Scînteia Tineretului, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 4470-4496)
1963-10-01 / nr. 4470
I I I I I I I I I I I I I --- | N NOUL AN —! UNIVERSITAR! ' IIIMUstăzi, peste 91000 s^denti inau-I Ii gurează, împreună cu profesorii lor, I f |JHJ j anul universitar 1 mii mm II 1963—1964. Locul celor peste 10 000 de absolvenţi intraţi în această toamnă în rîndurile specialiştilor, este ocupat de cei aproximativ 22 000 studenţi, care intră astăzi în anul I. La aceştia se adaugă cei peste 7 000 de tineri admişi în acest an la cursurile serale şi fără frecvenţă. Cifrele sînt grăitoare. Numai numărul celor admişi în anul I depăşeşte cifra de aproape 26 000 de studenţi cîţi număra învăţămîntul superior în anul 1938/1939. Această impresionantă dezvoltare a învăţămîntului nostru superior în anii puterii populare este o elocventă expresie a grijii partidului şi guvernului pentru creşterea continuă a nivelului de viaţă material şi cultural al poporului şi corespunde necesităţilor mereu mai mari de specialişti cu înaltă calificare pentru construcţia avîntată, în toate domeniile, a socialismului. Prin creşterea progresivă a numărului studenţilor, pe baza indicaţiilor Congresului al III-lea, începînd din 1964 universităţile şi celelalte institute de învăţămînt vor putea da un număr dublu de absolvenţi — peste 20 000 — faţă de seria din acest an. Pentru realizarea marilor sarcini ce-i revin, prin grija Partidului Muncitoresc Român, învăţămîntului superior îi este creată o puternică bază materială, care asigură bune condiţii de viaţă şi de învăţătură, precum şi desfăşurarea procesului de învăţămînt la un nivel ştiinţific ridicat. Noua geografie universitară a patriei este edificatoare. Prin înfiinţarea în acest an a institutelor pedagogice din Oradea şi Suceava, numărul centrelor universitare a crescut la 15 faţă de cele 4 din 1938, lărgindu-se astfel considerabil posibilitatea de atragere spre învăţămîntul superior a absolvenţilor şcolilor medii. Avem astăzi 171 facultăţi cu 211 secţii de specializare. Numai Un stat angrenat într-o vastă muncă de construcţie paşnică, îndreptată spre ridicarea bunăstării poporului poate aloca an de an fonduri sporite pentru dezvoltarea învăţămîntului. Aceasta face posibil ca peste 63 la sută din numărul studenţilor de la cursurile de zi să locuiască la cămine, peste 62 la sută să ia ■masa la cantină, şi peste 60 la sută să primească burse. In toate centrele universitare s-au înălţat frumoase şi confortabile complexe sociale studenţeşti; ele au început să fie denumite cu drept cuvînt „orăşele studenţeşti“. Numai în 4 ani ai sesenatului, de exemplu, au fost date în folosinţă cămine cu o capacitate de peste 19 000 de locuri. In anul 1963 au fost prevăzute să fie date în folosinţă cămine pentru circa 2 300 de studenţi şi cantine cu peste 1 500 de locuri. Numeroşi oaspeţi de peste hotare, care au vizitat noile construcţii universitare, au vorbit elogios despre condiţiile de viaţă create studenţilor noştri, au rămas plăcut impresionaţi de frumuseţea şi confortul oferit de căminele studenţeşti. Sub aceste minunate auspicii începem anul universitar 1983—1964. Noi realizări se adaugă celor precedente. Făcuttăţite de filologie şi matematici din cadrul noilor institute pedagogice înfiinţate la Oradea şi Suceava, ca şi secţiile noi fără frecvenţă de pe lîngă institutele din Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Galaţi, vor asigura un număr sporit de profesori pentru Clasele V-VIII ale şcolii generale şi obligatorii de 8 ani. In învăţămîntul artistic s-au creat secţii noi, cerute de dezvoltarea aplicativă şi teoretică a teatrului şi filmului romînesc. In vederea modernizării metodologiei de studiu si a accentuării cunoaşterii aspectelor actuale ale limbilor, — în special a celor de largă circulaţie — s-a reorganizat învăţămîntul filologic, prin unificarea planurilor de învăţămînt de la toate secţiile de aceeaşi specialitate de la universităţi, prin înfiinţarea unei facultăţi de limbă şi literatură română a Universităţii din Bucureşti şi prin unifica(Continuare în pag. a II-a) Prof. univ. dr. Jean Livescu adjunct al ministrului Învăţămîntului TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze „ Tovarăşului CIU DE “ Peşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LA1 Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, al poporului romín şi al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, guvernului Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez felicitări cordiale cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările importante obţinute prin munca sa creatoare de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, în opera de construire a socialismului, de ridicare a nivelului său material şi cultural. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, statornicite între Republica Populară Romînă şi Republica Populară Chineză, este în interesul ambelor popoare, al întăririi unităţii şi coeziunii marii comunităţi a ţărilor socialiste şi al păcii în lumea întreagă. In ziua acestei mari sărbători urăm poporului frate chinez noi succese in opera de făurire a vieţii noi, socialiste. Trăiască prietenia şi colaborarea dintre poporul român şi poporul chinez! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central a! Partidului Muncitoresc Romin Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine Insămînţează griul SUCEAVA (de la corespondentul nostru). In unităţile agricole socialiste din regiunea Suceava, paralel cu celelalte munci agricole se lucrează intens la însămîntatul griului. De pildă, pe ogoarele gospodăriilor colective din raionul Săveni au fost însămînţate aproape 10 000 de hectare cu grîu, ce reprezintă peste 40 la sută din suprafaţa planificată. La Botoşani s-au însămînţat 11 507 de hectare, adică 33,8 la sută, iar la Fălticeni peste 35 la sută din suprafaţa planificată. Pînă în seara zilei de 26 septembrie în regiunea Suceva se însămînţaseră 60 368 de hectare, adică 45 la sută din suprafaţa planificată. Paralel cu efectuarea recoltării culturilor de toamnă, gospodăriile agricole colective din regiunea Argeş au început însămînţarea griului, secarei, orzului şi a sfeclei furajere. Pînă acum au fost însămînțate 2 800 hectare. La G.A.S. Băicoi, raionul Cimpina, pe suprafeţele recoltate se execută arături în vederea însămîn-D? cîtva timp, un grup de specialişti din cadrul întreprinderii de construcţii hidrotehnice şi foraje-Bucureşti cu sprijinul Institutului de fizică atomică au început să aplice cu bune rezultate izotopii radioactivi la controlul structurii conductelor subterane pentru aducţiuni de apă şi aburi supraîncălziţi. Pînă nu de mult, aceasta era o operaţiune destul de dificilă. Pentru de izotopii radioactivi în industrie LA CULESUL PORUMBULUI pistarea fisurilor, constructorii trebuiau să execute săpături de întinderi mari. Noul procedeu indică cu precizie locurile unde au apărut fisuri, ele pot fi înlăturate, astfel, în cel mai scurt timp. Folosirea izotopilor radioactivi la aceste lucrări duce la obţinerea unor mari economii de muncă și bănești. (Agerpres) . Galiţeanu Dumitru — oţelar şi Alexandru Mihai — prim-topitor, de la Uzina „Vulcan" din Capitală pregătesc elaborarea unei noi şarje. ■ O SÄPTÄMINÄ A POEZIEI ste de la sine înţeles că săptămînă consacrată poeziei, între 1 şi 7 octombrie, nu este şi nici nu poate fi altceva decît o perioadă de vîrf a unui fenomen constant, continuu de-a lungul anului şi de-a rîndul anilor. Viaţa minunată pe care o trăim în vremurile acestea oferă şi constituie o inepuizabilă sursă de poezie pentru creatori şi pentru cititorii din ce în ce mai mulţi şi mai ataşaţi de această formă a artei, sursa unor desfătări care nu aşteaptă zile festive... Totuşi, ca moment de vîrf, săptămînă poeziei prilejuieşte atît scriitorilor, cît şi cititorilor, posibilitatea de a se întîlni şi de a se cunoaşte reciproc, mai îndeaproape, prin multiplele şi variatele forme de manifestări înscrise în programul ei. Deşi de tradiţie foarte recentăne aflăm de-abia în al doilea an de cînd se desfăşoară această săptămînă consacrată anume poeziei) avem tot dreptul să o socotim intrată şi ancorată în conştiinţa maselor de cititori. In ceea ce ne priveşte pe noi, ca şi în alte împrejurări, dar în mod special în aceste zile, plecăm cu bucurie spre diferitele centre ale ţării pentru a contribui, fiecare cu puterile sale, la reuşita acestor întîlniri. Fireşte, amploarea pe care o va lua desfăşurarea săptămînii poeziei, este pusă sub semnul noilor succese înregistrate de li-Marcel Bresla citteratura noastră în general, de cele ale poeziei în mod particular, de strădania poeţilor înşişi, ca şi sub acela al ajutorului larg, neprecupeţit, pe care îl acordă toate forurile centrale şi locale acestei sărbători a culturii. Caietul de poezie, care va cuprinde în sumarul său lucrări ale tuturor poeţilor participanţi la şezătorile literare, va fi difuzat într-un mare număr de exemplare; presa centrală şi cea din celelalte centre, radioul şi televiziunea acordă o mare atenţie acestui eveniment. Studioul de filme documentare „Al. Sahia“ va realiza şi el un scurt film ilustrind aspecte de la festivalurile de poezie, şezătorile literare, întîlnirile cu cititorii mari şi mici. In anul acesta, una din zile, cea de 3 octombrie, va fi consacrată în mod special poeziei pentru tineret şi copii şi vom avea bucuria să ne întîlnim cu aceste dragi categorii de cititori ai noştri, în şcolile lor. In sfîrşit, fără a epuiza prin aceasta turul de orizont, în acest an Săptămînă poeziei va fi marcată printr-un eveniment cultural pe care îl socotim de o deosebită însemnătate . Electrecordul a însumat pe un disc lecturile făcute de către Mihail Sadoveanu din versurile lui Mihail Eminescu, aşa cum ni s-a păstrat pe benzi de magnetofon, rară şi emoţionantă întîlnire dintre sensibilităţile a doi dintre cei mai mari poeţi care au ilustrat limba romînească. Dintre cei aproape 130 de poeţi care vor face deplasări în zeci de localităţi, de la un capăt la celălalt al ţării, mulţi, foarte mulţi sunt tineri şi foarte tineri, unii abia mijiţi din anonimat, alţii aflîndu-se după sau în preajma primei lor plachete. Experienţa noastră, a celor care păstrăm contactul viu cu terenul, ne îndreptăţeşte să fim siguri că şi în faţa noastră se va găsi, în covirşitoare majoritate, publicul tineresc, acesta fiind prin elanurile vîrstei mai înclinat și mai receptiv pentru poezie. (Continuare în pag. a III-a) . Fotó: I. MIHAILOPOL Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIX, seria II nr. 4470 4 PAGINI - 20 BANI Marti 1 octombrie 1963 Sărbătoarea culesului viilor Duminică s-a desfăşurat în oraşul Odobeşti tradiţionala sărbătoare a culesului viilor. Sute de tineri şi vîrstnici, colectivişti şi lucrători din gospodăria de stat din localitate şi din comunele din jurul oraşului, au participat în primele ore ale dimineţii la culesul strugurilor în viile gospodăriei agricole de stat Odobeşti. Au fost organizate apoi întreceri sportive, programe artistice susţinute de formaţii de amatori şi profesioniste, un concurs „Cine ştie, cîştigă" şi alte manifestări care s-au încheiat cu o frumoasă seară distractivă. (Agerpres) ndată ce lanurile de porumb au ajuns la maturitate, colectiviştii din Zebil au pornit cu toate forţele la recoltat, în primele zile însă lucrul mergea cam anevoie, nerealizîndu-se viteza de recoltare planificată. La îndrumarea organizaţiei de partid, consiliul de conducere al gospodăriei, împreună cu brigadierii, cu şefii de echipă şi numeroşi colectivişti fruntaşi au analizat modul cum se desfăşoară munca, pentru a înlătura cauzele ce împiedicau realizarea unui ritm mai intens la cules. Cu acest prilej au fost luate măsuri pentru o mai bună organizare a muncii în brigăzi şi echipe, pentru îmbunătăţirea transportului, stabilindu-se ca zilnic să se facă o repartizare precisă a sarcinilor ce revin fiecărei echipe, fiecărui colectivist. Eficacitatea acestor măsuri s-a văzut chiar de a doua zi cînd recoltatul a început să se desfăşoare mai bine. La culesul ştiuleţilor lucrează zilnic peste 200 de colectivişti. Autocamioanele şi cele 21 de căruţe transportă continuu făcînd cîte 3—4 drumuri. în fiecare echipă, grupe de 2—3 colectivişti pun ştiuleţii în saci; aceasta uşurează încărcatul şi descărcatul, permiţînd autocamioanelor, remorcilor şi căruţelor să facă mai multe drumuri pe zi. O dată CU culesul porumbului se efectuează şi eliberarea terenului de coceni. Dimineaţa şi seara, colectiviştii taie, leagă şi clădesc cocenii în glugi. Pentru urgentarea transportului lor, pe lîngă căruţele prevăzute cu loitre prelungite, a fost repartizată şi o remorcă pe care s-a montat o platformă de mare capacitate. Muncind în acest fel, colectiviştii din Zebil recoltează mai mult de 54 de hectare porumb zilnic, depăşind astfel ritmul pe care şi l-au propus pentru terminarea cît mai grabnică a culesului. Şi în alte gospodării colective din raionul Istria se lucrează cu spor şi se obţin rezultate bune la culesul porumbului. La G.A.C. Beidaud, Kuisala, Eschibaba, s-a terminat de cules floarea-soarelui şi au fost recoltate totodată mai mult de jumătate din suprafeţele cultivate cu porumb. Colectiviştii din Babadag, deşi au început culesul în urma celorlalte gospodării, au reuşit pînă acum să strîngă porumbul de pe 350 de hectare din cele 600 ţie care le au, în aceste gospodării, ca şi în cele din Fîntînele, Tariverde şi altele, porumbul recoltat este transportat de îndată în pătule, la bazele de recepţie sau în gospodărie, iar cocenii tăiaţi şi le Mijloacele de transport pot fi mai bine folosite! gaţi sunt duşi la gropile de siloz, sau la depozitul de furaje. Mecanizatorii au şi arat o bună parte din terenurile eliberate. Dar nu la fel stau lucrurile în toate cele 41 de gospodării colective din raionul Istria. Pînă la 26 septembrie în raion se recoltaseră doar 6 000 de hectare, adică abia 25 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb. Viteza de recoltare zilnică este sub posibilităţile existente, mai mică decît s-a planificat. Aceasta din cauză că în multe gospodării, atît braţele de muncă cit şi atelajele nu sunt folosite raţional, pe feluri de lucrări. Aşa, de pildă, la G.A.C. Nuntaşi, pînă la data amintită, din cele 800 de hectare porumb se recoltaseră doar 50, iar la Rîmnicu de Jos şi Slava Rusă din cele 840 şi respectiv 500 hectare se recoltaseră doar cîte 30 de hectare. Rămase în urmă sînt şi gospodăriile colective din comunele Mihai Viteazu, Istria, Sinoie, unde porumbul a fost recoltat de pe o mică parte din suprafaţă. La G.A.C. Sinoieculesul a început lunea trecută. într-o săptămînă s-a strîns recolta de pe 400 de hectare, realizîndu-se mai mult de 60 de hectare zilnic. Pe urmă însă frontul de lucru a fost redus, în ziua în care am vizitat această gospodărie, în lanurile de porumb ce se întind pe 1400 de hectare, nu lucrau decît vreo 30 de colectivişti. Şi această situaţie s-a repetat şi în zilele următoare. Deşi în fiecare dimineaţă vin la muncă aproape 1000 de colectivişti, la recoltatul porumbului sunt repartizaţi foarte puţini. Ritmul scăzut la recoltare este explicat aici prin lipsa mijloacelor de transport. Explicaţia este însă neîntemeiată. Gospodăria are N. ARSENIE corespondentul ,,Scînteii tineretului1% pentru regiunea Dobrogea (Continuare în pag. a IV-a) Pentru sezonul rece Colectivul Fabricii de blănuri din Oradea a pregătit pentru noul sezon o colecţie de 41 modele noi: haine de blană în diverse culori pentru femei şi copii, haine lungi şi scurte din piele velur pentru bărbaţi şi femei, precum şi haine de textile îmblănite în interior. Datorită calităţii şi aspectului lor frumos, articolele de blănuri confecţionate aici sunt tot mai căutate şi apreciate de cumpărători. Creşterea capacităţii fabricii prin darea în producţie a unor secţii moderne dotate cu utilaje şi maşini de mare randament, precum şi îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de lucru au ajutat colectivul acestei întreprinderi să realizeze planul primelor trei trimestre cu 8 zile mai devreme. Valoarea produselor de blană date peste prevederile planului de la începutul anului trece de 1 600 000 lei. CITITI I , zr X ' ›‹ › A ss › in \ I pagina a II-a | I SPORT ! Pentru sezonul rece, Fabrica de piele şi încălţăminte „Flacăra Roşie“ din Capitală pregăteşte tot mai mari cantităţi de pantofi bărbăteşti de cea mai bună calitate. Tînăra Constanţa Tuiu, croitoare în piele, este elevă în clasa a Vlll-a a Şcolii medii „Matei Basarab". Ea realizează lună de lună însemnate economii de piele.