strângerea foi­lor de varză, a coletelor de sfeclă, a cocenilor fără ştiuleţi din lanul de porumb pentru boabe, a buruienilor. La aceste acţiuni organizaţia U.T.M. a adus o contribuţie valoroasă. Tinerii au avut sarcini precise. Unii au fost mobilizaţi la re­coltarea porumbului, alţii la tăiatul stufului. S-au reparti­zat în funcţie de necesarul de braţe în fiecare loc. Iată de ce cînd a început din plin însilo­­zatul, la gropi soseau nutreţuri de pe toate terenurile colecti­vei. Astfel am putut să punem în gropi un amestec bogat: po­rumb, paie de grîu tocate şi pleavă, foi de varză şi colete de sfeclă, rogoz, pipirig, stuf şi altele. Acestea sunt resurse din care noi am realizat 500 de tone de siloz de bună calitate. Tinerii au fost prezenţi în număr mare la principalele puncte de lucru: recoltat, tran­sporturi, Shsilozări. Alături de vârstnici, ei continuă munca pentru că mai avem încă su­ficiente resurse. Acum, cînd au scăzut apele bălţii, se recoltea­ză,în continuare mari cantităţi de stuf pe care îl însilozăm în amestec cu coceni de­­ porumb şi melasă. Noi avem contrac­tate cu Fabrica de zahăr Ghi­­tila 80 de tone de borhot pe care-l vom administra anima­lelor în amestec cu coceni. După calculele noastre, vom depăşi cu mult cantitatea de siloz planificată, asigurând peste 12 tone de siloz pentru fiecare vită mare şi o rezervă de 400—500 tone pentru anul ce vine. In afară de acestea mai avem şi alte furaje: 150 tone de fînuri (lucemiera am iri- “ gat-o cu aspersoarele şi vom­­ obţine o coasă în plus), bor- I ceag, sorg, concentrate în can- H tităţi suficiente. Experienţa din acest an ne 9 va fi de un real folos. Deşi în B următorii doi ani efectivele de­­ animale vor spori, noi nu ni- I tenţionăm să mărim suprafe­ţele destinate bazei furajere. I Interesul nostru e să asigurăm I de pe suprafeţe mici cantităţi cît mai mari de nutreţuri. Iată­­ de ce vom acorda multă aten-­­­ţie culturilor duble şi culturi­lor intercalate. Pe terenurile­­ joase din preajma bălţilor,­­ unde apa se retrage tîrziu, ne-am gîndit să semănăm po- I rumb pentru siloz,­ aşa cum au ■ făcut în acest an vecinii noştri I din Ciolpani. Pentru Ihgrăşa- ■ rea a 200 de porci, vom dubla­­ cultura de dovleci prin po- I rumbe de la 100 la 200 de hectare. Pe parcurs vom lua şi 8 alte măsuri în aşa fel încât a­ ■ nimalele să aibă nutreţuri din­­ belşug pe tot timpul anului. ION VASILE brigadier zootehnic DUMITRU AVRAM secretarul comitetului organizaţiei U. T. M. din G.A.C. Baloteşti, regiunea Bucureşti — DE PE SUPRAFEŢE MICI - - CANTITĂŢI MARI DE NUTREŢURI Noul cămin studenţesc care va fi dat în folosinţă la începutul acestui an universitar în ora­şul Iaşi. Controlorul de calitate Constantin Ianculescu, de la Uzinele „Electromagnetica" din Capi­tală, este cunoscut ca unul din cei mai exigenţi din întreprindere. Cu atît mai mare este bucuria tînărului Tudor Gheorghe cînd controlorul îi spune încă o dată „foarte bine" Foto: N. STELORIAN atru scrisori am patru coifuri ut* [aia, despre Pa­tru oameni. Citindu-le, ai sentimentul că ai cu­noscut prin ei, nu doar patru, ci zeci de oameni —pasionaţi care înving greutăţi, visează — în­­tr-un proces de desăvîrşire continuă. Vasile Jurist lucrează la Brăila, Ion .Voina la Reşiţa, Alexandru Mălai e­fortor la Uzinele „23 August” din Bucureşti, Ion Padină lucrează la sondele de la Gura Ocniţei — fiecare, în domenii de activitate deosebite­­ poate deosebite le sunt preocupările, firea, bucuriile, planurile de viitor... Şi totuşi, îi unesc aceleaşi eforturi, biografiile lor se înscriu în istoria acestui prezent plin, incandescent. Patru tineri comunişti, patru oameni ai zilelor noastre. CV cheia Gura Ocniţei. Son­­da nr. 111. Munca bri­găzii a VIII-a de inter­venţii pentru curăţirea sondei de viiturile de nisip începuse di­mineaţă. Schimbul I, schimbul 11... o zi întreagă a fost ritmul acesta febril al orelor, al oame­­nnilor care-şi transmit, din schimb în schimb, acelaşi îndemn: „nici o pierdere de nifei, nici o întîrziere". Venise rîndul schimbului de noapte ; la sondă urmau acum fazele cele mai grele, curăţirea propriu-zisă. Echipa lui Ion Pa­dină, toată­­ prezentă. Mai în­­tîi, şeful a citit raportul echipei care predase schimbul atunci. „Trebuie stăvilite viiturile, tre­buie curăţată coloana, trebuie..." Binecunoscut de tineri ca şi de vîrstnici la Gura Ocniţei, Ion Padină şi-a cîntărit ca de obicei, minuţios, glodurile, a­poi şi-a clătinat de cîteva ori capul ca o balanţă care de a­­cum se echilibrează. Şi tovară­şii lui, în jur — iată-i, trolistul Ion Posea, Gheorghe Constan­tin, Rădoi Constantin, Năprul Samoilă — au înţeles: n-o să fie uşor în noaptea asta! Ion Padină s-a uitat atent la fie­care şi a zis scurt, cum îi e fe­lul : „Cine se simte obosit, să spună, îl lăsăm la o operaţie mai uşoară". Nimeni nu s-a clintit. De fapt, şeful echipei nici nu se aştepta la altceva de la oamenii lui. Doar împre­ună au trecut şi prin alte exa­mene de acest fei şi poate fie­care adine, explorat metru cu metru, i-a adîncit, asemeni, pe oamenii echipei. Puteau începe. Ion Posea a trecut la troliu, manetiştii şi-au ocupat locurile , sondorul şef, Ion Padină, la locul lui, adică pretutindeni unde era nevoie, de sprijinul său. Nu s-a mai au­zit nici un cuvînt. Numai lingu­ra care a început să extragă, fără încetare, treiul din adine­­, numai lupta cu timpul. Cît să fi fost ora ? Trolistul Ion Posea se simte obosit. — l(i Un eu locul. Mai odih­­nește-te. Șeful, Ion Padină, i-a luat lo­cul. Adeseori, cînd lupii să rea­lizezi ceea ce ai hotărît, lupţi nu numai cu adîncul, cu timpul, dar chiar şi cu tine însuţi, să-ţi învingi îndoielile, slăbiciunile. Ţiţeiul adus la suprafaţă s-a limpezit odată cu lu­mina zorilor. La 7 dimineaţa a fost măsurat conţinutul rezer­vorului : cîteva tone! Preţul unei nopţi. Dar nu singurul. Mai era şi altul care nu putea fi măsurat căci el se adăugase tăriei colectivului, fiecăruia din oamenii lui... O noapte obiş­nuită din munca brigăzilor de intervenţie la sonde; o noapte obişnuită din viaţa sondorului Ion Padină şi a tovarăşilor săi. La sfîrşitul trimestrului II, 81 de asemenea operaţii de cu­răţiri de „întinerire" a sondelor au adus o sporire considerabilă a producţiei de ţiţei. :*■ -j-yeşita — secţia hidroteh­­nică a Combinatului si­derurgic. Adunare gene­rală de primire în rîndurile membrilor de partid. O nouă generaţie de tineri. Florile aşe­zate pe masă, feţele solemne ale tovarăşilor, oraşul în lu­mina zilei de august, privit de la înălţimea acestei ferestre, care se deschide nu doar spre coşurile pielăriei, spre oraşul nou, spre noile hale ale combi­­natului, ci parcă spre viitor... toate dau solemnitate sărbă­torii. Se discută cererea de primire în rîndurile membrilor de partid a lui î°n Voina. Boka m-a învăţat meserie, m-a crescut..." — Tovarăşul Ion Voina a fost crescut în secţia noastră, aici s-a ridicat ; comunişti ca Mihai Boka sau ca Duţu De­­mostene l-au îndrumat spre o muncă serioasă, exigentă, plină de pasiune pentru meseria a­­leasă... „Da, şi m-au mai învăţat să am încredere în mine, să nu noastră. Vă aduceţi aminte cînd la secţia bandaje se lucra la un profil special care cerea un randament şi o exigenţă maximă ! La un moment dat, la pompa nr. 3 triplex, a fost străpuns nivelul de contact. S-a făcut apel la electricieni, să rămînă după orele de program. FLORENȚA ALBU (Continuare în pag. a. IlI-a) „...Să fie doi ani ? In timpul mă tem de greutăți, să perse­­ăsta a încăput vreme cît pen- verez..." TMT“«»", to*TM» 15 lmat în secţia hidrotehnica. Nu oua meseriaş, ci şi un tovarăş pot să uit că maistru­ Mihai conştient, demn de încrederea Tehnologii avansate pe şantiere Pe şantierele de construcţie se aplică în prezent tehnologii ava­nsate de lucru. Sistemul de construire în fagure cu pa­nouri de cofraje de inventar s-a extins la peste 30 de mari şantiere de construcţie. Noul sistem duce la scăderea con­sumurilor specifice faţă de so­luţiile clasice cu 40 la sută la oţel beton şi cherestea şi cu 18 la sută la manoperă. In a­­celaşi timp, greutatea con­strucţiilor a fost micşorată cu 28 la sută. Aplicate pe şantierele din Mamaia, Constanţa, Bucu­reşti, Oneşti, cofrajele glisante cu veline hidraulice acţionate centralizat au contribuit la re­ducerea considerabilă a dura­tei de execuţie. Pe această bază, pereţii unui etaj compus din mai multe apartamente se toarnă într-o singură zi. Printre procedeele tehnolo­gice avansate, care se extind, este şi acela al cofrajelor pneumatice din pînză de cau­ciuc, utilizate la betonarea ca­nalelor colectoare. (Agerpres) TÎRGOIVŞTE. Peste 3500 tone de metal trimise o PLOIEŞTI (de la corespondentul nostru). — Unul dintre obiectivele muncii patriotice pen­tru care se întrec tinerii tîrgovişteni este şi co­lectarea şi trimiterea către oţelăriile Hunedoarei a cît mai multe cantităţi de fier vechi. Locul I în această întrecere pasionată îl deţin pînă acum utemiştii şi tinerii de la Uzinele Metalur­gice Tîrgovişte care au colectat şi trimis Hune­doarei în garnituri complete cantitatea de peste 2800 tone metal. Colectînd în timpul liber fie­care bucăţică de metal vechi tinerii Întreprin­derii de reparaţii şi utilaj petrolier Viforîta au înregistrat succese importante. De la începutul acestui an şi pînă acum ei au trimis oţelăriilor patriei peste 300 tone metal. Cu rezultate bune în acest domeniu se prezintă şi tinerii între­prinderii de industrie locală „Ciocanul", ai sche­lei petroliere Tîrgovişte, şi elevii şi pionierii şcolilor medii, şcolii de meserii şi şcolilor de 8 ani din localitate. Cantitatea trimisă oţelăriilor patriei de tinerii tîrgovişteni în cele 8 luni care au trecut de la începutul anului şi pînă acum, se cifrează la peste 3500 tone metal. De curând pe adresa co­mitetului orăşenesc U.T.M. Tîrgovişte, au înce­put să vină noi scrisori din partea organizaţii­lor U.T.M. „Ciocanul", cea a schelei petroliere Tîrgovişte şi altele, scrisori în care tinerii ra­portează că au colectat peste 180 tone de metal, pe care ei doresc să le adauge la alte şi alte cantităţi colectate de tinerii din oraşul Tîrgo­vişte, pentru formarea unei garnituri marşrut cu peste 600 tone, care în prima jumătate a lunii septembrie să fie expediată oţelurilor hu­­nedoreni. Proletari prin toate ţările, uniţi-văl Anul XIX, seria II nr. 4445 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 septembrie 1963 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor LA GALAŢI Repartizarea noilor profesori şi învăţători GALAŢI (de la coresp. nos­tru). In cursul zilei de ieri, in sala Teatrului de stat din Galati, 320 de profesori şi învăţători, absolvenţi ai institutelor de în­­văţămînt superior din țără, din care mare parte absolvenţi ai Institutului pedagogic de 3 ani din Galafi, au primit intr-un cadru festiv repartizările în în­văţămînt. Proaspeţii absolvenţi îşi vor ocupa catedrele în dife­rite şcoli medii şi elementare din regiunea Galafi. Absolven­ţilor, le-a vorbit tovarăşul Du­mitru Vrabie, vicepreşedinte al sfatului popular regional Ga­laţi. După primirea repartizări­lor, absolvenţii au participat la o masă tovărăşească şi au vizi­tat oraşul Galaţi Expuneri pentru colectivişti BAIA MARE (de la coresp. nostru) — Comitetul regional pentru cultură şi artă în colaborare cu Comitetul regio­nal Maramureş al U.T.M., a organizat vineri seara în sala căminului cultural Ardusad, raionul Şomcuţa Mare, o în­tilnire între colecti­vişti şi tovarăşul Mihai Pascu, asis­tent universitar de la Institutul de ştiinţe economice V. I. Benin din Bucu­reşti, care a ţinut expunerea intitula­tă: „Căsătoria şi zestrea în satul colectivizat". Aceas­tă interesantă expu­nere a fost audiată cu mult interes de către un număr de peste 300 de colec­tivişti tineri şi vîrst­nici. Asemenea ex­puneri vor mai avea loc la Negreşti, ra­ionul Oaş şi în alte localităţi din regiu­nea Maramureş. ÎNSCRIERILE LA UNIVERSITATEA POPULARĂ A ORAŞULUI BUCUREŞTI La 1 septembrie încep în­scrierile la cursurile Universi­tăţii Populare a oraşului Bucu­reşti pentru anul de învăţâ­­mînt 1903—1­964, care se vor desfăşura între 1 octombrie 1963—1 iunie 1964. In acest an, în programa Universităţii Populare figurea­ză 17 cursuri tratînd probleme din cele mai diferite domenii. Se vor preda cursuri despre Romînia socialistă, de Istorie universală, Istoria diplomaţiei — relaţii internaţionale con­temporane, Istoria filozofiei, Ştiinţă şi religie, Pedagogie— psihologie, Literatură romina, Literatură universală. Alte cursuri vor avea ca teme: Teh­nica secolului XX, Probleme ale fizicii contemporane, Pro­bleme de bază ale chimiei, Geografia economică şi politică a lumii, Astronomie, Medicină. Vor mai funcţiona cursuri de Teatru şi Cinematografie, pre­cum şi un curs de limbi stră­ine: rusă, engleză, franceză, germană şi spaniolă. Lecţiile vor fi predate de a­­cademicieni, profesori şi confe­renţiari universitari, scriitori şi alţi oameni de cultură şi artă. (Agerpres) Modernizarea Fabricii de creioane „Republicat£­Sibiu La Fabrica de creioane „Republi­ca" din Sibiu sunt în curs de execuţie importante lucrări pentru moderniza­rea halelor de fabri­caţie şi îmbunătăţi­rea fluxului tehno­logic. Astfel, în locul atelierelor mici de pe malul Cibinului, care fabricau un număr redus de sor­timente de calitate inferioară, s-au ri­dicat hale spaţioase şi luminoase în care se asigură desfăşu­rarea lucrului în condiţii optime. A­­ceasta a creat posi­bilitatea ca proce­sul tehnologic de fabricaţie a creioa­nelor să se desfă­şoare în ordine succesivă. Ca urma­re a construirii de noi secţii, precum şi a procedeelor a­­vansate de lucru fo­losite de colectivul de aici, s-a reuşit ca faţă de 1960 să se producă în plus 9 sortimente de mine negre şi cinci de mine chimice co­lorate. (Agerpres). ■} . * r ■r - . ****** «Jâă v ' -V,,'v: :: -.V . , ?y- I . . ■ . ' ' ■ ' - . ; . , . ■ «Sv. : ■ ■­' :: - 'V WM -: ,w* : • i «o: A ... Știr .­• . Și aici, Bistrița înseamnă tot lumină­.. Descoperirea tulululi tezaur BACĂU (de la coresponden­tul nostru). Tezaurul descoperit recent în oraşul Piatra Neamţ cu prilejul lucrărilor de sistematizare a oraşului, cuprinde aproape 600 de monezi de argint, toate pur­­tînd efigia regelui polonez Si­gismund al II-lea. De remar­cat că tezaurul nu a fost depo­zitat intr-un vas obişnuit, ci într-o „puşculiţă”, de unde mo­nezile introduse nu­­mai putea fi scoase fără să se sparg vasul. Un alt tezaur,­cuprinzînd mo­nezi din aceeaşi epocă, desco­perit zilele trecute la Iaşi, vin să confirme relaţiile economic strînse care existau în secole XVI între regatul polon și Mol­dova din vremea lui Lăpuș­neanu.

Next