Scînteia Tineretului, noiembrie 1963 (Anul 19, nr. 4497-4522)

1963-11-01 / nr. 4497

I ~ # —1 I " j I Maistrul Adalbert Ianto din­ I ) | secţia sculerie de la Uzina \ I ) [ de strunguri Arad explică j I J I tinerilor Petre Nicoară și j I Teodor Bobar cum trebuie j­­ j [ făcut controlul corect al pie- j ( j ! selor executate. L_____________| Foto: O. PLECAN j Succese ale minerilor In galeriile minelor din ba­zinul carbonifer al Văii Jiului s-au făcut anul acesta armă­turi metalice pe o lungime de peste 38 500 metri — cu 7,5 la sută mai mult decit prevedea planul. Armarea metalică și mixtă s-a aplicat, de aseme­nea, la 70 de abataje frontale şi cameră. Aceasta a contribuit simţitor la sporirea producţiei de cărbune, ceea ce poate fi ilustrat prin faptul că, la ex­ploatarea minieră Lupeni, din abataje frontale cu susţinere modernă s-au extras de la înce­putul anului 638 000 tone de cărbune cocsificabil. Totodată, extinderea procedeului de sus­ţinere cu metal a galeriilor şi abatajelor a adus după sine o importantă reducere a consu­mului de lemn. Referindu-se la aceste pro­bleme, inginerul G­heorghe Ca­­loianu, directorul tehnic al Combinatului carbonifer Valea Jiului, a relatat coresponden­tului Agerpres pentru regiunea Hunedoara că anul acesta s-a realizat un consum de lemn de mină — pe mia de tone căr­bune extras — cu 7,83 ,m­c mai mic decit în anul 1959. Faţă de consumul specific din acel an, pe întreg bazinul carbonifer al Văii Jiului s-a economisit, de la începutul anului acesta, o cantitate de lemn de mină pentru care ar fi trebuit să se taie peste 140 ha­­de pădure. (Agerpres) i CONTINUIND DEZBATEREA PE TEMA „METALUL POMI îl SI MAI Mi GOSPODĂRIT“ publicăm, în numărul de astăzi al ziarului nostru, o pagină specială în care îşi spun părerea teh­nologi din marile uzine constructoare de maşini din oraşul Braşov. La anchetă răspund: • ing. CONSTANŢA BLEOCA şi ing. MARIA COS­­TEA de la Uzinele de autocamioane • ing. VICTOR NIŢA — Uzinele de tractoare • ing. MIRCEA FURNICĂ — Uzina „Rulmentul” • ing. CONSTANTIN MIJA — Atelierele de repa­rat automotoare şi locomotive Diesel. Proletar? Din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncite Anul XIX, seria II nr. 4497­6 PAGINI — 30 BANI Vineri 1 noiembrie 1963 Lucrări de înfrumuseţare a oraşelor In oraşele şi centrele mun­citoreşti din Banat s-au făcut şi în acest an numeroase lu­crări de înfrumuseţare, întreţi­nere a imobilelor, îmbunătă­ţire a distribuirii apei potabile şi pentru o mai bună folosire a mijloacelor de transport în comun. La Caransebeş, de pil­dă, a fost dată în folosinţă o nouă uzină de apă, iar la A­­rad, Lugoj, Reşiţa şi în alte lo­calităţi reţeaua de distribuire a apei potabile s-a mărit cu încă 18 km. In principalele oraşe bănăţene s-au asfaltat peste 100 000 m­p străzi, şosele şi drumuri. La Timişoara, Arad, Lugoj, Reşiţa au fost create unităţi de reparare şi întreţinere a imobilelor. Volumul de lucrări planificat pe regiune a fost depăşit pînă acum cu peste 18 la sută. In vederea îmbunătă­ţirii transportului în comun, au fost puse în circulaţie noi autovehicule şi s-au făcut lu­crări de întreţinere pe diferite trasee. . (Agerpres) li o împăduriri CLUJ (de la corespondentul nostru) In campania de Împăduriri din regiunea Cluj se obţin in acest an succese importante. Pînă în prezent, au fost plantaţi puieţi silvici pe o suprafaţă de peste 4 900 de hectare. Paralel cu acţiunea de împădurire s-au îngrijit 14 000 ha plantate cu puieţi anii trecuţi. Tinerii din regiune, mobilizaţi de organiza­ţiile U.T.M. au pregătit prin muncă patriotică, pentru plan­tare mai bine de 600 hectare şi cu început sădirea puieţilor. To­todată, au îngrijit plantaţiile ti­nere pe o suprafaţă de 1 705 hectare. In această perioadă se desfă­şoară intens şi pregătirile pen­tru plantările din primăvară. In cele 77 de pepiniere silvice din regiune au fost selecţionaţi 30 000 000 puieţi­ Tot în aceste zile continuu recoltarea semin­ţei de arbori forestieri, din ca­re s-au cules peste 23 000 kg. TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului MOHAMMED AHMED BEN BELLA Preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare Alger Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Algeriene Demo­cratice şi Populare, vă adresez, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al poporului romín şi al meu personal. Dumneavoastră, guvernului şi poporului algerian cor­diale felicitări şi cele mai bune urări de fericire şi progres. Poporul romín urmăreşte cu multă simpatie eforturile pline de abnegaţie ale poporului algerian, îndreptate spre consoli­darea independenţei naţionale şi se bucură sincer de realizările remarcabile obţinute în scurta perioadă de la eliberarea pa­triei sale. Urîndu-vă noi succese în opera Dumneavoastră nobilă de dezvoltare economică, socială şi culturală a Algeriei, îmi exprim convingerea că prietenia şi colaborarea dintre ţările noastre se vor întări continuu, spre binele celor două popoare şi triumful cauzei păcii în lumea întreagă. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ PREFAŢĂ LA SĂRBĂTOAREA­ rad, în sala Tea­trului de stat, in­tr-o după-amiază de toamnă, emoţie sobră şi în acelaşi timp entuziastă, subliniată îndelung de aplauze. Peste cinci sute de tineri muncitori şi elevi care vor păşi pragul vîrstei de 18 ani, sunt invitaţi să participe la prima manifestare cultural-ar­­tistică organizată la începutul acestei perioade de pregătire a majoratului. Primul secretar al comitetului orăşenesc U.T.M. vorbeşte despre succesele pe care tinerii din Arad le-au obţi­nut în munca ce o desfăşoară în fabrici şi întreprinderi, pe ogoarele gospodăriilor colecti­ve cuprinse în raza oraşului, în şcolile medii şi profesionale. Mulţi din cei despre activitatea cărora se vorbea, erau prezenţi în sală. Ascultau cu atenţie. Despre drepturile şi îndatoririle pe care ei le au de acum îna­­inte, despre răspunderile sporite pe care le poartă, odată cu îm­plinirea vîrstei de 18 ani, le-a vorbit tovarăşul Nicodin Da­­maschin, deputat in Marea Adunare Naţională. Apoi corul şi orchestra de muzică popu­lară a Filarmonicii de Stat din Arad, corul elevilor şcolii de meserii, solişti vocali şi instru­mentişti au evoluat pe scenă. Elevii şcolii sportive au pre­zentat cîteva momente core­grafice iar formaţia de dansuri a Uzinei „30 Decembrie’ a evo­luat într-un frumos program de jocuri populare bănăţene. S-au recitat poezii despre patrie şi partid, despre viaţa tinerei ge­neraţii. Toate acestea, într-o după amiază de toamnă, în sala Tea­trului de stat din Arad. Programul manifestării a pri­lejuit momente revelatoare, în colaborare cu actorii teatrului de stat, comitetul orăşenesc U.T.M. a întocmit din timp re­pertoriul, filmul desfăşurării spectacolului, solicitînd la rea­lizarea lui şi aportul celor mai activi artişti amatori din for­mulare întreprinderilor. Astfel, brigada artistică de agitaţie de la Întreprinderea „Tricoul ro­şu" a fost îndrumată să pregă­tească un program special, de­dicat acestui eveniment, un co­lectiv de cadre didactice tinere să pregătească un concurs „Cine ştie, cîştigă“, intitulat „La 18 ani“ ş.a. La seara dis­tractivă care a urmat spectaco­lului de la teatru, au fost invi­taţi să-şi dea concursul actori ai teatrului de operă şi balet din Timişoara şi formaţia de muzică uşoară a Casei de cul­tură a studenţilor. Toate aceste preocupări s-au concretizat în cele din urmă în realizarea u­­nei acţiuni frumoase. In sala teatrului, cei peste cinci sute de invitaţi,­­ trăiesc momente de încîntare şi emoţie. ...Viorica Precupaş, Georgeta Voştinaru, Irina Csomor şi Va­leria Boţ, patru prietene ne­despărţite, muncitoare la Între­prinderea „Tricoul roşu“, evi­denţiate în munca din secţie, în activitatea artistică de ama­tori şi în activitatea de organi­zaţie. Intr-un tablou, preocupă­rile lor comune, năzuinţele lor ar concura la realizarea unui portret sub care s-ar putea scrie doar atît, la 18 ani. Şi tabloul ar fi vibrant, la dimen­siunile muncii lor de fiecare zi. De pildă, iată-le în această zi în întreprindere, înainte de a veni la spectacolul care şi lor le-a fost dedicat. Toate au lu­crat cu o depăşire de plan de aproape 20 la sută, toate au realizat indicii calităţii de sută la sută. Dimensiunile muncii lor surprind însă şi alte date, sem­nificative : toate au abonament permanent la teatru, merg îm­preună la film, la concerte, ci­tesc multă poezie, cîntă şi re­cită, sînt sportive şi activează în echipele întreprinderii, la handbal şi volei; de curînd, în aceeaşi zi, toate patru au trecut prin faţa comisiei concursului „Iubiţi cartea" şi au primit in­signa de „Prieten al cărţii“. Şi-au format biblioteci persona­le şi îşi împrumută, pe rînd, cărţile; solicită comitetului U.T.M. pe întreprindere să li se încredinţeze organizarea unor simpozioane, în special seri li­terare ; sunt colege de şcoală în clasa a Vlll-a şi au format între ele, o grupă de învăţătu­ră. Viorica Precupaş e mai tare la matematică, Valeria Boţ la literatură. Învaţă împreună şi se ajută între ele. Intr-un tablou, toate acestea ar concura la realizarea unui portret sub care s-ar putea scrie : la 18 ani... la 18 ani, se recită de pe scena teatrului: „Lumina se dez­văluie mai gravă / Şi-un pic romantic — te visezi matroz / Pe-a sesenatului superbă navă / Vislind în largul ţării luminos’. ...La teatru, pe scenă, forma­ţia de dansuri a Uzinei „30 De­cembrie“ şi recitatorii încheie prima parte a manifestării cul­­tural-artistice. Partea a II-a a spectacolului urmează să se desfăşoare în sala de festivi­tăţi a Şcolii medii nr. 1. Primii care iau cuvîntul sunt membrii brigăzii artistice de agitaţie de la Întreprinderea „Tricoul ro­şu“, brigadă al cărei program spuneam că este dedicat tine­rilor de 18 ani, celor din sală. Programul brigăzii relatează în cîntec succese ale tinerelor muncitoare de la „Tricoul ro­şu“. Vă amintiţi despre cele patru prietene, Viorica Precu­paş, Georgeta Voştinaru, Irina Csomor şi Valeria Boţ: brigada vorbeşte despre ele, le prezintă celor din sală, invitaţilor. De la Întreprinderea „Tricoul roşu“ cîntecele brigăzii de agitaţie trec apoi, să prezinte cîteva as­pecte ale muncii din secţiile fabricii de strunguri. Ni se re­latează despre tinerii lăcătuşi Ştefan Papp, Petru Iankovicz şi Pavel Duma, tovarăşi de mun­că, evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Lucrează în fabrică de un an, adică de la vîrsta de 17 ani, cînd au absolvit şcoala profesională. In viaţa lor, acest an a însemnat începutul unui drum pasionant, deschis unor izbinzi de muncă din ce în ce mai mari. Despre drumul acesta al lor, vorbeşte azi, în faţa spectatorilor, brigada de agita­ţie de la Intreprinderea „Tri­coul roşu“. Despre acest drum al lor — şi dacă nu acelaşi, cel puţin asemănător — în a­­ceeaşi măsură şi al altora. După acest program al bri­găzii artistice de agitaţie, seara culturală continuă cu un con­curs „Cine ştie, cîştigă“ — in­titulat „La 18 ani". Întrebările preliminarii ale concursului au cerut participanţilor să prezinte evenimentele politice şi sociale ale anului 1945, an, în care s-au născut cei care vor fi săr­bătoriţi la sfîrşitul lui 1963. In­ A. I. ZAINESCU (Continuare în pag. a V-a) •cöcocaaooooooflóooaeo&fsoooööooocoooö'*»Q 8 8 1 PUBLICAM IN CON- 8 8 TINU ARE ARTICOLE S 'I SCRISE DE INGINERI­­­­ SI SECRETARI AI 8 ORGANIZAŢIILOR 5 U.T.M. DIN G.A.C. 8 DESPRE MĂSURILE­­ LUATE PENTRU 03- § ŢINEREA ŞI ÎN PE- 8 RIOADA IERNII A­­ UNOR PRODUCŢII § I CON ST­ANT­E DE 8 8 CARNE ŞI LAPTE, ‘1, 8 ■ 8 PoOOOOO000030OOOOOOOOOOOOOOCÖOCOOOOOO? Şi în perioada iernii, producţii constante de carne şi lapte! Avans în graficul anual­ ­reşterea animalelor este o ocupaţie frumoasă. Ea cere celui ce o practică multă pricepere şi pasiune, multă răspundere. Căci, pe lingă factorii de bază — asigurarea unei puternice baze furajere şi a unor adăposturi corespunzătoare — în creşterea animale­lor şi sporirea producţiei acestora un rol deosebit de important il are îngrijitorul. După acest considerent s-a călăuzit şi comitetul organizaţiei de bază U.T.M. din G.A.C. Pogoneşti, raionul Bîrlad, atunci cînd a recomandat consiliului de conducere, pentru a fi încadraţi ca în­grijitori de animale, pe tinerii cei ma harnici şi mai pricepuţi. Comitetul U.T.M. a recomandat consiliului de conducere al G.A.C. în diferite perioade, în urma discuţiilor purtate în cadrul unor adunări generale, 17 utemişti. Selecţionarea şi recomandarea celor 17 tineri pentru meseria de crescător de animale, a consti­tuit doar începutul. Tinerii erau harnici, inimoşi, h­otărîţi să ob­ţină rezultate bune în muncă. Dar această hotărîre poate deveni faptă numai în condiţiile cunoaşterii temeinice a meseriei, ale îmbogăţirii continue a cunoştinţelor profesionale. Sarcina de a se ocupa permanent de calificarea lor i-a revenit organizaţiei U.T.M. din sectorul zootehnic, organzaţie creată în momentul în care a existat aici numărul necesar de utemişti. Toţi tinerii îngrijitori de animale s-au înscris la cercul zootehnic, pe care l-au frecventat cu regularitate. Atenţi deopotrivă la toate lecţiile şi seminariile, ei au insistat însă, în studiu, asupra unui important capitol: căile creşterii producţiei de lapte pe cap de vacă furajată. Faptul nu este întîmplător şi nu este vorba aici de o alegere oarecare. Pe baza unor analize, organizaţia de partid şi conducerea gospodă­riei ajunseseră la concluzia că producţiile realizate nu corespun­deau posibilităţilor, nu erau pe măsura capacităţii animalelor. Re­­comandîndu-i să lucreze aici, organizaţia de bază U.T.M. şi-a pro­pus să-i îndrume şi să-i ajute pe tineri să contribuie din plin la rezolvarea acestei probleme. Această preocupare s-a manifestat în primul rînd prin înscrierea tuturor la învăţămîntul agrozoo­tehnic pe care toţi l-au promovat. GHEORGHE IORDACHE secretarul comitetului U.T.M. din G.A.C. Pogoneşti, raionul Bîrlad (Continuare în pag. a II-a) Condiţii bune pentru iernat ■­­ospodăria noastră şi-a dezvoltat în ultimul timp un­­ puternic sector zo­otehnic. Efectivele­­ de animale pro­prietate obştească numără 687 taurine (din care vaci şi juninci 228 de capete), 562 porcine, 1 403 oi şi aproape 12 000 păsări. Veniturile bă­neşti realizate din valorifica­rea producţiei animală vor fi la sfîrşitul anului de circa 1 200 000 lei. Propria expe­rienţă ne-a arătat că realiza­rea unor producţii ridicate de lapte şi carne pe cap de animal depinde în mare măsură de condiţiile în care iernează e­­fectivele. De aceea am luat din timp măsuri pentru ridi­carea construcţiilor zootehnice, repararea şi amenajarea adă­posturilor existente, asigura­rea unei cantităţi sporite de furaje. Iarna trecută, o parte din ti­neretul taurin pentru repro­ducţie şi îngrăşat a fost adă­­postit în grajduri disparate, mai puţin corespunzătoare din punct de vedere zoo-igienic, fără luminozitate şi ventilaţie necesare. Din această cauză nici hrana nu s-a putut admi­nistra în condiţii bune, iar ca urmare creşterea planificată în greutate vie nu a fost rea­lizată. Pentru a înlătura aces­te deficienţe, în vara aceasta am construit un nou grajd pentru tineretul taurin cu o capacitate de 150 de capete. A­­cum încărcătura de animale pe suprafaţa utilă de grajduri este normală. La construcţiile existente, (5 grajduri pentru taurine, un complex de porci în flux con­tinuu, o hală de păsări şi o puterniţă) am confecţionat co­şuri de ventilaţie care asigură eliminarea gazelor, în special bioxidul de carbon şi amonia­cul. Această amenajare este foarte importantă. Inexistenţa, sa în iarna trecută a făcut ca în toate adăposturile să per­siste un exces de umiditate ce a provoca­t la tineretul taurin şi porcin cazuri frecvente de bronho-pneumonie. In hala de păsări şi la com­plexul de porci, munca va fi în parte mecanizată. Pînă nu de mult, menţinerea temperaturii ,optime, în hala pentru creşte­rea puilor era asigurată prin sistemul cotloanelor (sobe oar­be). Acest sistem de încălzire, e adevărat mai uşor de con­struit pe plan local, prezintă multe dezavantaje. Se consu­ma o cantitate mare de lemne de foc, sursă deficitară pentru gospodăria noastră, necesita un volum mare de muncă pentru alimentarea cu lemne, îngriji­torul era sustras de la supra­vegherea puilor. Apoi se de­fecta adesea şi nu asigura un mediu optim pentru dezvolta­rea puilor. La sfîrşitul verii am renunţat la acest sistem folosind ca sursă de încălzire lămpi infraroşii. Noul sistem elimină total neajunsurile ară­tate mai sus, şi stimulează creşterea în greutate a puilor, la aceeaşi cantitate de furaje administrate. Primul lot de pui îngrijit în aceste condiţii a crescut uniform, iar la 25 de zile greutatea în medie era de 306 gr. La celelalte loturi de pui care nu au beneficiat de noile condiţii de încălzire, la aceeaşi vîrstă, greutatea me­die nu a depăşit 185—200 grame. Avantajul economic este evident. Puii ajung mai repede la greutatea comercială. Se obţin economii importante de furaje şi, accelerîndu-se viteza de rotaţie a mijloacelor circulante, creşte rentabilitatea sectorului. Zilele acestea vom introduce lămpi infraroşii şi în boxele pentru purceii de la zero la 2 luni. Vom putea ast­fel să grupăm mai bine fătă­­rile pe întreaga durată a a­­nului, indiferent de anotimp, şi, avînd posibilitatea să ad­ministrăm acum raţii echili­­­­brate pentru tot lotul, vom stimula creşterea în greutate vie. Iarna va găsi şi sistemul de alimentare cu apă îmbunătăţit. Prin forarea unui puţ în a­­propierea sectorului şi procu­rarea unei electropompe asi­gurăm un debit de 15 metri cubi pe oră, cantitate ce de­păşeşte simţitor nevoile actua­le de apă ale sectorului. Cu aceasta se rezolvă încă una din sarcinile ce ni le-am propus pentru modernizarea sectoru­lui zootehnic. Am creat, aşa­dar, pentru animale condiţii bune de iernat. Singure, con­diţiile de cazare, nu asigură creşterea producţiei animale­lor. Ele sunt o condiţie in­tr-adevăr esenţială, dar nu ex­clusivă. De aceea noi am acor­dat aceeaşi atenţie depozitării pentru iarnă a unor cantităţi mari de furaje şi am luat mă-VASILE OPREA inginer zootehnic la G.A.C. Gostavăţ, regiunea Oltenia (Continuare în pag. a ll-a) ■ Extinderea reţelelor pentru alimentaţia cu apă Anul acesta, în ora­şele regiunii Bucureş­ti au fost înfăptuite importante lucrări de extindere a reţelelor pentru alimentarea cu apă şi de canaliza­re. Recent, a fost ter­minată extinderea cu 1,5 km a reţelei pen­tru alimentarea cu apă a oraşului Feteşt 11. Asemenea lucrari s-au mai executat îi­ Alexandria, unde re­ţeaua a fost extinsă cu încă 10 km şi a fost mărită totodată capacitatea staţiei de alimentare. în pre­zent, la Urziceni se lucrează la construi­rea unui castel de apă şi la racordarea unor noi conducte. Numai în acest an, din fondurile de in­vestiţii ale sfatului popular regioitar au fost alocate pentru a­­­­ceste lucrări aproape 6 milioane lei, reali­­zîndu-se pînă în pre­zent circa 20 de km de conducte noi. Faţă de anul 1958, reţeaua de distribuire a apei în oraşele din regiu­ne a crescut cu aproa­pe 90 km. Dacă în 1944 numai în 4 ora­şe existau instalaţii centrale de alimenta­re cu apă, în prezent, numărul acestora a crescut la 10. S-au realizat, de asemenea, importante lucrări de canalizare la Feteşti, Olteniţa, Leh­liu, Videle, Dră­­găneşti-Vlaşca şi Buf­­­tfea. (Agerpres) ­ *­ ­ Construcții noi pe șoseaua­­­­ Giurgiului din Capitală | Foto : N. STELORIAN \ ^ Executăm ogoare de toamnă Odată cu terminarea campa­niei de insămînţări la G.A.C. Unirea din comuna Băltiţa, ra­ionul Ploieşti, s-a trecut cu toa­te forţele la executarea ogoare­­lor de toamnă pe toate suprafe­ţele destinate însăminţărilor de primăvară. Astfel s-au efectuat pînă acum alături adinei pe mai mult de 240 ha din cele 350 pla­nificate. Franţa şi atît în ceea ce priveşte volumul lucrărilor cit şi calitatea acestora sînt tractoriştii Muscălescu Nicolae şi Cristea Ştefan. S-a prevăzut ca arăturile a­­dînci de toamnă să fie termi­nate pînă la data de 20 noiem­brie, dar rezultatele obţinute pînă acum dau certitudinea că ele vor fi terminate cu mult mai devreme. P. VERONEL tehnician agronom

Next