Scînteia Tineretului, noiembrie 1963 (Anul 19, nr. 4497-4522)
1963-11-01 / nr. 4497
I ~ # —1 I " j I Maistrul Adalbert Ianto din I ) | secţia sculerie de la Uzina \ I ) [ de strunguri Arad explică j I J I tinerilor Petre Nicoară și j I Teodor Bobar cum trebuie j j [ făcut controlul corect al pie- j ( j ! selor executate. L_____________| Foto: O. PLECAN j Succese ale minerilor In galeriile minelor din bazinul carbonifer al Văii Jiului s-au făcut anul acesta armături metalice pe o lungime de peste 38 500 metri — cu 7,5 la sută mai mult decit prevedea planul. Armarea metalică și mixtă s-a aplicat, de asemenea, la 70 de abataje frontale şi cameră. Aceasta a contribuit simţitor la sporirea producţiei de cărbune, ceea ce poate fi ilustrat prin faptul că, la exploatarea minieră Lupeni, din abataje frontale cu susţinere modernă s-au extras de la începutul anului 638 000 tone de cărbune cocsificabil. Totodată, extinderea procedeului de susţinere cu metal a galeriilor şi abatajelor a adus după sine o importantă reducere a consumului de lemn. Referindu-se la aceste probleme, inginerul Gheorghe Caloianu, directorul tehnic al Combinatului carbonifer Valea Jiului, a relatat corespondentului Agerpres pentru regiunea Hunedoara că anul acesta s-a realizat un consum de lemn de mină — pe mia de tone cărbune extras — cu 7,83 ,mc mai mic decit în anul 1959. Faţă de consumul specific din acel an, pe întreg bazinul carbonifer al Văii Jiului s-a economisit, de la începutul anului acesta, o cantitate de lemn de mină pentru care ar fi trebuit să se taie peste 140 hade pădure. (Agerpres) i CONTINUIND DEZBATEREA PE TEMA „METALUL POMI îl SI MAI Mi GOSPODĂRIT“ publicăm, în numărul de astăzi al ziarului nostru, o pagină specială în care îşi spun părerea tehnologi din marile uzine constructoare de maşini din oraşul Braşov. La anchetă răspund: • ing. CONSTANŢA BLEOCA şi ing. MARIA COSTEA de la Uzinele de autocamioane • ing. VICTOR NIŢA — Uzinele de tractoare • ing. MIRCEA FURNICĂ — Uzina „Rulmentul” • ing. CONSTANTIN MIJA — Atelierele de reparat automotoare şi locomotive Diesel. Proletar? Din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncite Anul XIX, seria II nr. 44976 PAGINI — 30 BANI Vineri 1 noiembrie 1963 Lucrări de înfrumuseţare a oraşelor In oraşele şi centrele muncitoreşti din Banat s-au făcut şi în acest an numeroase lucrări de înfrumuseţare, întreţinere a imobilelor, îmbunătăţire a distribuirii apei potabile şi pentru o mai bună folosire a mijloacelor de transport în comun. La Caransebeş, de pildă, a fost dată în folosinţă o nouă uzină de apă, iar la Arad, Lugoj, Reşiţa şi în alte localităţi reţeaua de distribuire a apei potabile s-a mărit cu încă 18 km. In principalele oraşe bănăţene s-au asfaltat peste 100 000 mp străzi, şosele şi drumuri. La Timişoara, Arad, Lugoj, Reşiţa au fost create unităţi de reparare şi întreţinere a imobilelor. Volumul de lucrări planificat pe regiune a fost depăşit pînă acum cu peste 18 la sută. In vederea îmbunătăţirii transportului în comun, au fost puse în circulaţie noi autovehicule şi s-au făcut lucrări de întreţinere pe diferite trasee. . (Agerpres) li o împăduriri CLUJ (de la corespondentul nostru) In campania de Împăduriri din regiunea Cluj se obţin in acest an succese importante. Pînă în prezent, au fost plantaţi puieţi silvici pe o suprafaţă de peste 4 900 de hectare. Paralel cu acţiunea de împădurire s-au îngrijit 14 000 ha plantate cu puieţi anii trecuţi. Tinerii din regiune, mobilizaţi de organizaţiile U.T.M. au pregătit prin muncă patriotică, pentru plantare mai bine de 600 hectare şi cu început sădirea puieţilor. Totodată, au îngrijit plantaţiile tinere pe o suprafaţă de 1 705 hectare. In această perioadă se desfăşoară intens şi pregătirile pentru plantările din primăvară. In cele 77 de pepiniere silvice din regiune au fost selecţionaţi 30 000 000 puieţi Tot în aceste zile continuu recoltarea seminţei de arbori forestieri, din care s-au cules peste 23 000 kg. TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului MOHAMMED AHMED BEN BELLA Preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare Alger Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, vă adresez, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al poporului romín şi al meu personal. Dumneavoastră, guvernului şi poporului algerian cordiale felicitări şi cele mai bune urări de fericire şi progres. Poporul romín urmăreşte cu multă simpatie eforturile pline de abnegaţie ale poporului algerian, îndreptate spre consolidarea independenţei naţionale şi se bucură sincer de realizările remarcabile obţinute în scurta perioadă de la eliberarea patriei sale. Urîndu-vă noi succese în opera Dumneavoastră nobilă de dezvoltare economică, socială şi culturală a Algeriei, îmi exprim convingerea că prietenia şi colaborarea dintre ţările noastre se vor întări continuu, spre binele celor două popoare şi triumful cauzei păcii în lumea întreagă. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ PREFAŢĂ LA SĂRBĂTOAREA rad, în sala Teatrului de stat, intr-o după-amiază de toamnă, emoţie sobră şi în acelaşi timp entuziastă, subliniată îndelung de aplauze. Peste cinci sute de tineri muncitori şi elevi care vor păşi pragul vîrstei de 18 ani, sunt invitaţi să participe la prima manifestare cultural-artistică organizată la începutul acestei perioade de pregătire a majoratului. Primul secretar al comitetului orăşenesc U.T.M. vorbeşte despre succesele pe care tinerii din Arad le-au obţinut în munca ce o desfăşoară în fabrici şi întreprinderi, pe ogoarele gospodăriilor colective cuprinse în raza oraşului, în şcolile medii şi profesionale. Mulţi din cei despre activitatea cărora se vorbea, erau prezenţi în sală. Ascultau cu atenţie. Despre drepturile şi îndatoririle pe care ei le au de acum înainte, despre răspunderile sporite pe care le poartă, odată cu împlinirea vîrstei de 18 ani, le-a vorbit tovarăşul Nicodin Damaschin, deputat in Marea Adunare Naţională. Apoi corul şi orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat din Arad, corul elevilor şcolii de meserii, solişti vocali şi instrumentişti au evoluat pe scenă. Elevii şcolii sportive au prezentat cîteva momente coregrafice iar formaţia de dansuri a Uzinei „30 Decembrie’ a evoluat într-un frumos program de jocuri populare bănăţene. S-au recitat poezii despre patrie şi partid, despre viaţa tinerei generaţii. Toate acestea, într-o după amiază de toamnă, în sala Teatrului de stat din Arad. Programul manifestării a prilejuit momente revelatoare, în colaborare cu actorii teatrului de stat, comitetul orăşenesc U.T.M. a întocmit din timp repertoriul, filmul desfăşurării spectacolului, solicitînd la realizarea lui şi aportul celor mai activi artişti amatori din formulare întreprinderilor. Astfel, brigada artistică de agitaţie de la Întreprinderea „Tricoul roşu" a fost îndrumată să pregătească un program special, dedicat acestui eveniment, un colectiv de cadre didactice tinere să pregătească un concurs „Cine ştie, cîştigă“, intitulat „La 18 ani“ ş.a. La seara distractivă care a urmat spectacolului de la teatru, au fost invitaţi să-şi dea concursul actori ai teatrului de operă şi balet din Timişoara şi formaţia de muzică uşoară a Casei de cultură a studenţilor. Toate aceste preocupări s-au concretizat în cele din urmă în realizarea unei acţiuni frumoase. In sala teatrului, cei peste cinci sute de invitaţi, trăiesc momente de încîntare şi emoţie. ...Viorica Precupaş, Georgeta Voştinaru, Irina Csomor şi Valeria Boţ, patru prietene nedespărţite, muncitoare la Întreprinderea „Tricoul roşu“, evidenţiate în munca din secţie, în activitatea artistică de amatori şi în activitatea de organizaţie. Intr-un tablou, preocupările lor comune, năzuinţele lor ar concura la realizarea unui portret sub care s-ar putea scrie doar atît, la 18 ani. Şi tabloul ar fi vibrant, la dimensiunile muncii lor de fiecare zi. De pildă, iată-le în această zi în întreprindere, înainte de a veni la spectacolul care şi lor le-a fost dedicat. Toate au lucrat cu o depăşire de plan de aproape 20 la sută, toate au realizat indicii calităţii de sută la sută. Dimensiunile muncii lor surprind însă şi alte date, semnificative : toate au abonament permanent la teatru, merg împreună la film, la concerte, citesc multă poezie, cîntă şi recită, sînt sportive şi activează în echipele întreprinderii, la handbal şi volei; de curînd, în aceeaşi zi, toate patru au trecut prin faţa comisiei concursului „Iubiţi cartea" şi au primit insigna de „Prieten al cărţii“. Şi-au format biblioteci personale şi îşi împrumută, pe rînd, cărţile; solicită comitetului U.T.M. pe întreprindere să li se încredinţeze organizarea unor simpozioane, în special seri literare ; sunt colege de şcoală în clasa a Vlll-a şi au format între ele, o grupă de învăţătură. Viorica Precupaş e mai tare la matematică, Valeria Boţ la literatură. Învaţă împreună şi se ajută între ele. Intr-un tablou, toate acestea ar concura la realizarea unui portret sub care s-ar putea scrie : la 18 ani... la 18 ani, se recită de pe scena teatrului: „Lumina se dezvăluie mai gravă / Şi-un pic romantic — te visezi matroz / Pe-a sesenatului superbă navă / Vislind în largul ţării luminos’. ...La teatru, pe scenă, formaţia de dansuri a Uzinei „30 Decembrie“ şi recitatorii încheie prima parte a manifestării cultural-artistice. Partea a II-a a spectacolului urmează să se desfăşoare în sala de festivităţi a Şcolii medii nr. 1. Primii care iau cuvîntul sunt membrii brigăzii artistice de agitaţie de la Întreprinderea „Tricoul roşu“, brigadă al cărei program spuneam că este dedicat tinerilor de 18 ani, celor din sală. Programul brigăzii relatează în cîntec succese ale tinerelor muncitoare de la „Tricoul roşu“. Vă amintiţi despre cele patru prietene, Viorica Precupaş, Georgeta Voştinaru, Irina Csomor şi Valeria Boţ: brigada vorbeşte despre ele, le prezintă celor din sală, invitaţilor. De la Întreprinderea „Tricoul roşu“ cîntecele brigăzii de agitaţie trec apoi, să prezinte cîteva aspecte ale muncii din secţiile fabricii de strunguri. Ni se relatează despre tinerii lăcătuşi Ştefan Papp, Petru Iankovicz şi Pavel Duma, tovarăşi de muncă, evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Lucrează în fabrică de un an, adică de la vîrsta de 17 ani, cînd au absolvit şcoala profesională. In viaţa lor, acest an a însemnat începutul unui drum pasionant, deschis unor izbinzi de muncă din ce în ce mai mari. Despre drumul acesta al lor, vorbeşte azi, în faţa spectatorilor, brigada de agitaţie de la Intreprinderea „Tricoul roşu“. Despre acest drum al lor — şi dacă nu acelaşi, cel puţin asemănător — în aceeaşi măsură şi al altora. După acest program al brigăzii artistice de agitaţie, seara culturală continuă cu un concurs „Cine ştie, cîştigă“ — intitulat „La 18 ani". Întrebările preliminarii ale concursului au cerut participanţilor să prezinte evenimentele politice şi sociale ale anului 1945, an, în care s-au născut cei care vor fi sărbătoriţi la sfîrşitul lui 1963. In A. I. ZAINESCU (Continuare în pag. a V-a) •cöcocaaooooooflóooaeo&fsoooööooocoooö'*»Q 8 8 1 PUBLICAM IN CON- 8 8 TINU ARE ARTICOLE S 'I SCRISE DE INGINERI SI SECRETARI AI 8 ORGANIZAŢIILOR 5 U.T.M. DIN G.A.C. 8 DESPRE MĂSURILE LUATE PENTRU 03- § ŢINEREA ŞI ÎN PE- 8 RIOADA IERNII A UNOR PRODUCŢII § I CON STANTE DE 8 8 CARNE ŞI LAPTE, ‘1, 8 ■ 8 PoOOOOO000030OOOOOOOOOOOOOOCÖOCOOOOOO? Şi în perioada iernii, producţii constante de carne şi lapte! Avans în graficul anual reşterea animalelor este o ocupaţie frumoasă. Ea cere celui ce o practică multă pricepere şi pasiune, multă răspundere. Căci, pe lingă factorii de bază — asigurarea unei puternice baze furajere şi a unor adăposturi corespunzătoare — în creşterea animalelor şi sporirea producţiei acestora un rol deosebit de important il are îngrijitorul. După acest considerent s-a călăuzit şi comitetul organizaţiei de bază U.T.M. din G.A.C. Pogoneşti, raionul Bîrlad, atunci cînd a recomandat consiliului de conducere, pentru a fi încadraţi ca îngrijitori de animale, pe tinerii cei ma harnici şi mai pricepuţi. Comitetul U.T.M. a recomandat consiliului de conducere al G.A.C. în diferite perioade, în urma discuţiilor purtate în cadrul unor adunări generale, 17 utemişti. Selecţionarea şi recomandarea celor 17 tineri pentru meseria de crescător de animale, a constituit doar începutul. Tinerii erau harnici, inimoşi, hotărîţi să obţină rezultate bune în muncă. Dar această hotărîre poate deveni faptă numai în condiţiile cunoaşterii temeinice a meseriei, ale îmbogăţirii continue a cunoştinţelor profesionale. Sarcina de a se ocupa permanent de calificarea lor i-a revenit organizaţiei U.T.M. din sectorul zootehnic, organzaţie creată în momentul în care a existat aici numărul necesar de utemişti. Toţi tinerii îngrijitori de animale s-au înscris la cercul zootehnic, pe care l-au frecventat cu regularitate. Atenţi deopotrivă la toate lecţiile şi seminariile, ei au insistat însă, în studiu, asupra unui important capitol: căile creşterii producţiei de lapte pe cap de vacă furajată. Faptul nu este întîmplător şi nu este vorba aici de o alegere oarecare. Pe baza unor analize, organizaţia de partid şi conducerea gospodăriei ajunseseră la concluzia că producţiile realizate nu corespundeau posibilităţilor, nu erau pe măsura capacităţii animalelor. Recomandîndu-i să lucreze aici, organizaţia de bază U.T.M. şi-a propus să-i îndrume şi să-i ajute pe tineri să contribuie din plin la rezolvarea acestei probleme. Această preocupare s-a manifestat în primul rînd prin înscrierea tuturor la învăţămîntul agrozootehnic pe care toţi l-au promovat. GHEORGHE IORDACHE secretarul comitetului U.T.M. din G.A.C. Pogoneşti, raionul Bîrlad (Continuare în pag. a II-a) Condiţii bune pentru iernat ■ospodăria noastră şi-a dezvoltat în ultimul timp un puternic sector zootehnic. Efectivele de animale proprietate obştească numără 687 taurine (din care vaci şi juninci 228 de capete), 562 porcine, 1 403 oi şi aproape 12 000 păsări. Veniturile băneşti realizate din valorificarea producţiei animală vor fi la sfîrşitul anului de circa 1 200 000 lei. Propria experienţă ne-a arătat că realizarea unor producţii ridicate de lapte şi carne pe cap de animal depinde în mare măsură de condiţiile în care iernează efectivele. De aceea am luat din timp măsuri pentru ridicarea construcţiilor zootehnice, repararea şi amenajarea adăposturilor existente, asigurarea unei cantităţi sporite de furaje. Iarna trecută, o parte din tineretul taurin pentru reproducţie şi îngrăşat a fost adăpostit în grajduri disparate, mai puţin corespunzătoare din punct de vedere zoo-igienic, fără luminozitate şi ventilaţie necesare. Din această cauză nici hrana nu s-a putut administra în condiţii bune, iar ca urmare creşterea planificată în greutate vie nu a fost realizată. Pentru a înlătura aceste deficienţe, în vara aceasta am construit un nou grajd pentru tineretul taurin cu o capacitate de 150 de capete. Acum încărcătura de animale pe suprafaţa utilă de grajduri este normală. La construcţiile existente, (5 grajduri pentru taurine, un complex de porci în flux continuu, o hală de păsări şi o puterniţă) am confecţionat coşuri de ventilaţie care asigură eliminarea gazelor, în special bioxidul de carbon şi amoniacul. Această amenajare este foarte importantă. Inexistenţa, sa în iarna trecută a făcut ca în toate adăposturile să persiste un exces de umiditate ce a provocat la tineretul taurin şi porcin cazuri frecvente de bronho-pneumonie. In hala de păsări şi la complexul de porci, munca va fi în parte mecanizată. Pînă nu de mult, menţinerea temperaturii ,optime, în hala pentru creşterea puilor era asigurată prin sistemul cotloanelor (sobe oarbe). Acest sistem de încălzire, e adevărat mai uşor de construit pe plan local, prezintă multe dezavantaje. Se consuma o cantitate mare de lemne de foc, sursă deficitară pentru gospodăria noastră, necesita un volum mare de muncă pentru alimentarea cu lemne, îngrijitorul era sustras de la supravegherea puilor. Apoi se defecta adesea şi nu asigura un mediu optim pentru dezvoltarea puilor. La sfîrşitul verii am renunţat la acest sistem folosind ca sursă de încălzire lămpi infraroşii. Noul sistem elimină total neajunsurile arătate mai sus, şi stimulează creşterea în greutate a puilor, la aceeaşi cantitate de furaje administrate. Primul lot de pui îngrijit în aceste condiţii a crescut uniform, iar la 25 de zile greutatea în medie era de 306 gr. La celelalte loturi de pui care nu au beneficiat de noile condiţii de încălzire, la aceeaşi vîrstă, greutatea medie nu a depăşit 185—200 grame. Avantajul economic este evident. Puii ajung mai repede la greutatea comercială. Se obţin economii importante de furaje şi, accelerîndu-se viteza de rotaţie a mijloacelor circulante, creşte rentabilitatea sectorului. Zilele acestea vom introduce lămpi infraroşii şi în boxele pentru purceii de la zero la 2 luni. Vom putea astfel să grupăm mai bine fătările pe întreaga durată a anului, indiferent de anotimp, şi, avînd posibilitatea să administrăm acum raţii echilibrate pentru tot lotul, vom stimula creşterea în greutate vie. Iarna va găsi şi sistemul de alimentare cu apă îmbunătăţit. Prin forarea unui puţ în apropierea sectorului şi procurarea unei electropompe asigurăm un debit de 15 metri cubi pe oră, cantitate ce depăşeşte simţitor nevoile actuale de apă ale sectorului. Cu aceasta se rezolvă încă una din sarcinile ce ni le-am propus pentru modernizarea sectorului zootehnic. Am creat, aşadar, pentru animale condiţii bune de iernat. Singure, condiţiile de cazare, nu asigură creşterea producţiei animalelor. Ele sunt o condiţie intr-adevăr esenţială, dar nu exclusivă. De aceea noi am acordat aceeaşi atenţie depozitării pentru iarnă a unor cantităţi mari de furaje şi am luat mă-VASILE OPREA inginer zootehnic la G.A.C. Gostavăţ, regiunea Oltenia (Continuare în pag. a ll-a) ■ Extinderea reţelelor pentru alimentaţia cu apă Anul acesta, în oraşele regiunii Bucureşti au fost înfăptuite importante lucrări de extindere a reţelelor pentru alimentarea cu apă şi de canalizare. Recent, a fost terminată extinderea cu 1,5 km a reţelei pentru alimentarea cu apă a oraşului Feteşt 11. Asemenea lucrari s-au mai executat îi Alexandria, unde reţeaua a fost extinsă cu încă 10 km şi a fost mărită totodată capacitatea staţiei de alimentare. în prezent, la Urziceni se lucrează la construirea unui castel de apă şi la racordarea unor noi conducte. Numai în acest an, din fondurile de investiţii ale sfatului popular regioitar au fost alocate pentru aceste lucrări aproape 6 milioane lei, realizîndu-se pînă în prezent circa 20 de km de conducte noi. Faţă de anul 1958, reţeaua de distribuire a apei în oraşele din regiune a crescut cu aproape 90 km. Dacă în 1944 numai în 4 oraşe existau instalaţii centrale de alimentare cu apă, în prezent, numărul acestora a crescut la 10. S-au realizat, de asemenea, importante lucrări de canalizare la Feteşti, Olteniţa, Lehliu, Videle, Drăgăneşti-Vlaşca şi Buftfea. (Agerpres) * Construcții noi pe șoseaua Giurgiului din Capitală | Foto : N. STELORIAN \ ^ Executăm ogoare de toamnă Odată cu terminarea campaniei de insămînţări la G.A.C. Unirea din comuna Băltiţa, raionul Ploieşti, s-a trecut cu toate forţele la executarea ogoarelor de toamnă pe toate suprafeţele destinate însăminţărilor de primăvară. Astfel s-au efectuat pînă acum alături adinei pe mai mult de 240 ha din cele 350 planificate. Franţa şi atît în ceea ce priveşte volumul lucrărilor cit şi calitatea acestora sînt tractoriştii Muscălescu Nicolae şi Cristea Ştefan. S-a prevăzut ca arăturile adînci de toamnă să fie terminate pînă la data de 20 noiembrie, dar rezultatele obţinute pînă acum dau certitudinea că ele vor fi terminate cu mult mai devreme. P. VERONEL tehnician agronom