Scînteia Tineretului, septembrie 1963 (Anul 19, nr. 4445-4469)
1963-09-01 / nr. 4445
An începi recoltările de toamnă Au început recoltările de toamnă. In aproape toate regiunile se stringe recolta de floarea-soarelui, iar în cele din sudul şi vestul ţării sfecla de zahăr. In unele regiuni a început şi culesul porumbului din soiurile şi hibrizii timpurii. In întreaga ţară continuă intens recoltarea fasolei, a porumbului pentru siloz şi a trifolienelor pentru sămînţă. Potrivit datelor Consiliului Superior al Agriculturii, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr au fost recoltate pînă la sfîrşitul acestei săptămîni de pe aproape 10 la sută din suprafeţele cultivate, iar fasolea în proporţie de 65 la sută. Au fost însilozate 3 800 000 tone nutreţuri. Anul acesta, recoltările de toamnă au început mai devreme datorită timpului călduros din luna august şi se vor desfăşura într-o perioadă mai scurtă decât în alţi ani. Unităţile agricole socialiste au luat măsuri pentru executarea recoltării, transportului şi depozitării la vreme şi fără pierderi şi efectuarea în bune condiţii agrotehnice a lucrărilor de pregătire a terenului şi a însămînţărilor de toamnă. Ele recoltează în primul rînd culturile de pe terenurile ce urmează să fie însămânţate în toamna aceasta şi fac deîndată arături. In toate regiunile se fac ultimele pregătiri pentru executarea în epoca optimă a semănatului griului şi al celorlalte culturi de toamnă, condiţie principală pentru obţinerea unor recolte sporite în anul viitor. (Agerpres) SE PREGĂTESC INTENS Unităţile agricole socialiste din regiunea Banat se pregătesc intens pentru campania de toamnă. După terminarea arăturilor de vară, mecanizatorii din gospodăriile agricole de stat şi S.M.T. au trecut la pregătirea terenurilor pentru însămînţări , lucrări care s-au şi efectuat pe mai bine de 46 500 hectare. O dată cu aceasta au fost introduse sub brazdă însemnate cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chimice. O atenţie deosebită acordă gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colective din regiune pregătirii seminţelor din soiurile cele mai productive la gospodăria noastră colectivă (destul de tînără, de altfel), efectivele de animale au crescut continuu. La sfîrşitul acestui an vom avea 330 de taurine din care 120 de vaci cu lapte şi peste 180 de juninci şi viţele, aproape 200 de porci, 6600 de păsări matcă şi altele. Valorificînd la stat însemnate cantităţi de produse, am obţinut venituri frumoase. Rezultatele de azi pot fi însă şi mai bune în viitor. Iată de ce ne preocupăm permanent de ridicarea calificării îngrijitorilor de animale, de asigurarea unor adăposturi corespunzătoare şi a unei bogate baze furajere. De nutreţuri depinde în cea mai mare măsură soarta producţiei. Dacă ai hrană bună pentru, animale, eşti sigur şi de producţii mari, constante. Cum s-ar zice, animalul te răsplăteşte după cum îi asiguri „porţiile“ zilnice. De aici şi stăruinţa noastră de a căuta cele mai potrivite căi prin care să obţinem cantităţi cît mai mari de furaje, de calitate bună. Organizaţia de partid şi consiliul de conducere au acordat o grijă deosebită acestei probleme. Şi asta cu atît mai mult, cu cît gospodăria noastră nu dispune de păşuni naturale. Fireşte că aşa stînd lucrurile, ne-am aţintit privirea spre terenul arabil. Dar atîtpentru economia naţională cît şi pentru dezvoltarea gospodăriei important, este să obţinem cantităţi cît mai mari de cereale şi mai ales grîu şi porumb. Ne-am propus, deci, ca de pe suprafeţe cît mai restrânse să obţinem cantităţi sporite de nutreţuri. Anul acesta credem că am reuşit bine, în primăvară am semănat numai 18 hectare cu porumb pentru siloz. Desigur că oricît de bună ar fi fost producţia din acest an, nu puteam asigura numai pe baza acestei culturi cele 1215 tone de siloz cît prevede planul. Dar noi ne-am bazat pe toate resursele gospodăriei. Pînă în prezent avem în gropile tranșee aproape 1000 de tone de siloz. Circa 500 de tone provin de pe cele 13 hectare cultivate cu porumb-siloz. Putea fi o cantitate mai mare, dar la indicaţia inginerului agronom am oprit unele parcele cu ştiuleţi viguroşi pentru porumb boabe. De unde am asigurat restul cantităţii amintite? Gospodăria noastră a avut în acest an 470 de hectare cu grîu. Am adunat cu grijă toate paiele. Pleava de la combine şi batoze am strins-o în saltele mari şi am depozitat-o lîngă gropile de siloz. Avem şi o grădină de legume de 30 de hectare. Dar cea mai bogată sursă de nutreţuri o constituie pentru noi balta de pe terenurile colectivei. Vegetaţia e bogată aici. Am folosit deci această rezervă şi pînă aată începem recoltatul porumbului-siloz noi deja aveam în gropi 200 de tone nutreţuri, stuf în amestec cu paie de grîu şi resturi de la grădină. In momentul cînd am intrat în lanul de porumb, colectiviştii au început şi alte acţiuni. Este vorba de recoltarea stufului, de strângerea foilor de varză, a coletelor de sfeclă, a cocenilor fără ştiuleţi din lanul de porumb pentru boabe, a buruienilor. La aceste acţiuni organizaţia U.T.M. a adus o contribuţie valoroasă. Tinerii au avut sarcini precise. Unii au fost mobilizaţi la recoltarea porumbului, alţii la tăiatul stufului. S-au repartizat în funcţie de necesarul de braţe în fiecare loc. Iată de ce cînd a început din plin însilozatul, la gropi soseau nutreţuri de pe toate terenurile colectivei. Astfel am putut să punem în gropi un amestec bogat: porumb, paie de grîu tocate şi pleavă, foi de varză şi colete de sfeclă, rogoz, pipirig, stuf şi altele. Acestea sunt resurse din care noi am realizat 500 de tone de siloz de bună calitate. Tinerii au fost prezenţi în număr mare la principalele puncte de lucru: recoltat, transporturi, Shsilozări. Alături de vârstnici, ei continuă munca pentru că mai avem încă suficiente resurse. Acum, cînd au scăzut apele bălţii, se recoltează,în continuare mari cantităţi de stuf pe care îl însilozăm în amestec cu coceni de porumb şi melasă. Noi avem contractate cu Fabrica de zahăr Ghitila 80 de tone de borhot pe care-l vom administra animalelor în amestec cu coceni. După calculele noastre, vom depăşi cu mult cantitatea de siloz planificată, asigurând peste 12 tone de siloz pentru fiecare vită mare şi o rezervă de 400—500 tone pentru anul ce vine. In afară de acestea mai avem şi alte furaje: 150 tone de fînuri (lucemiera am iri- “ gat-o cu aspersoarele şi vom obţine o coasă în plus), bor- I ceag, sorg, concentrate în can- H tităţi suficiente. Experienţa din acest an ne 9 va fi de un real folos. Deşi în B următorii doi ani efectivele de animale vor spori, noi nu ni- I tenţionăm să mărim suprafeţele destinate bazei furajere. I Interesul nostru e să asigurăm I de pe suprafeţe mici cantităţi cît mai mari de nutreţuri. Iată de ce vom acorda multă aten-ţie culturilor duble şi culturilor intercalate. Pe terenurile joase din preajma bălţilor, unde apa se retrage tîrziu, ne-am gîndit să semănăm po- I rumb pentru siloz, aşa cum au ■ făcut în acest an vecinii noştri I din Ciolpani. Pentru Ihgrăşa- ■ rea a 200 de porci, vom dubla cultura de dovleci prin po- I rumbe de la 100 la 200 de hectare. Pe parcurs vom lua şi 8 alte măsuri în aşa fel încât a ■ nimalele să aibă nutreţuri din belşug pe tot timpul anului. ION VASILE brigadier zootehnic DUMITRU AVRAM secretarul comitetului organizaţiei U. T. M. din G.A.C. Baloteşti, regiunea Bucureşti — DE PE SUPRAFEŢE MICI - - CANTITĂŢI MARI DE NUTREŢURI Noul cămin studenţesc care va fi dat în folosinţă la începutul acestui an universitar în oraşul Iaşi. Controlorul de calitate Constantin Ianculescu, de la Uzinele „Electromagnetica" din Capitală, este cunoscut ca unul din cei mai exigenţi din întreprindere. Cu atît mai mare este bucuria tînărului Tudor Gheorghe cînd controlorul îi spune încă o dată „foarte bine" Foto: N. STELORIAN atru scrisori am patru coifuri ut* [aia, despre Patru oameni. Citindu-le, ai sentimentul că ai cunoscut prin ei, nu doar patru, ci zeci de oameni —pasionaţi care înving greutăţi, visează — într-un proces de desăvîrşire continuă. Vasile Jurist lucrează la Brăila, Ion .Voina la Reşiţa, Alexandru Mălai efortor la Uzinele „23 August” din Bucureşti, Ion Padină lucrează la sondele de la Gura Ocniţei — fiecare, în domenii de activitate deosebite poate deosebite le sunt preocupările, firea, bucuriile, planurile de viitor... Şi totuşi, îi unesc aceleaşi eforturi, biografiile lor se înscriu în istoria acestui prezent plin, incandescent. Patru tineri comunişti, patru oameni ai zilelor noastre. CV cheia Gura Ocniţei. Sonda nr. 111. Munca brigăzii a VIII-a de intervenţii pentru curăţirea sondei de viiturile de nisip începuse dimineaţă. Schimbul I, schimbul 11... o zi întreagă a fost ritmul acesta febril al orelor, al oamennilor care-şi transmit, din schimb în schimb, acelaşi îndemn: „nici o pierdere de nifei, nici o întîrziere". Venise rîndul schimbului de noapte ; la sondă urmau acum fazele cele mai grele, curăţirea propriu-zisă. Echipa lui Ion Padină, toată prezentă. Mai întîi, şeful a citit raportul echipei care predase schimbul atunci. „Trebuie stăvilite viiturile, trebuie curăţată coloana, trebuie..." Binecunoscut de tineri ca şi de vîrstnici la Gura Ocniţei, Ion Padină şi-a cîntărit ca de obicei, minuţios, glodurile, apoi şi-a clătinat de cîteva ori capul ca o balanţă care de acum se echilibrează. Şi tovarăşii lui, în jur — iată-i, trolistul Ion Posea, Gheorghe Constantin, Rădoi Constantin, Năprul Samoilă — au înţeles: n-o să fie uşor în noaptea asta! Ion Padină s-a uitat atent la fiecare şi a zis scurt, cum îi e felul : „Cine se simte obosit, să spună, îl lăsăm la o operaţie mai uşoară". Nimeni nu s-a clintit. De fapt, şeful echipei nici nu se aştepta la altceva de la oamenii lui. Doar împreună au trecut şi prin alte examene de acest fei şi poate fiecare adine, explorat metru cu metru, i-a adîncit, asemeni, pe oamenii echipei. Puteau începe. Ion Posea a trecut la troliu, manetiştii şi-au ocupat locurile , sondorul şef, Ion Padină, la locul lui, adică pretutindeni unde era nevoie, de sprijinul său. Nu s-a mai auzit nici un cuvînt. Numai lingura care a început să extragă, fără încetare, treiul din adine, numai lupta cu timpul. Cît să fi fost ora ? Trolistul Ion Posea se simte obosit. — l(i Un eu locul. Mai odihnește-te. Șeful, Ion Padină, i-a luat locul. Adeseori, cînd lupii să realizezi ceea ce ai hotărît, lupţi nu numai cu adîncul, cu timpul, dar chiar şi cu tine însuţi, să-ţi învingi îndoielile, slăbiciunile. Ţiţeiul adus la suprafaţă s-a limpezit odată cu lumina zorilor. La 7 dimineaţa a fost măsurat conţinutul rezervorului : cîteva tone! Preţul unei nopţi. Dar nu singurul. Mai era şi altul care nu putea fi măsurat căci el se adăugase tăriei colectivului, fiecăruia din oamenii lui... O noapte obişnuită din munca brigăzilor de intervenţie la sonde; o noapte obişnuită din viaţa sondorului Ion Padină şi a tovarăşilor săi. La sfîrşitul trimestrului II, 81 de asemenea operaţii de curăţiri de „întinerire" a sondelor au adus o sporire considerabilă a producţiei de ţiţei. :*■ -j-yeşita — secţia hidrotehnică a Combinatului siderurgic. Adunare generală de primire în rîndurile membrilor de partid. O nouă generaţie de tineri. Florile aşezate pe masă, feţele solemne ale tovarăşilor, oraşul în lumina zilei de august, privit de la înălţimea acestei ferestre, care se deschide nu doar spre coşurile pielăriei, spre oraşul nou, spre noile hale ale combinatului, ci parcă spre viitor... toate dau solemnitate sărbătorii. Se discută cererea de primire în rîndurile membrilor de partid a lui î°n Voina. Boka m-a învăţat meserie, m-a crescut..." — Tovarăşul Ion Voina a fost crescut în secţia noastră, aici s-a ridicat ; comunişti ca Mihai Boka sau ca Duţu Demostene l-au îndrumat spre o muncă serioasă, exigentă, plină de pasiune pentru meseria aleasă... „Da, şi m-au mai învăţat să am încredere în mine, să nu noastră. Vă aduceţi aminte cînd la secţia bandaje se lucra la un profil special care cerea un randament şi o exigenţă maximă ! La un moment dat, la pompa nr. 3 triplex, a fost străpuns nivelul de contact. S-a făcut apel la electricieni, să rămînă după orele de program. FLORENȚA ALBU (Continuare în pag. a. IlI-a) „...Să fie doi ani ? In timpul mă tem de greutăți, să perseăsta a încăput vreme cît pen- verez..." TMT“«»", to*TM» 15 lmat în secţia hidrotehnica. Nu oua meseriaş, ci şi un tovarăş pot să uit că maistru Mihai conştient, demn de încrederea Tehnologii avansate pe şantiere Pe şantierele de construcţie se aplică în prezent tehnologii avansate de lucru. Sistemul de construire în fagure cu panouri de cofraje de inventar s-a extins la peste 30 de mari şantiere de construcţie. Noul sistem duce la scăderea consumurilor specifice faţă de soluţiile clasice cu 40 la sută la oţel beton şi cherestea şi cu 18 la sută la manoperă. In acelaşi timp, greutatea construcţiilor a fost micşorată cu 28 la sută. Aplicate pe şantierele din Mamaia, Constanţa, Bucureşti, Oneşti, cofrajele glisante cu veline hidraulice acţionate centralizat au contribuit la reducerea considerabilă a duratei de execuţie. Pe această bază, pereţii unui etaj compus din mai multe apartamente se toarnă într-o singură zi. Printre procedeele tehnologice avansate, care se extind, este şi acela al cofrajelor pneumatice din pînză de cauciuc, utilizate la betonarea canalelor colectoare. (Agerpres) TÎRGOIVŞTE. Peste 3500 tone de metal trimise o PLOIEŞTI (de la corespondentul nostru). — Unul dintre obiectivele muncii patriotice pentru care se întrec tinerii tîrgovişteni este şi colectarea şi trimiterea către oţelăriile Hunedoarei a cît mai multe cantităţi de fier vechi. Locul I în această întrecere pasionată îl deţin pînă acum utemiştii şi tinerii de la Uzinele Metalurgice Tîrgovişte care au colectat şi trimis Hunedoarei în garnituri complete cantitatea de peste 2800 tone metal. Colectînd în timpul liber fiecare bucăţică de metal vechi tinerii Întreprinderii de reparaţii şi utilaj petrolier Viforîta au înregistrat succese importante. De la începutul acestui an şi pînă acum ei au trimis oţelăriilor patriei peste 300 tone metal. Cu rezultate bune în acest domeniu se prezintă şi tinerii întreprinderii de industrie locală „Ciocanul", ai schelei petroliere Tîrgovişte, şi elevii şi pionierii şcolilor medii, şcolii de meserii şi şcolilor de 8 ani din localitate. Cantitatea trimisă oţelăriilor patriei de tinerii tîrgovişteni în cele 8 luni care au trecut de la începutul anului şi pînă acum, se cifrează la peste 3500 tone metal. De curând pe adresa comitetului orăşenesc U.T.M. Tîrgovişte, au început să vină noi scrisori din partea organizaţiilor U.T.M. „Ciocanul", cea a schelei petroliere Tîrgovişte şi altele, scrisori în care tinerii raportează că au colectat peste 180 tone de metal, pe care ei doresc să le adauge la alte şi alte cantităţi colectate de tinerii din oraşul Tîrgovişte, pentru formarea unei garnituri marşrut cu peste 600 tone, care în prima jumătate a lunii septembrie să fie expediată oţelurilor hunedoreni. Proletari prin toate ţările, uniţi-văl Anul XIX, seria II nr. 4445 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 septembrie 1963 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor LA GALAŢI Repartizarea noilor profesori şi învăţători GALAŢI (de la coresp. nostru). In cursul zilei de ieri, in sala Teatrului de stat din Galati, 320 de profesori şi învăţători, absolvenţi ai institutelor de învăţămînt superior din țără, din care mare parte absolvenţi ai Institutului pedagogic de 3 ani din Galafi, au primit intr-un cadru festiv repartizările în învăţămînt. Proaspeţii absolvenţi îşi vor ocupa catedrele în diferite şcoli medii şi elementare din regiunea Galafi. Absolvenţilor, le-a vorbit tovarăşul Dumitru Vrabie, vicepreşedinte al sfatului popular regional Galaţi. După primirea repartizărilor, absolvenţii au participat la o masă tovărăşească şi au vizitat oraşul Galaţi Expuneri pentru colectivişti BAIA MARE (de la coresp. nostru) — Comitetul regional pentru cultură şi artă în colaborare cu Comitetul regional Maramureş al U.T.M., a organizat vineri seara în sala căminului cultural Ardusad, raionul Şomcuţa Mare, o întilnire între colectivişti şi tovarăşul Mihai Pascu, asistent universitar de la Institutul de ştiinţe economice V. I. Benin din Bucureşti, care a ţinut expunerea intitulată: „Căsătoria şi zestrea în satul colectivizat". Această interesantă expunere a fost audiată cu mult interes de către un număr de peste 300 de colectivişti tineri şi vîrstnici. Asemenea expuneri vor mai avea loc la Negreşti, raionul Oaş şi în alte localităţi din regiunea Maramureş. ÎNSCRIERILE LA UNIVERSITATEA POPULARĂ A ORAŞULUI BUCUREŞTI La 1 septembrie încep înscrierile la cursurile Universităţii Populare a oraşului Bucureşti pentru anul de învăţâmînt 1903—1964, care se vor desfăşura între 1 octombrie 1963—1 iunie 1964. In acest an, în programa Universităţii Populare figurează 17 cursuri tratînd probleme din cele mai diferite domenii. Se vor preda cursuri despre Romînia socialistă, de Istorie universală, Istoria diplomaţiei — relaţii internaţionale contemporane, Istoria filozofiei, Ştiinţă şi religie, Pedagogie— psihologie, Literatură romina, Literatură universală. Alte cursuri vor avea ca teme: Tehnica secolului XX, Probleme ale fizicii contemporane, Probleme de bază ale chimiei, Geografia economică şi politică a lumii, Astronomie, Medicină. Vor mai funcţiona cursuri de Teatru şi Cinematografie, precum şi un curs de limbi străine: rusă, engleză, franceză, germană şi spaniolă. Lecţiile vor fi predate de academicieni, profesori şi conferenţiari universitari, scriitori şi alţi oameni de cultură şi artă. (Agerpres) Modernizarea Fabricii de creioane „Republicat£Sibiu La Fabrica de creioane „Republica" din Sibiu sunt în curs de execuţie importante lucrări pentru modernizarea halelor de fabricaţie şi îmbunătăţirea fluxului tehnologic. Astfel, în locul atelierelor mici de pe malul Cibinului, care fabricau un număr redus de sortimente de calitate inferioară, s-au ridicat hale spaţioase şi luminoase în care se asigură desfăşurarea lucrului în condiţii optime. Aceasta a creat posibilitatea ca procesul tehnologic de fabricaţie a creioanelor să se desfăşoare în ordine succesivă. Ca urmare a construirii de noi secţii, precum şi a procedeelor avansate de lucru folosite de colectivul de aici, s-a reuşit ca faţă de 1960 să se producă în plus 9 sortimente de mine negre şi cinci de mine chimice colorate. (Agerpres). ■} . * r ■r - . ****** «Jâă v ' -V,,'v: :: -.V . , ?y- I . . ■ . ' ' ■ ' - . ; . , . ■ «Sv. : ■ ■' :: - 'V WM -: ,w* : • i «o: A ... Știr .• . Și aici, Bistrița înseamnă tot lumină.. Descoperirea tulululi tezaur BACĂU (de la corespondentul nostru). Tezaurul descoperit recent în oraşul Piatra Neamţ cu prilejul lucrărilor de sistematizare a oraşului, cuprinde aproape 600 de monezi de argint, toate purtînd efigia regelui polonez Sigismund al II-lea. De remarcat că tezaurul nu a fost depozitat intr-un vas obişnuit, ci într-o „puşculiţă”, de unde monezile introduse numai putea fi scoase fără să se sparg vasul. Un alt tezaur,cuprinzînd monezi din aceeaşi epocă, descoperit zilele trecute la Iaşi, vin să confirme relaţiile economic strînse care existau în secole XVI între regatul polon și Moldova din vremea lui Lăpușneanu.