Scînteia Tineretului, februarie 1964 (Anul 20, nr. 4575-4599)
1964-02-01 / nr. 4575
COMUNICATUL Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea Planului de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1963 In 1963 — cel de-al patrulea an al planului de şase ani — s-au obţinut noi succese în dezvoltarea economiei naţionale, în ridicarea nivelului de Planul producţiei globale industriale pe anul 1963 a fost îndeplinit în proporţie de 101,7 la sută. Faţă de anul 1962 producţia mijloacelor de producţie a crescut cu 14,3 la sută, iar a bunurilor de consum cu 9,3 la sută. Pe întreaga industrie Sarcinile planului sesenat se îndeplinesc cu succes. In primii patru ani, producţia globală industrială a crescut cu 74 la sută, cu un ritm mediu anual de creştere de 15 la sută faţă de cca. 13 la sută, ritm prevăzut pentru întreaga perioadă 1960—1965. Producţia mijloacelor de producţie a crescut în această perioadă cu 82 la sută, cu un ritm mediu anual de 16,1 la sută faţă de 14 la sută prevăzut, iar în cadrul acesteia ritmurile cele mai înalte s-au realizat în ramurile de bază ale industriei : în industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor 18,3 la sută, în industria chimiei, hîrtiei şi celulozei 24,3 la sută, în industria energiei electrice şi termice 17,6 la sută, în industria metalurgiei feroase 16,9 la sută. Ritmul înalt de creştere a producţiei a făcut posibilă depăşirea în anul 1963 a nivelului prevăzut în sesenat pentru anul 1964 în ramurile metalurgiei feroase şi construcţiilor de maşini, iar în industria lemnului s-a atins nivelul prevăzut pentru anul 1965. Producţia bunurilor de contrai al oamenilor muncii, în desăvîrşirea construcţiei socialiste în Republica Populară Romînă. Pe ministere, organizaţii centrale, sfaturi populare, planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit după cum urmează : producţia a crescut cu 12,5 la sută. Pe ramuri principale producţia a crescut după cum urmează: suma crescut în aceşti patru ani cu 62 la sută, cu un ritm mediu anual de 12,8 la sută faţă de 12,2 la sută prevăzut. In anul 1963 s-au obţinut însemnate creşteri ale producţiei unor produse importante, atît din categoria mijloacelor de producţie, cit şi a bunurilor de consum : energie electrică, ţiţei şi produse petroliere, cărbune, minereuri de fier, fontă, oţel, laminate, metale neferoase, motoare cu combustie internă, motoare şi generatori electrici, transformatori, strunguri, utilaje tehnologice pentru industria siderurgică, chimică, prelucrarea ţiţeiului, lemnului, locomotive Diesel electrice de 2100 CP, construcţii navale, autovehicule, rulmenţi, produse sodice, îngrăşăminte chimice, mase plastice şi răşini sintetice, coloranţi organici, fibre şi fire sintetice, celuloză, hîrtie, ciment, cherestea, mobilă, ţesături, tricotaje, confecţii, încălţăminte, articole electro-casnice de folosinţă îndelungată etc. Producţia principalelor produse industriale în anul 1963 se prezintă astfel: Deşi agricultura nu a livrat în întregimi industriei materiile prime prevăzute, ceea ce a făcut ca la carne, zahăr, produse lactate să nu se atingă nivelul planificat, totuşi aprovizionarea populaţiei s-a desfăşurat satisfăcător. Desfacerile prin comerţul socialist de pîine în sortimente variate, mălai, paste făinoase, orez, ulei, zahăr, lapte, unt, peşte, conserve şi semiconserve de peşte au sporit faţă de anul 1962 între 4—48 la sută. Au fost înregistrate noi succese în creşterea nivelului tehnic al producţiei, ca urmare a înzestrării întreprinderilor cu maşini şi instalaţii moderne, a introducerii de noi procedee tehnologice, a mecanizării şi automatizării în continuare a proceselor de producţie, a ridicării calificării cadrelor, care au determinat îmbunătăţirea calităţii produselor şi lărgirea sortimentelor. In anul 1963 a continuat cu rezultate bune acţiunea de modernizare a parcului de maşini-unelte din întreprinderile industriale, precum şi de reutilare a acestora cu maşini noi, cu performanţe tehnice şi randamente superioare. In anul 1963 a început pro-ducţia de serie a noului tip de autocamion cu motor de 140 C.P. şi a nouliui tip de tractor de 65 C.P. Au intrat de asemenea în producţie noi maşini şi utilaje ca : strung Carussel, strunguri paralele, maşina de frezat roţi dinţate, maşina de frezat prin copiere, maşina de rectificat fără centre, presa hidraulică de 150 tone, instalaţia de foraj de 650 m, turbina de foraj „T.C. 5 B 9“, noi tipuri de utilaje pentru industria de prelucrare a lemnului, pentru construcţii, utilaje pentru industria textilă. (Continuare în pag. a II-a) I. Industrie Acid sulfuric mii tone 343 105 îngrăşăminte chimice (substanţă activă 100 la sută) mii tone 185 141 — îngrăşăminte fosfatice mii tone 100 115 — îngrăşăminte azotoase mii tone 85 193 Coloranţi organici tone 5 937 119 Negru de fum tone 33 177 112 Detergenţiexprimaţi în 20 la Procentul de îndeplinire a planului pe ____anul 1963 Ministerul Minelor şi Energiei Electrice 102,4 Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei 100,6 Ministerul Industriei Metalurgice şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini 100,0 Ministerul Industriei Construcţiilor 102,9 Ministerul Economiei Forestiere 103,4 Ministerul Industriei Uşoare 103,3 Ministerul Industriei Alimentare 100,8 Unităţile Industriale ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor _ 105,8 Unităţile Industriei Poligrafice ale Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă 103,7 Unităţile Industriei Locale ale Sfaturilor Populare 109,3 Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti 103,4 Industria chimică cu..................................................30 la suta Industria energiei electrice şi termice cu . 18 la sută Industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor cu........................................................13 la sută Industria metalurgiei feroase cu...............................8 la sută Industria materialelor de construcţii cu . . . 20 la sută Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului cu 15 la sută Industria uşoară cu ..........................................................11 la sută Industria alimentară cu............................................5 la suta Producţia efectivă 1963 tr. m. In Date procente absolute faţă de 1962 sută substanţă activă tone 12181 122 Fibre şi fire sintetice tone ^2 546 145 Anvelope auto-tractor-avion mii bucăţi 921 167 Celuloză mii tone 196 128 Hîrtie mii tone 191 120 Ciment mii tone 4 369 125 Materiale de zidărie (în echivalent cărămizi ceramice normale) mii. bucăți 1153 109 Geamuri trase în echivalent 2 mm grosime mii mp 24 029 116 Cherestea mii mc 4 575 107 Placaj mii mc 158 122 Plăci din particule aglomerate mii tone 100 149 Plăci fibrolemnoase mii tone 74 303 Mobilă mii. lei 2 260 120 Ţesături tip bumbac mii. mp 301 101 Ţesături tip lînă mii. mp 38 114 Ţesături tip mătase mii. mp 30 103 Tricotaje mii. bucăţi 57 105 Confecţii din ţesături mii. lei 5 893 113 încălţăminte mii per. 34 366 106 din care : — încălţăminte din piele mii per. 22 904 109 Televizoare bucăţi 68 148 164 Frigidere bucăţi 72 035 157 Maşini electrice de spălat rufe pentru uz casnic bucăţi 110 690 144 Carne (fără slănină) mii tone 267 90 Preparate şi conserve de carne tone 74 223 99,6 Peşte tone 34 429 113 Lapte de consum (inclusiv lapte praf) mii hl. 2 333 112 Brînzeturi tone 43 280 95 Unt tone , 16 206 110 Uleiuri comestibile mii tone 160 99 Zahăr mii tone 287 84 *). Pentru anul 1963 s-a prevăzut o producţie mai mică, ca urmare a introducerii in producţie de noi tipuri cu caracteristici tehnice superioare. **) In anul 1963, s-a însuşit şi introdus în producţie de serie, tractorul universal de 65 C.P., calitativ superior. Producţia efectivă 1963 In U ., Date procente absolute faţă de 1962 Fontă mii tone 1 706 113 Oţel mii tone 2 704 110 Laminate finite pline mii tone 1921 115 Ţevi de oţel mii tone 478 105 Cocs metalurgic pentru furnale mii tone 1 141 102 Minereuri de fier mii tone 2 286 132 Cărbune brut extras mii tone 10 267 107 Ţiţei extras mii tone 12 233 103 Produse petroliere albe mii tone 6 629 101 Uleiuri minerale mii tone 415 117 Gaz metan mii. mc 10101 114 Energie electrică mil. kWh 11655 116 Motoare cu combustie internă mii CP 549 115 Motoare electrice peste 0,6 kW mii kW 1011 110 Generatori electrici mii kVA 200 187 Transformatori de forţă mii kVA 3 405 111 Instalaţii de foraj *) bucăţi 120 88 Utilaje tehnologice pentru industria chimică tone 43 919 106 Utilaje tehnologice pentru prelucrarea ţiţeiului tone 14 048 104 Utilaje tehnologice pentru industria siderurgică şi turnătorii tone 33 253 119 Locomotive Diesel electrice de 2100 CP bucăţi 59 169 Autovehicule bucăţi 20 174 134 Rulmenţi mii bucăţi 8 760 121 Tractoare**) unităţi convenţionale de 15 CP 55 783 86 Sodă calcinată mii tone 331 115 Sodă caustică mii tone 170 106 V Patinoar la Bîrlad IAŞI (De la corespondentul nostru). — In urmă cu cîteva săptămîni, în cadrul bazei sportive Voinţa din Bîrlad s-a deschis un mic şantier. Aici au fost aduse diferite materiale de construcţie, unelte. Şi s-a început lucrul. Tinerii din cadrul cooperativei meşteşugăreşti, de la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad şi Fabrica de confecţii, elevii din clasele mari de la complexul şcolar au efectuat zile în şir sute de ore de muncă patriotică. Pe măsură ce lucrările avansau, căpăta contur patinoarul mult aşteptat de tinerii bîrlădeni. Lucrările au fost terminate. Aceiaşi tineri care au ajutat voluntar la amenajarea patinoarului pot fi întîlniţi acum, în timpul lor liber, la patinaj. Patinoarul este înzestrat şi cu instalaţii pentru nocturnă. Mecanizatorii de la S.M.T. Mercurea, raionul Sebeş, au reparat pină acum 135 tractoare şi numeroase alte maşini şi unelte agricole, realizînd totodată economii de materiale in valoare de 50 000 lei. In fotografie , o parte din noile tractoare „Universal-650", cu care a fost dotat S.M.T. Mercurea Foto : AGERPRES Fruntaşi in munca patriotică Ieri dupa-amiază, Comitetul orăşenesc U.T.M. Bucureşti a organizat la Casa de cultură a tineretului din raionul „Tudor Vladimirescu“ o adunare la care au participat peste 500 de tineri din întreprinderi, instituţii şi şcoli, fruntaşi în munca patriotică. Din informarea prezentată, ca şi din cuvîntul multor participanţi, au reieşit rezultatele frumoase obţinute de tineri la colectarea fierului vechi şi în alte acţiuni de muncă patriotică. Astfel, în anul care a trecut s-au colectat şi expediat oţelăriilor patriei peste 76 000 de tone metale vechi, numeroşi tineri au efectuat muncă patriotică pe şantierele de construcţii, la lucrări edilitare, obiective social-culturale etc. Munca depusă de tinerii din raioanele 23 August, 30 Decembrie, 16 Februarie, V. I. Lenin, a fost în mod deosebit evidenţiată cu prilejul adunării. S-a relevat de asemenea, participarea însufleţită la muncă patriotică a tinerilor din comunele subordonate oraşului Bucureşti care au reuşit să repare şi să întreţină 70 km drumuri, să redea agriculturii 39 ha, să irige 405 ha şi să însilozeze o însemnată cantitate de furaje. 50 de organizaţii U.T.M. din Capitală precum şi numeroşi tineri au primit Diploma de onoare a Comitetului orăşenesc U.T.M. Bucureşti, precum şi premii în obiecte în valoare de 109 700 lei. Cu prilejul adunării, Comitetului raional U.T.M. 23 August, care a obţinut rezultate deosebite, i-a fost Inmînat Drapelul de organizaţie raională U.T.M. fruntaşă în mobilizarea tineretului la acţiunile de muncă patriotică desfăşurate în 1963. In fotografie, vă prezentăm ciţiva dintre tinerii fruntaşi in munca patriotică (de la stingă la dreapta) : Gheorghe Simion, tinichigiu, Badea Moraru, sudor — Uzinele Chimice Române, Marin Ţuică — constructor centrale telefonice —• Electromagnetica, Aurel Paleologu — muncitor, secretar al organizației U.T.M. nr. 3 — Electronica, Gheorghe Lupu — tehnician-te- recomunicații. I. BODEA Foto : N. STELORIAN Proletaridin toate ţările, uniţi-văl Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 4575 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbată 1 februarie 1964 — — 1 TM ^ m VH ■ La Festivalul filmului la sate Aproape 9 milioane de spectatori A luat sfîrşit Festivalul filmului la sate. Această largă şi populară sărbătoare cinematografică a fost urmărită cu interes în toate regiunile ţării. Timp de două luni, pe ecranele celor 4 500 ile cinematografe săteşti au rulat, în premieră, 670 de filme artistice, documentare, de ştiinţă popularizată, de desene animate şi păpuşi, realizări de seamă ale studiourilor romîneşti şi străine. Caravanele cinematografice au făcut ca această manifestare a filmului să se desfăşoare pînă în cele mai îndepărtate aşezări ale ţării — printre pescari în deltă, printre tăietorii de lemne din munţi, printre constructorii de pe şantiere. Ţăranii colectivişti au primit cu interes noile filme romîneşti „Codin“, „Lupeni 29“, „Tudor“, la prezentarea cărora au participat în unele comune interpreţii Emanoil Petruţ, Alexandru Virgil Platon, Răzvan Petrescu. Pentru participanţii la învăţămîntul agrozootehnic de masă au fost prevăzute cicluri speciale alcătuite din peste 100 de filme corespunzătoare tematicii cursurilor . „Porumbul hibrid asigură recolte bogate", „Culturi intercalate şi succesive“, „Hormonii şi viaţa plantelor“, „Să dezvoltăm creşterea păsărilor" etc. Prezentarea acestor filme contribuie la răspîndirea experienţei înaintate, la popularizarea cuceririlor ştiinţei în domeniul agriculturii. Proiecţiile au fost însoţite pretutindeni de variate manifestări cultural-artistice. Pe agenda festivalului au figurat astfel simpozioane, seri de întrebări şi răspunsuri, concursuri pe teme din filme, consfătuiri, recenzii de cărţi, expoziţii. Larga popularitate de care s-a bucurat Festivalul filmului la sate din acest an îşi găseşte expresie în marele număr de spectatori care au luat parte la manifestări : aproape nouă milioane, cu un milion mai mulţi faţă de anul trecut. (Agerpres) calatoria cărţilor arafrazînd o zicală populară, aş spune: „Multe vede omul cît trăieşte !“ Căci am văzut foarte multe. Intr-o jumătate de veac de-acum vezi cît altădată în trei veacuri. Cînd un om vîrstnic se uită azi în urmă, şi vede cîte şi ce adînc s-au schimbat are sentimentul că trăieşte de două sute de ani. Aşa, de pildă, eu am trăit vremea cînd recrutul dus la cazarmă îl ruga, cu o carte poştală în mînă, pe „domnul sergent“ să-i scrie o epistolă iubitei sale rămase în sat, iar cînd primea scrisoare de la ea, scrisă de mina învăţătorului, umbla cu ea, din om în om, să i-o citească. Aşadar, tinerii aceştia nu-şi puteau mărturisi, ei între ei, în taină, nici cele mai intime sentimente. Iar, odată, doi intelectuali au fost arestaţi şi condamnaţi la mulţi ani grei de închisoare ■ fiindcă au fost prinşi răspîndind prin sate o broşură ce conţinea, nimic altceva, decit constituţia ţării. După 1907, un boier, senator în sfatul ţării, a cerut şi el nici mai mult nici mai puţin decit să se desfiinţeze şcolile primare de la ţară, fiindcă ţăranul e făcut să muncească de cînd se naşte pînă moare, că asta e soarta lui, nu să înveţe. Boierul care a cutezat să scrie chiar o carte cu năzdrăvănia asta, s-a exprimat chiar figurativ : „cizmele făcute să meargă prin noroi, n-au nevoie, să fie văruite“. Nu-i aşa că dumneavoastră tinerilor asemenea lucruri vi se, dai de necrezut ? Şi cu toate acestea , scriitorii vremii, maestrul Mihail Sadoveanu le-a consemnat pe vecie în nuvelele şi romanele sale; sentinţa de condamnare a celor doi intelectuali există, or fi trăind şi gardienii lor, iar cartea cu pricina se află teafără la muzeul scriitorilor din şoseaua Kiseleff. Iată însă că astăzi, prin izbînda luptei poporului, şi înţelepciunea conducătorilor săi, ni-i dat să vedem ţărani luminaţi care ştiu agrozootehnie, cunosc ce se întîmplă în lume, citesc literatură, ascultă radio. Iată că acum, în lunile de iarnă, cînd cîmpul îngheţat zace, sub zăpezi, şi doar grîul de toamnă mai lucrează acolo pe ascuns, ţăranul simte nevoia de ceva mai mult decît o carte la întimplare. Răspunzînd acestei tumultoase nevoi de a cunoaşte, s-a luat iniţiativa de a organiza o lună a cărţii la sate. Sîntem, acum, la începutul lui februarie, al acestei luni a cărţii la sate, din acest an 1964. Un întreg program bogat reglementează manifestările de la sate legate de acest , eveniment. Sute de mii de cărţi au luat drumurile satelor, a zecilor de mii de sate din ţară, pentru a ajunge şi în cel mai îndepărtat cătun, din Deltă, pînă-n înălţimile Carpaţilor. Miile de biblioteci vor însemna case de întîlnire a ţăranilor, tineri şi vîrstnici pentru a învăţa „ce şi cum să citească“, pentru a cunoaşte ce anume s-a scris mai frumos, şi în ce scoarţe de carte vor găsi un răspuns la ceea ce frămîntă sufletul lor : probleme de ştiinţă, de viaţă sau de artă. Cartea literară şi de artă nu le este străină, îndemnul spre frumos îl poartă nesatisfăcut în inima lor, de mii de ani, fără ca cineva să se fi gîndit a-i da o înfăptuire. Ţăranii ştiu, prin ei înşişi ce este literatura şi ce este arta : au făcut doar ei cea mai frumoasă literatură, de la care s-au inspirat cei mai de seamă scriitori culţi. Doar şi învăţatul Eminescu a fost unul din elevii poeziei populare. Ţăranii ştiu ce-i arta : au inventat cele mai frumoase şi mai pline de viaţă dansuri, au dat lumii întregi o muzică de o rară valoare, au cioplit artistic, piatră şi lemn, îi văd parcă azi cu ochii răsfoind cărţile noi sosite la unităţile cooperatiste din sat, aplecaţi deasupra foilor, alegînd cu chibzuinţă cele ce îi atrag mai mult. Undeva în casa lor nouă, de cărămidă de astă dată şi nu acoperită cu paie, — nu doar după o grindă, unde nu ar încăpea, ci pe nişte rafturi, în care odinioară vor fi fost înşirate căni şi ulcele, se vor alinia, cotor lingă cotor, cărţile noi din recolta acestei luni a cărţii la sate. Iar la căminele culturale, în casele de cultură ca şi în sălile de spectacole, scriitorii porniţi să ducă rodul muncii lor la aceia cărora le este destinat, vor cuvînta arătînd importanţa acestui eveniment al cărţii, şi vor citi din operele lor. (Continuare în pag. a Iii-a) Demostene Botez LUNA CĂRŢII LA SATE ■ Laboratoare noi La Institutul pedagogic de trei ani din Bucureşti s-a terminat de curînd amenajarea noilor laboratoare de fizică atomică şi moleculară, de radiotehnică şi televiziune şi de fizică generală. Studenţii Facultăţii de ştiinţe naturale din cadrul institutului au şi ei acum la dispoziţie un laborator de fiziologie. Laboratoarele sunt dotate cu aparatură şi mobilier modern. (Agerpres) Expoziţie de artă populară BAIA MARE (De la corespondentul nostru). „ Joi după amiază la Negreşti, centrul raionului Oaş, s-a deschis expoziţia „Arta populară în Oaş“ organizată de comitetul raional pentru cultură şi artă. Expoziţia numără peste 200 de exponate : costume pentru bărbaţi şi femei tip Certeze şi Bicsad, cele mai reprezentative pentru această parte a ţării, precum şi numeroase obiecte datînd din secolul XVIII : geamuri sculptate pe motive populare din Negreşti, farfurii, ştergare, cerge şi alte ţesături oşeneşti executate cu măiestrie. Ceramica specifică Oaşului este reprezentată la expoziţie prin valoroase lucrări din ceramica de Vama, recunoscută în Maramureş pentru frumoasele farfurii, ulcioare, căni, şi alte vase frumos ornamentate. Colţul destinat prezentării tipurilor vechi şi noi de mobilier casnic oşenesc constituie, de asemenea, un punct de atracţie al expoziţiei. De la deschidere şi pînă în prezent, peste 1000 de colectivişti, intelectuali şi elevi au vizitat noua expoziţie.