Scînteia Tineretului, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 4626-4651)
1964-04-01 / nr. 4626
Strungarii Paul Popescu şi Mircea Smoleanu de la Uzina mecanică Timişoara au numai un an vechime în producţie. Colegi la şcoala profesională şi acum tovarăşi de muncă in uzină ei se străduiesc să-şi depăşească sarcinile de plan, fiind în fruntea tinerilor din echipă. lată-i surprinşi intr-o discuţie la locul de muncă. Foto: O. PLECAN DIN NOU LA DRUM CU In cursul lunii ferrarie a.c. am publicat, în coloanele ziarului nostru, o suită de reportaje de pe marile şantiere de construcţii industriale, înmănunchiate sub titlul „Ştafeta constructorilor“. Urmărind problemele muncii pe şantiere, contribuţia tineretului la darea în folosinţă la termen a noilor obiective industriale, „Ştafeta“ a poposit, tind pe find, pe şantierele Combinatului de îngrăşăminte chimice de la Tr. Măgurele, Combinatul chimic Craiova, Combinatului de industrializare a lemnului de la Tr. Severin, Fabricii de ciment Tg. Jiu, apoi în noua vale carboniferă a Motrului şi, în sfîrşit, pe şantierul Uzinei de aluminiu din Slatina. Incepînd cu numărul de faţă, reluăm „Ştafeta constructorilor“ , pe un nou traseu. Primul popas — cel de al VII- lea de la începutul „Ştafetei“ — l-am făcut în regiunea Argeş.antierul Combinatulului de industrializare a lemnului de la Piteşti — una dintre celemai moderne unităţi de acest fel ale ţării — a oferit „Ştafetei" noastre" ,un element inedit. Pe acest şantier, peisajul propriu-zis de construcţie se logodeşte cu cel al fabricii încheiate, într-o semnificativă confruntare de privelişti, fapte, probleme. Lingă eşafodajul de schele care anunţă viitoarele fabrici de cherestea-foioase şi cherstea-răşinoase, viitorul s-a şi transformat în „prezent” desenînd arhitectura modernă, îmbrăcată în culori pastelate, a fabricilor de mobilă, de placaje, de plăci fibrolemnoase, de binale, de parchete şi semifabricate — fabrici aflate de acum în producţie. Suntem în faţa unor impresionante edificii industriale, concepute şi utilate la nivelul de exigenţă al epocii. ..15 000 garnituri de mobilă, 18 000 m. c. placaje, 35 000 m.c. plăci fibrolemnoase, 240 000 m.p. binale, 250 000 m.p. parchete — sunt cifrele de producţie ale fabricilor intrate în funcţiune. li se adaugă, la fel de impresionante, panourile cu cifrele viitorului — 16 000 m.c. cheresteafoioase, 54 006 m.c. cherestea-răşinoase — pe care le ridică, pe schele înalte, noile fabrici, aflate-n construcţie. Un peisaj vast, complex, policrom, în perpetuă şi spectaculoasă prefacere, mărturie a hărniciei, avîntului, talentului creator al miilor de muncitori, tehnicieni, ingineri, cuprinşi într-o pasionantă întrecere. Simplificând tabloul, reducînr du-i datele la esenţial, descoperim — faţă în faţă — doi „parteneri“, angajaţi intr-un fertil şi interesant dialog: de o parte constructorul, cel ce ridică noile fabrici, ghidîndu-şi activitatea după eficienţa celor intrate în funcţiune, iar de altă parte beneficiarul, cel care, preluînd parţial combinatul, e în măsură să aprecieze concret runnica primului, să pună note, să-i comunice observaţii verificate de practică; şi totodată, să-şi dez- VII. Pe şantierul Combinatului de industrializare a lemnului de la La plecarea de pe şantier, tînărul inginer Anghel Sterian, un pasionat colecţionar de fotografii, ne-a făcut un dar pentru reportajul nostru de astăzi: o imagine a fabricii de mobilă a combinatului din Piteşti. Elevi în excursie Vacanţa de primăvară a oferit elevilor din Timişoara un bogat program de activitate. încă în prima zi de vacanţă, îo6 de elevi din Timişoara s-au îndreptat spre Reşiţa unde au făcut cunoştinţă cu puternica cetate a siderurgiei, au vizitat noile cartiere de locuinţe, hidrocentrala de la Văliug şi împrejurimile Reşiţei. To6 de elevi de la Şcoala profesională de construcţii s-au îndreptat spre Arad, vizitînd oraşul, principalele întreprinderi industriale şi instituţiile de cultură. Alte excursii au avut, cum s-ar zice, un caracter de studiu. Dintre acestea putem aminti excursia făcută de membrii cercului literar de la Şcoala medie nr. 1 la Siria unde au vizitat casa memorială Ion Slavici. Sute de elevi sunt acum, în excursiile pe care le-au organizat la Orşova, Cazane, Ada Kaleh/ Herculane, Semenic, Muntele Mic etc. Din cei 650 elevi care au participat la excursia organizată de Comitetul regional U.T.M. Banat prin ţară, 100 sunt din Timişoara. C. BEJAN : Comitetul orăşenesc U.T.M. Tirnăveni a organizat pentru elevii din raion în zilele de vacanţă o excursie,la Cluj. 575 de elevi din oraşul Tirnăveni şi comunele Bahnea, Adămuş şi Jidovei, au vizitat Grădina botanică din Cluj, Muzeul de istorie a Transilvaniei, Muzeul etnografic, laboratoarele Institutului politehnic, Biblioteca universitară, Complexul studenţesc şi alte obiective din oraşul Cluj. Seara ei au participat la spectacolele date de Teatrul de stat. ȘTEFAN COVRIG profesor ----------- Cinematografe noi CLUJ (de la corespondentul nostru). — Numărul unităţilor cinematografice cu bandă îngustă din regiunea Cluj a ajuns la 580 iar pînă la sfîrşitul anului vor mai fi date în folosinţă încă 60 de cinematografe. Recent, în satele Dumbrăviţa, raionul Dej, Orman, raionul Gherla, Boian, raionul Turda, Şoimuş şi Pecei, raionul Zalău, au intrat în funcţiune alte 5 noi unităţi cinematografice pe bandă îngustă. Brigada „Scînteii tineretului" transmite: Experienţa bună - larg răspîndită eisajul de campanie care ne-a fermecat dincoace de Dunăre prin dinamismul şiprospeţimea lui l-am întîlnit şi-n Dobrogea. Griul, stimulat de îngrăşămintele administrate, nu cu multă vreme în urmă, se dezvoltă bine. Alături, pe suprafeţe necuprinse cu ochiul, pămîntul, mărunţit ca boabele de mazăre, a primit de curînd sămînţa sau este pregătit s-o primească azi, mîine şi în zilele următoare. Din zori, în întreaga zi-lumină cîmpul este împînzit de oameni şi tractoare. Ne-am oprit lingă un grup de colectivişti care împrăştiau uniform gunoiul de grajd bine fermentat. In urma lor, două tractoare răsturnau brazde (vezi fotografia de sus). Am aflat de la tractoristul Ion Burcuş fapte interesante, a căror transcriere o facem concis, aşa cum ne-a vorbit şi el de altfel. — Pregătim aici terenul pentru cultura porumbului irigat — ne-a relatat Burcuş. Diseară terminăm. — Dar cu însămînţarea celorlalte culturi în ce stadiu vă aflaţi ? — am întrebat noi. Răspunsul a venit sigur, precis, de parcă interlocutorul nostru ar fi avut desfăşurat în faţă un grafic : — Unul pe 330 de hectare, borceagul pe 170 de hectare, lucerna pe 25 de hectare sunt sub brazdă, într-un pat germinativ bun. Acum zorim cu floarea-soarelui, bineînţeles, fără să dăunăm cu nimic calităţii, ca să nu ne ajungă porumbul din urmă. — Înseamnă că în timp puţin aţi realizat mult. Ce crezi că v-a ajutat mai mult în obţinerea acestor rezultate ? — Organizarea muncii în brigadă şi colaborarea cu brigăzile de câmp ale gospodăriei colective. Subliniem, din cele ce ne-a relatat Burcuş, ceea ce ni s-a părut esenţial în organizarea muncii în brigada lor în aceste zile de activitate intensă, în fiecare seară, după ce se analizează rezultatele obţinute în ziua care s-a scurs, se stabileşte un plan operativ pentru a doua zi, în care se prevede: unde va lucra fiecare tractor, în ce condiţii de teren, în cit timp trebuie să termine, cîţi colectivişti vor veni să ajute, din ce brigăzi de cîmp, cîte căruţe vor fi repartizate pentru nevoile brigăzii şi pentru transportul seminţelor. — După cum se vede, nu ne rămîne decit să lucrăm cu toată capacitatea tractoarelor — ne-a spus în încheiere tînărul mecanizator. Toate acestea ni le-au confirmat şi colectiviştii. ...La S.M.T. Pantelimon experienţa bună a unei brigăzi este îmbrăţişată şi de celelalte. Cine poartă ştafeta acestei experienţe? Sînt mulţi, începînd cu conducerea staţiunii, toţi cei care, prin specificul muncii se deplasează la brigăzi o cercetează acolo, o notează în carnet şi o duc mai departe, la alte brigăzi. Şi mai are un drum, la fel de sigur — foaia volantă. Primul număr va apare în zilele acestea în ajunul însămînţării porumbului, şi va cuprinde: o situaţie a îndeplinirii planului pe staţiune, pe fiecare brigadă, pe fiecare tractor; situaţia înfăptuirii angajamentelor luate în întrecerea socialistă; un articol despre viaţa, şi activitatea grupelor U.T.M.; un articol despre experienţa bună a brigăzii nr. 7 care lucrează pe ogoarele colectiviştilor din comuna Crucea, brigadă în care lucrează şi utemistul Ion Burcuş. Asemenea preocupări s-au soldat cu rezultate bune. La 29 martie planul de hectare de arătură normală era realizat în proporţie de peste 31 la sută. Este un ing. NICOLAE SIMIONESCU MIHAI CARANFIL Foto : ION COICU .(Continuare in pag. a Ill-a) Prin extinderea metodelor moderne Petroliştii din schelele regiunii Ploieşti au redus în primul trimestru al anului procentul impurităţilor (sare şi apă) din ţiţei cu 7 la sută faţă de cel admis. Acest succes este rodul extinderii metodelor moderne de exploatare şi tratare. In acest scop, schelele au fost dotate cu pompe de extincţie şi alte utilaje moderne. Au fost extinse îndeosebi tratamentele cu substanţe tensioactive şi lucrările de combatere a viiturilor de nisip. Petroliştii au făcut, de asemenea, numeroase propuneri de inovaţii şi raţionalizări. Cele mai bune rezultate în această acţiune au fost obţinute de schelele Boldeşti, Câmpina, Moreni, Berea şi Tîrgovişte. STiFETi mmmiLR volte propria experiență în arta de a organiza şi conduce aceste unități de înaltă tehnicitate. Să urmărim acest dialog, pe cîteva din principalele sale coordonate. COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST DIN IRAK Dragi tovarăşi, Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la întemeierea Partidului Comunist din Irak, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă adresează un cald salut frăţesc şi sincere felicitări, în decursul celor trei decenii de existenţă, partidul dv, înfruntînd represiunile sîngeroase ale reacţiunii, şi-a consacrat toate forţele luptei pentru eliberarea poporului irakian, pentru apărarea intereselor şi drepturilor celor ce muncesc. Urăm Partidului Comunist din Irak noi succese în activitatea pe care o desfăşoară în interesul cauzei păcii, democraţiei şi progresului social. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Viitorul începe azi • Oul lui Columb şi calificarea CONSTRUCTORUL: — In lupta cu timpul — lupta pentru scurtarea duratei de execuţie a unităţilor combinatului — un loc de maximă importanţă îl ocupă calificarea — ne spune tov. ing. Gheorghe Bejenaru, şeful ILIE PURCARU VASILE BABAN Ton popescu (Continuare în pag. a 11-a) IN PAG. A. II-A : • Radiografia studiului individual • Din posta de ieri IN PAG. A. III-A : • In cercurile politice U.T.M. de la sate au început CONVORBIRILE RECAPITULATIVE • SPORT Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 4626 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 1 aprilie 1964 Ghiocei Foto : O. PLECAN Au mai primit steagul de întreprinderi fruntaşe • Combinatul chimic de la Borzeşti • Uzinele ,,Electroputere“-Craiova • întreprinderea forestieră Fălticeni • Exploatarea minieră Săsar • Fabrica textilă „Partizanul roşu“-Braşov Colectivul de muncă al Combinatului chimic de la Borzeşti a primit marţi Steagul roşu de întreprindere ■fruntaşă în întrecerea socialistă pe ţară in ramura petrol-chimie, decernat de Consiliul Central al Sindicatelor pentru rezultatele dobîndite în anul precedent. In 1963, planul producţiei globale s-a realizat aici in proporţie de 105,9 la sută, iar cel al producţiei-marfă de 101,52 la sută. Productivitatea muncii a crescut în aceeaşi perioadă cu 6,5 la sută. Făuritorii locomotivelor Diesel, muncitorii de la Uzinele ,,Electrop Utere“ din Craiova, au primit o înaltă recompensă pentru hărnicia şi talentul lor: Steagul roşu şi diploma de întreprindere fruntaşă pe ţară în întrecerea socialistă pe anul 1963. Anul trecut, prin depăşirea planului de producţie, au fost fabricate în plus o serie de motoare şi maşini electrice cum ar fi: 4 locomotive Diesel electrice, 5 motoare electrice de curent alternativ, 5 generatoare electrice şi altele. Producţia dată peste plan însumează aproape 9 milioane lei. întreprinderea forestieră Fălticeni a primit Steagul roşu şi diploma de fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară. Colectivul acestei unităţi a realizat în 1963 planul de producţie ritmic la toţi indicatorii. Prin mai buna valorificare a masei lemnoase, muncitorii de aici au dat în plus 1 952 mc lemn de lucru, au sporit productivitatea mun-Exploatării miniere Săsar i s-a decernat Steagul roşu şi diploma de întreprindere fruntaşă pe ţară în întrecerea socialistă pe anul 1963. Planul anual de producţie a fost realizat cu 26 zile mai devreme. Valoarea produselor peste plan şi economiilor obţinute prin reducerea preţului de cost s-a ridicat la peste 20 milioane lei. Realizările din acest an vin să întregească pe cele obţinute anul trecut. Astfel în primul trimestru planul a fost îndeplinit cu 3 zile mai devreme. Şi colectivul Fabricii textile „Partizanul roşu“ din Braşov, a primit Steagul roşu şi diploma de întreprindere fruntaşă pe ramură pentru realizările obţinute în anul trecut. (Agerpres)