Scînteia Tineretului, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 4470-4496)

1963-10-01 / nr. 4470

I I I I I I I I I I I I I --- | N NOUL AN —! UNIVERSITAR! ' IIIMU­stăzi, peste 91000 s^denti inau-I Ii gurează, împreună cu profesorii lor, I f |JHJ j anul universitar 1 mii mm II 1963—1964. Locul celor peste 10 000 de absolvenţi intraţi în această toamnă în rîndurile specialiş­tilor, este ocupat de cei apro­ximativ 22 000 studenţi, care intră astăzi în anul I. La a­­ceştia se adaugă cei peste 7 000 de tineri admişi în acest an la­ cursurile serale şi fără frec­venţă. Cifrele sînt grăitoare. Numai numărul celor admişi în anul I depăşeşte cifra de a­­proape 26 000 de studenţi cîţi număra învăţămîntul superior în anul 1938/1939. Această impresionantă dez­voltare a învăţămîntului no­stru superior în anii puterii populare este o elocventă ex­presie a grijii partidului şi gu­vernului pentru creşterea con­tinuă a nivelului de viaţă ma­terial şi cultural al poporului şi corespunde necesităţilor me­reu mai mari de specialişti cu înaltă calificare pentru con­strucţia avîntată, în toate do­meniile, a socialismului. Prin creşterea progresivă a numă­rului studenţilor, pe baza in­dicaţiilor Congresului al III-lea, începînd din 1964 uni­versităţile şi celelalte institute de învăţămînt vor putea da un număr dublu de absolvenţi — peste 20 000 — faţă de seria din acest an. Pentru realizarea marilor sarcini ce-i revin, prin grija Partidului Muncitoresc Român, învăţămîntului superior îi este creată o puternică bază mate­rială, care asigură bune con­diţii de viaţă şi de învăţătură, precum şi desfăşurarea proce­sului de învăţămînt la un ni­vel ştiinţific ridicat. Noua geografie universitară a patriei este edificatoare. Prin înfiinţarea în acest an a insti­tutelor pedagogice din Ora­dea şi Suceava, numărul cen­trelor universitare a crescut la 15 faţă de cele 4 din 1938, lăr­­gindu-se astfel considerabil posibilitatea de atragere spre învăţămîntul superior a ab­solvenţilor şcolilor medii. A­­vem astăzi 171 facultăţi cu 211 secţii de specializare. Nu­mai Un stat angrenat într-o vastă muncă de construcţie paşnică, îndreptată spre ridi­carea bunăstării poporului poate aloca an de an fonduri sporite pentru dezvoltarea în­­văţămîntului. Aceasta face po­sibil ca peste 63 la sută din numărul studenţilor de la cursurile de zi să locuiască la cămine, peste 62 la sută să ia ■masa la cantină, şi peste 60 la sută să primească burse. In toate centrele universi­tare s-au înălţat frumoase şi confortabile complexe sociale studenţeşti; ele au început să fie denumite cu drept cuvînt „orăşele studenţeşti“. Numai în 4 ani ai sesenatului, de exemplu, au fost date în folo­sinţă cămine cu o capacitate de peste 19 000 de locuri. In anul 1963 au fost prevăzute să fie date în folosinţă cămine pentru circa 2 300 de studenţi şi cantine cu peste 1 500 de locuri. Numeroşi oaspeţi de peste hotare, care au vizi­tat noile construcţii universi­tare, au vorbit elogios despre condiţiile de viaţă create stu­denţilor noştri, au rămas plă­cut impresionaţi de frumuse­ţea şi confortul oferit de că­minele studenţeşti. Sub aceste minunate auspi­cii începem anul universitar 1983—1964. Noi realizări se a­­daugă celor precedente. Făcut­­tăţite de filologie şi matema­tici din cadrul noilor institute pedagogice înfiinţate la Ora­dea şi Suceava, ca şi secţiile noi fără frecvenţă de pe lîngă institutele din Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Galaţi, vor asigura un număr sporit de profesori pentru Clasele V-VIII ale şcolii generale şi obligato­rii de 8 ani. In învăţămîntul artistic s-au creat secţii noi, cerute de dezvoltarea aplica­tivă şi teoretică a teatrului şi filmului romînesc. In vederea modernizării metodologiei de studiu si a accentuării cunoaş­terii aspectelor actuale ale lim­bilor, — în special a celor de largă circulaţie — s-a reorga­nizat învăţămîntul filologic, prin unificarea planurilor de învăţămînt de la toate secţiile de aceeaşi specialitate de la universităţi, prin înfiinţarea unei facultăţi de limbă şi lite­ratură română a Universităţii din Bucureşti şi prin unifica­(Continuare în pag. a II-a) Prof. univ. dr. Jean Livescu adjunct al ministrului Învăţămîntului TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze „ Tovarăşului CIU DE “ Peşed­intele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LA1 Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mín, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Populare Romíne, al poporului romín şi al nostru perso­nal, vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră Co­mitetului Central al Partidului Comunist Chinez, guvernului Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez felicitări cordiale cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările im­portante obţinute prin munca sa creatoare de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Re­publicii Populare Chineze, în opera de construire a socialismu­lui, de ridicare a nivelului său material şi cultural. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, statornicite între Republica Populară Romînă şi Republica Populară Chi­neză, este în interesul ambelor popoare, al întăririi unităţii şi coeziunii marii comunităţi a ţărilor socialiste şi al păcii în lu­mea întreagă. In ziua acestei mari sărbători urăm poporului frate chinez noi succese in opera de făurire a vieţii noi, socialiste. Trăiască prietenia şi colaborarea dintre poporul român şi poporul chinez! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central a! Partidului Muncitoresc Romin Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine Insămînţează griul SUCEAVA (de la corespon­dentul nostru). In unităţile agricole socia­liste din regiunea Suceava, paralel cu celelalte munci agri­cole se lucrează intens la însă­­mîntatul griului. De pildă, pe ogoarele gospodăriilor colec­tive din raionul Săveni au fost însămînţate aproape 10 000 de hectare cu grîu, ce reprezintă peste 40 la sută din suprafaţa planificată. La Botoşani s-au însămînţat 11 507 de hectare, adică 33,8 la sută, iar la Fălti­ceni peste 35 la sută din su­prafaţa planificată. Pînă în seara zilei de 26 septembrie în regiunea Suceva se însămînţa­­seră 60 368 de hectare, adică 45 la sută din suprafaţa pla­nificată. Paralel cu efectuarea recol­tării culturilor de toamnă, gospodăriile agricole colective din regiunea Argeş au început însămînţarea griului, secarei, orzului şi a sfeclei furajere. Pînă acum au fost însămînța­­te 2 800 hectare. La G.A.S. Băicoi, raionul Cimpina, pe suprafeţele recoltate se execută ară­­turi în vederea însămîn-D­? cîtva timp, un grup de specialişti din cadrul între­prinderii de construcţii hidro­tehnice şi foraje-Bucureşti cu sprijinul Institutului de fizică atomică au început să aplice cu bune rezultate izotopii ra­dioactivi la controlul structu­rii conductelor subterane pen­tru aducţiuni de apă şi aburi supraîncălziţi. Pînă nu de mult, aceasta era o operaţiune destul de dificilă. Pentru de­ izotopii radioactivi în industrie LA CULESUL PORUMBULUI pistarea fisurilor, constructorii trebuiau să execute săpături de întinderi mari. Noul proce­deu indică cu precizie locurile unde au apărut fisuri, ele pot fi înlăturate, astfel, în cel mai scurt timp. Folosirea izotopilor radioac­tivi la aceste lucrări duce la obţinerea unor mari economii de muncă și bănești. (Agerpres) . Galiţeanu Dumitru — oţelar şi Alexandru Mihai — prim-topitor, de la Uzina „Vulcan" din Capitală pregătesc elaborarea unei noi şarje. ■ O SÄPTÄMINÄ A POEZIEI ste de la sine în­ţeles că săptămînă consacrată poeziei, între 1 şi 7 oc­tombrie, nu este şi nici nu poate fi altceva decît o pe­rioadă de vîrf a unui fenomen constant, continuu de-a lungul anului şi de-a rîndul anilor. Viaţa minunată pe care o trăim în vremurile acestea o­­feră şi constituie o inepuiza­bilă sursă de poezie pentru creatori şi pentru cititorii din ce în ce mai mulţi şi mai a­­taşaţi de această formă a artei, sursa unor desfătări care nu aşteaptă zile festive... Totuşi, ca moment de vîrf, săptămînă poeziei prilejuieşte atît scriitorilor, cît şi cititori­lor, posibilitatea de a se întîlni şi de a se cunoaşte reciproc, mai îndeaproape, prin multi­plele şi variatele forme de ma­nifestări înscrise în programul ei. Deşi de tradiţie foarte re­centă­­ne aflăm de-abia în al doilea an de cînd se desfă­şoară această săptămînă con­sacrată anume poeziei) avem tot dreptul să o socotim in­trată şi ancorată în conştiinţa maselor de cititori. In ceea ce ne priveşte pe noi, ca şi în alte împrejurări, dar în mod spe­cial în aceste zile, plecăm cu bucurie spre diferitele centre ale ţării pentru a contribui, f­iecare cu puterile sale, la reu­şita acestor întîlniri. Fireşte, amploarea pe care o va lua desfăşurarea săptămînii poe­ziei, este pusă sub semnul noi­lor succese înregistrate de li-Marcel Bresla cit­teratura noastră în general, de cele ale poeziei în mod parti­cular, de strădania poeţilor în­şişi, ca şi sub acela al ajuto­rului larg, neprecupeţit, pe care îl acordă toate forurile centrale şi locale acestei săr­bători a culturii. Caietul de poezie, care va cuprinde în sumarul său lu­crări ale tuturor poeţilor par­ticipanţi la şezătorile literare, va fi difuzat într-un mare nu­măr de exemplare; presa cen­trală şi cea din celelalte cen­tre, radioul şi televiziunea acordă o mare atenţie acestui eveniment. Studioul de filme documentare „Al. Sahia“ va realiza şi el un scurt film ilus­­trind aspecte de la festivalu­rile de poezie, şezătorile lite­rare, întîlnirile cu cititorii mari şi mici. In anul acesta, una din zile, cea de 3 octom­brie, va fi consacrată în mod special poeziei pentru tineret şi copii şi vom avea bucuria să ne întîlnim cu aceste dragi categorii de cititori ai noştri, în şcolile lor. In sfîrşit, fără a epuiza prin aceasta turul de orizont, în acest an Săptămînă poeziei va fi marcată printr-un eveniment cultural pe care îl socotim de o deosebită însem­nătate . Electrecordul a însu­mat pe un disc lecturile făcute de către Mihail Sadoveanu din versurile lui Mihail Eminescu, aşa cum ni s-a păstrat pe benzi de magnetofon, rară şi emoţionantă întîlnire dintre sensibilităţile a doi dintre cei mai mari poeţi care au ilustrat limba romînească. Dintre cei aproape 130 de poeţi care vor face deplasări în zeci de localităţi, de la un capăt la celălalt al ţării, mulţi, foarte mulţi sunt tineri şi foar­te tineri, unii abia mijiţi din anonimat, alţii aflîndu-se după sau în preajma primei lor pla­chete. Experienţa noastră, a celor care păstrăm contactul viu cu terenul, ne îndreptăţe­şte să fim siguri că şi în faţa noastră se va găsi, în covirşi­­toare majoritate, publicul ti­neresc, acesta fiind prin ela­nurile vîrstei mai înclinat și mai receptiv pentru poezie. (Continuare în pag. a III-a) . Fotó: I. MIHAILOPOL Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIX, seria II nr. 4470 4 PAGINI - 20 BANI Marti 1 octombrie 1963 Sărbătoarea culesului viilor Duminică s-a desfăşurat în oraşul Odobeşti tradiţionala sărbătoare a culesului viilor. Sute de tineri şi vîrstnici, co­lectivişti şi lucrători din gos­podăria de stat din localitate şi din comunele din jurul oraşu­lui, au participat în primele ore ale dimineţii la culesul strugurilor în viile gospodăriei agricole de stat Odobeşti. Au fost organizate apoi întreceri sportive, programe artistice susţinute de formaţii de ama­tori şi profesioniste, un con­curs „Cine ştie, cîştigă" şi alte manifestări care s-au încheiat cu o frumoasă seară distrac­tivă. (Agerpres) ndată ce lanurile de porumb au ajuns la maturitate, co­lectiviştii din Zebil au pornit cu toate forţele la recoltat, în primele zile însă lucrul mergea cam anevoie, ne­­realizîndu-se viteza de recoltare planificată. La îndrumarea orga­nizaţiei de partid, consiliul de conducere al gospodăriei, împre­ună cu brigadierii, cu şefii de echipă şi numeroşi colectivişti fruntaşi au analizat modul cum se desfăşoară munca, pentru a înlătura cauzele ce împiedicau realizarea unui ritm mai intens la cules. Cu acest prilej au fost luate măsuri pentru o mai bună organizare a muncii în brigăzi şi echipe, pentru îmbunătăţirea transportului, stabilindu-se ca zilnic să se facă o repartizare precisă a sarcinilor ce revin fie­cărei echipe, fiecărui colectivist. Eficacitatea acestor măsuri s-a văzut chiar de a doua zi cînd recoltatul a început să se desfă­şoare mai bine. La culesul ştiu­­leţilor lucrează zilnic peste 200 de colectivişti. Autocamioanele şi cele 21 de căruţe­ trans­portă continuu făcînd cîte 3—4 drumuri. în fiecare echipă, grupe de 2—3 co­lectivişti pun ştiuleţii în saci; aceasta uşurează în­cărcatul şi descărcatul, permiţînd autocamioane­lor, remorcilor şi căruţe­lor să facă mai multe dru­muri pe zi. O dată CU culesul po­­rumbului se efectuează şi eliberarea terenului de coceni. Dimineaţa şi seara, colectiviştii taie, leagă şi clădesc cocenii în glugi. Pentru urgentarea trans­portului lor, pe lîngă că­ruţele prevăzute cu loitre prelungite, a fost reparti­zată şi o remorcă pe care s-a montat o platformă de mare capacitate. Muncind în acest fel, colecti­viştii din Zebil recoltează mai mult de 54 de hectare porumb zilnic, depăşind astfel ritmul pe care şi l-au propus pentru ter­minarea cît mai grabnică a cu­lesului. Şi în alte gospodării colective din raionul Istria se lucrează cu spor şi se obţin rezultate bune la culesul porumbului. La G.A.C. Beidaud, Kuisala, Eschibaba, s-a terminat de cules floarea-soare­­lui şi au fost recoltate totodată mai mult de jumătate din supra­feţele cultivate cu porumb. Co­lectiviştii din Babadag, deşi au început culesul în urma celor­lalte gospodării, au reuşit pînă acum să strîngă porumbul de pe 350 de hectare din cele 600 ţie care le au, în aceste gospodării, ca şi în cele din Fîntînele, Tariverde şi altele, porumbul recoltat este transportat de îndată în pătule, la bazele de recepţie sau în gos­podărie, iar cocenii tăiaţi şi le­ Mijloacele de transport pot fi mai bine folosite! gaţi sunt duşi la gropile de siloz, sau la depozitul de furaje. Me­canizatorii au şi arat o bună parte din terenurile eliberate. Dar nu la fel stau lucrurile în toate cele 41 de gospodării co­lective din raionul Istria. Pînă la 26 septembrie în raion se re­coltaseră doar 6 000 de hectare, adică abia 25 la sută din supra­faţa cultivată cu porumb. Viteza de recoltare zilnică este sub posibilităţile existen­te, mai mică decît s-a pla­nificat. Aceasta din cauză că în multe gospodării, atît braţele de muncă cit şi atelajele nu sunt folosite raţional, pe feluri de lu­crări. Aşa, de pildă, la G.A.C. Nuntaşi, pînă la data amintită, din cele 800 de hectare porumb se re­coltaseră doar 50, iar la Rîmnicu de Jos şi Slava Rusă din cele 840 şi res­pectiv 500 hectare se re­coltaseră doar cîte 30 de hectare. Rămase în urmă sînt şi gospodăriile colec­tive din comunele Mihai Viteazu, Istria, Sinoie, unde porumbul a fost re­coltat de pe o mică parte din suprafaţă. La G.A.C. Sinoie­culesul a început lunea tre­cută. într-o săptămînă s-a strîns recolta de pe 400 de hectare, rea­­lizîndu-se mai mult de 60 de hec­tare zilnic. Pe urmă însă frontul de lucru a fost redus, în ziua în care am vizitat această gospodă­rie, în lanurile de porumb ce se întind pe 1400 de hectare, nu lucrau decît vreo 30 de colecti­vişti. Şi această situaţie s-a re­petat şi în zilele următoare. Deşi în fiecare dimineaţă vin la mun­că aproape 1000 de colectivişti, la recoltatul porumbului sunt repartizaţi foarte puţini. Ritmul scăzut la recoltare este explicat aici prin lipsa mijloacelor de transport. Explicaţia este însă neîntemeiată. Gospodăria are N. ARSENIE corespondentul ,,Scînteii tineretului1% pentru regiunea Dobrogea (Continuare în pag. a IV-a) Pentru sezonul rece Colectivul Fabricii de blă­nuri din Oradea a pregătit pentru noul sezon o colecţie de 41 modele noi: haine de blană în diverse culori pentru femei şi copii, haine lungi şi scurte din piele velur pentru bărbaţi şi femei, precum şi haine de textile îmblănite în interior. Datorită calităţii şi aspectului lor frumos, articolele de blă­nuri confecţionate aici sunt tot mai căutate şi apreciate de cumpărători. Creşterea capacităţii fabri­cii prin darea în producţie a­ unor secţii moderne dotate cu utilaje şi maşini de mare ran­dament, precum şi îmbunătăţi­rea continuă a condiţiilor de lucru au ajutat colectivul ace­stei întreprinderi să realizeze planul primelor trei trimestre cu 8 zile mai devreme. Valoa­rea produselor de blană date peste prevederile planului de la începutul anului trece de 1 600 000 lei. CITITI I , zr X ' ›‹ › A ss › in \ I pagina a II-a | I SPORT ! Pentru sezonul rece, Fabrica de piele şi încălţăminte „Flacă­ra Roşie“ din Capitală pregăteş­te tot mai mari cantităţi de pan­­tofi bărbăteşti de cea mai bună calitate. Tînăra Constanţa Tuiu, croitoare în piele, este elevă în clasa a Vlll-a a Şcolii medii „Matei Basarab". Ea realizează lună de lună însemnate econo­mii de piele.

Next