Scînteia Tineretului, iunie 1964 (Anul 20, nr. 4677-4701)
1964-06-02 / nr. 4677
„Aveţi nota 10!“... 1 IUNIE 1964. Au început examenele studenţeşti. La Institutul de construcţii din Capitală stafia de radioamplificare ne-a introdus în atmosfera febrilă a sesiunii : se anunţau tocmai primele rezultate obţinute de studenţii grupei a 6-a (din anul III — instalaţii) la examenul de rezistenţa materialelor. Numai note bune şi foarte bune. Intrăm în sala de examene. Studentul Radu Măldărăscu îşi dezvoltă cunoştinţele lui despre „Rezolvarea problemei elasticităţii în funcţie de deplasări“. Ii sunt necesare pentru aceasta două table. Răspunsul său este apreciat de către examinator — tovarăşul conf. univ. Simion Soare — cu calificativul maxim. Studentul Nicolae Mirea, care a răspuns după el, a obţinut acelaşi calificativ : 10... Cineva afişase pe uşa de la intrare un bilet pe care scria : „Rezistenţa materialelor — examen greu". Se vede că nu s-a înşelat. Intr-adevăr, rezistența materialelor a fost pentru grupa a 3-a un examen greu, dacă-l calificăm din punctul de vedere al rezultatelor consemnate în note de 10. Altfel, după părerea celor mai mulţi membri ai grupei, a fost un examen uşor, ca de altfel, toate examenele pentru care s-au pregătit din timp, temeinic. La Facultatea de matematică-mecanici ne-a întîmpinat... „oglinda sesiunii“. La ora 13, trei grupe de studenţi terminaseră deja examenele. Bilanţul: îmbucurător. Grupa 301 (anul III) a avut examen la astronomie. S-au prezentat toţi cei 22 de studenţi. Cinci note de 10, cinci note de 9 şi 12 note de 9 şi 8 — iată o victorie care dovedeşte că studenţii grupei 301 s-au pregătit cu seriozitate pentru... întîlnirea cu sesiunea. Şi în celelalte două grupe — 303 (examen la mecanică) şi 101 (examen la analiza matematică) — majoritatea studenţilor au obţinut note mari: 8, 9 şi 10. La Facultatea de chimie grupa 923 (anul I), avea examen la matematică. Studenta Georgeta Vasile, cu carnetul în mină, asculta concluziile examinatorului: „Aţi răspuns foarte bine. Se vede că aţi studiat temeinic, că aţi rezolvat singură multe probleme şi exerciţii. Aveţi nota 10 !"... Ieri, în facultăţile bucureştene, mulţi examinatori s-au adresat studenţilor cu : „Aveţi nota 10 Adresare care, neîndoios va însoţi ca un leit-motiv întreaga A. V. In examen (Studentul Lucian Dote din anul 111 al Facultăţii de instalaţii — institutul de construcţii) Foto : E. COJOCARUI Duminică dimineaţa a avut loc adunarea pionierilor din oraşul Bucureşti, dedicată Zilei Internaţionale a Copilului. Cei 800 de pionieri şi şcolari participanţi la adunarea din sala de teatru a Palatului Pionierilor au ascultat cu viu interes cuvîntul tov. conf. univ. Tamara Dobrin, membră a Comitetului Executiv al Consiliului Naţional al Femeilor, care le-a vorbit despre însemnătatea Zilei de 1 Iunie. In continuare, spectacolul susţinut de formaţiile artistice ale palatului a constituit o minunată trecere în revistă a măiestriei celor mai tineri artişti amatori. Intr-o revărsare de voioşie şi tinereţe — expresie a copilăriei fericite — pe scenă s-au perindat coruri, recitatori, instrumentişti, dansatori, balerini. Tabloul coregrafic pe nepieritoarea melodie enesciană a „Rapsodiei romine“ — a închegat sub ochii micilor spectatori — într-o bogăţie coloristică de costume — imaginea plaiurilor romîneşti cu frumuseţea lor de nedescris; glasuri de fluier şi bucium, de flaut şi vioară aduceau pe scenă unduirea lină a pîrîurilor sub lună, şipotul izvoarelor, foşnetul codrilor, mlădierea cîmpiilor... „Căluşarii“ şi-au făcut apariţia într-o dezlănţuire de energie şi optimism. Corurile au înălţat imnuri de slavă patriei noi, socialiste, partidului. I. MIHUŢ Sărbătoare la IP&ilssIisE isotiieHIor Teliuc. O parte din universul destinat producţiei de fontă a Hunedoarei se extrage de aici. Se lucrează la deschiderea orizontului . Foto : I. CUCU PE MARILE TRASEE ALE ÎNTRECERII SOCIALISTE La Hunedoara mai mult cocs înseamnă cît mai multă fontă. Două sînt căile posibile pentru acest fapt : 1) Economii de cocs. 2) O producție sporită de cocs a Uzinei cocso-chimice. De aici vom pleca în reportajul nostru de astăzi. METAMORFOZA CĂRBUNELUI Sîntem la Uzina cocso-chimică. Siluete arhitecturale ciudate, negre sau înnegrite de fum. Drumul parcurs de cărbune pînă a deveni cocs este următorul : hurta de la Lupeni este măcinată şi amestecată, în proporţii bine stabilite, cu materii volatile. Praful astfel obţinut este introdus în magazia uneia din maşinile de şarjare. O maşină de şarjare este de fapt o altă uzină pe roţi, cît o casă cu două etaje care se plimbă înainte şi înapoi în faţa cuptoarelor. Praful de cărbune este introdus într-o cavitate cu aproximativ acelaşi volum cu al cuptorului. Maiurile mecanice comprimă praful de cărbune pînă la duritatea stabilită. Calupul, numit tehnic „pilot“, de forma unei uriașe cărămizi, este introdus apoi în cuptorul încălzit la 1 370 grade C. Stînd aici timp de 18 ore, praful de cărbune se transformă în cocs. Uzina are mai multe baterii. Pentru fiecare baterie, o maşină de şarjare. După deşarjare, cocsul este răcit prin stropire cu apă. Producerea cocsului este însă o operaţie mult mai complexă, care cere unui colectiv o muncă de mare calificare şi răspundere. COCSARII - AJUTOARELE FURNALIŞTILOR In întrecerea socialistă colectivul uzinei s-a angajat la începutul anului să producă peste plan 5 500 tone de cocs. La sfîrşitul lunii mai uzina a produs cu 3 560 de tone mai mult decît prevedea planul. Asta s-a petrecut paralel cu o îmbunătăţire substanţială a calităţii cocsului. De altfel, aceasta este principala preocupare a cocsarilor. O bună calitate prevede o rezistenţă mecanică a cocsului de peste 70 la sută. Potrivit acestei cerinţe a jurnaliştilor, exprimată la începutul anului, cocsari au făgăduit ridicarea rezistenţei mecanice a cocsului la 71 la sută. „Făgăduiala dată — spune un proverb — e datorie curată“. De la începutul acestui an şi pînă acum, rezistenţa mecanică a cocsului s-a menţinut la media de 72 la sută. Ce a stat la baza acestor succese ? In primul rînd s-a acordat o atenţie deosebită depozitării materiei prime — cărbunele. Aceasta a fost depozitată în ordinea intrărilor şi consumată în aceeaşi ordine. Faptul are o deosebită importanţă. Păstrat astfel, praful de cărbune nu se oxidează şi, deci, nu-şi pierde proprietăţile de cocsificare. Au fost întocmite reţete pe blocuri de baterii. Măsura s-a dovedit a fi foarte eficace. Prin aplicarea ei s-a asigurat o structură optimă a cocsului, fapt care a dus la creşterea rezistenţei mecanice. Şi în ceea ce priveşte sistemul de stingere a cocsului, colectivul a venit cu înnoiri. La sistemul de irigare s-a introdus curăţirea automată a duşurilor de stropire. Şirul unor asemenea măsuri poate continua. Asta din punct de vedere tehnic. Lucrul cel mai important însă a fost munca oamenilor. Iniţiativa jurnaliştilor de a produce întreaga cantitate de fontă elaborată peste plan din cocs economisit, dintr-o bună calitate a acestuia, ca şi din depăşirile de plan ale cocseriei a fost întîmpinată de colectivul de aici prin fapte de muncă. Cocsarii — cei de la rampe, mecanicii de locomotivă, mecanicii de la turnurile de răcire — antrenaţi în întrecere, au adus fiecare, potrivit operaţiei ce-i este încredinţată, o parte de contribuţie la îmbunătăţirea calităţii. Una dintre cerinţele curente ale muncii cocsarilor este — cum am mai spus — reducerea consumului de amestec pe şarjă. Cel mai adesea, cerinţa aceasta este pusă în relaţie cu reducerea numărului spargerilor de piloţi. Spargerea piloţilor se produce atunci cind în timpul introducerii calupului din praf de cărbune în cuptor, calupul, insuficient presat şi omogen, se sparge, se rupe şi cade pe platformă înainte de a intra în cuptor. Printr-o asemenea spargere nu numai că o parte din cărbunele destinat cocsificării trebuie să urmeze din nou un întreg flux tehnologic, dar se reduce (pentru perioada acelei şarje) producţia cuptorului. Se leagă, deci, de acest fenomen şi indicele de utilizare al cuptoarelor. Pentru mecanicii de pe maşinile de şarjare, spargerile de piloţi constituie problema problemelor. Ştefan Buţucan — un tînăr mecanic de pe una din maşinile de şarjare (la formarea piloţilor) ne M. CARANFIL V. DINULESCU C. PRIESCU (Continuare în pag. a IlI-a) ÎNTRE MINEREU SI FONTA-COCSUL Citiţi pag. a II-a: SPORT CORESPONDENȚĂ DIN SOFIA (De la trimisul nostru) SPARTMHIADA REPUBLICANA DUMINICĂ DIMINEATA PE „REPUBLICII" 90 DE MINUTE DE FOTBAL! Un nou şlep de 1000 tone lansat la apă GALAŢI (de la corespondentul nostru). Zilele acestea de pe cala de lansare a Şantierului naval „1 Mai“ din Brăila a fost lansat la apă un nou şlep de 1 000 tone. Acesta este cel de-al IV-lea şlep lansat la apă de la începutul acestui an. Faţă de celelalte nave de acelaşi gen lansate pînă acum, la acesta s-a folosit sudură automată şi semiautomată într-un procent mai mare, craiţuirea arc-aer precum şi alte metode tehnologice de mare productivitate, care au dus la scurtarea simţitoare a staţionării navei pe cală. AIn excursie Simbătă şi duminică, aproape 1 500 de petrolişti, metalurgişti, mineri şi alţi oameni ai muncii din regiunea Ploieşti au făcut excursii pe Valea Prahovei, la Poiana Braşov, Poiana Narciselor, Muntele Roşu, Valea Oltului. Staţiunile de odihnă de pe Valea Prahovei au găzduit şi ele peste 3 000 de vizitatori din Bucureşti, regiunile Oltenia, Dobrogea şi Cluj, precum şi turişti de peste hotare. Un grup de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului Galaţi au făcut o excursie împreună cu familiile lor la Bicaz şi Lacul Roşu. Numeroşi mineri, metalurgişti şi alţi oameni ai muncii din regiunea Hunedoara s-au deplasat în staţiunile balneoclimaterice de la Geoagiu, Vaţa de Jos, Călan Băi, Miercurea. (Agerpres) Război de ţesut mătase şi bumbac Printre maşinile moderne realizate în ultimul timp de metalurgiştii Uzinelor „Unirea" din Cluj se numără un nou război de ţesut mătase şi bumbac. Acesta este primul război romînesc destinat producerii ţesăturilor din fire de mătase naturală, artificială sau sintetică cu contextură simplă sau complexă, cu bătătură în două culori sau două fire diferite. El poate executa ţesături cu o desime de 8— 120 fire pe centimetru, cu o viteză de lucru de 185 pînă la 200 bătăi pe minut, lucrînd, la toate vitezele fără trepidaţii. Noua maşină este prevăzută cu toate elementele de automatizare şi control. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 46774 PAGINI — 20 BANI Marţi 2 iunie 1964 Încheierea tratativelor dintre delegațiile guvernamentale ale R. P. Romíné şi C. N. A. WASHINGTON 1 — Trimisul special L. Rodescu transmite : Luni dimineaţa la Washington au continuat tratativele între delegaţiile guvernamentale ale R. P. Romíné şi Statelor Unite, în după amiaza aceleiaşi zile a avut loc semnarea Comunicatului comun cu privire la tratativele dintre cele două delegaţii guvernamentale. La ora 15,30 (ora locală) delegaţia romînă condusă de Gh. Gaston Marin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri a sosit la Departamentul de Stat unde a fost primită de Averell Harriman, subsecretar de stat, şeful delegaţiei americane, şi de membrii acesteia. în sala în care s-au desfăşurat timp de două săptămîni tratativele, la masă au luat loc Gh. Gaston Marin şi Averell Harriman, care au semnat textul Comunicatului comun în limbile romînă şi engleză, în numele guvernului R.P. Române şi respectiv al guvernului Statelor Unite. Timp de mai multe minute reprezentanţi ai agenţiilor fotografice, ai televiziunii au luat imagini înfăţişînd momentul semnării şi momentul cînd cei doi şefi de delegaţii şi-au strîns mîinile exprimîndu-şi reciproc felicitări. Au asistat, de asemenea, reprezentanţi ai marilor agenţii de presă şi ziarelor americane şi străine, specialişti şi experţi ai celor două delegaţii, funcţionari superiori din Departamentul de Stat. O dată cu semnarea Comunicatului comun tratativele oficiale româno-americane s-au încheiat. Comunicat comun între 18 mai şi 1 iunie 1964, reprezentanţii guvernelor Republicii Populare Romina şi Statelor Unite ale Americii s-au întâlnit la Washington pentru a discuta probleme de interes comun, îndeosebi economice şi comerciale. Delegaţia romînă a fost condusă de Gheorghe Gaston Marin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. Delegaţia Statelor Unite a fost condusă de W. Averell Harriman, subsecretar de stat pentru afacerile politice. în cursul tratativelor, cele două delegaţii au constatat îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări, ca urmare a acordului din 30 martie 1960 privitor la rezolvarea reciprocă a pretenţiilor şi altor probleme financiare. Ele au constatat îndeosebi rezultatele reciproce avantajoase ale intensificării schimburilor culturale, de învăţământ, ştiinţifice şi altele care au avut loc în ultimii ani între cele două ţări. Reprezentanţii celor două guverne au căzut de acord că trebuie făcuţi noi paşi spre îmbunătăţirea în continuare a relaţiilor reciproce, în acest scop ei au ajuns la următoarele înţelegeri : 1. Guvernul Statelor Unite este de acord să stabilească o procedură de licențe generale în baza căreia cea mai mare parte a mărfurilor va putea fi exportată către România fără a fi necesare licențe individuale de export. Pe lingă aceasta, guvernul Statelor Unite este de acord să elibereze licenţe pentru un număr de instalaţii industriale speciale pentru care delegaţia romînă a manifestat interes deosebit. Guvernul Republicii Populare Române este de acord să autorizeze întreprinderile şi instituţiile din Romînia să vîndă sau să acorde licenţe pentru tehnologie românească către firme din Statele Unite. Cele două guverne au convenit ca produsele, proiectele şi procedeele tehnice exportate din Statele Unite în Romînia să nu fie retransmise sau reexportate fără consimţămîntul prealabil al guvernului Statelor Unite. Ele au fost, de asemenea, de acord ca contractele dintre întreprinderile de stat române și firmele din Statele Unite privind importurile din România, să poată prevedea limitări asupra reexportului sau retransmiterii fără consimțămmntul prealabil al furnizorului român. Cele două guverne vor înlesni în mod reciproc schimbul de informaţii cu privire la folosirea şi destinaţia produselor, proiectelor şi procedeelor tehnice exportate dintr-o ţară în alta. 2. Cele două guverne au fost de asemenea, de acord să stabilească aranjamente pentru protecţia reciprocă a drepturilor de proprietate industrială şi de procedee. S-a căzut de acord ca contractele comerciale dintre întreprinderile de stat române şi firmele din Statele Unite să poată prevedea rezolvarea diferendelor şi disputelor comerciale prin arbitraj într-o ţară terţă sau prin tribunale internaţionale corespunzătoare, potrivit înţelegerii părţilor contractante. 3. Cele două guverne au convenit, de asemenea, ca la cererea uneia din părţi să se consulte în legătură cu orice alte probleme care s-ar putea ivi pe măsura dezvoltării comerţului dintre cele două ţări. 4. In scopul promovării comerţului dintre România şi Statele Unite reprezentanţii guvernului român şi-au exprimat dorinţa de a lărgi activitatea Oficiului comercial de la New York din cadrul misiunii române din Statele Unite. Delegaţia Statelor Unite a expus planul în vederea înfiinţării la Bucureşti a unui oficiu pentru promovarea comerţului în cadrul misiunii Statelor Unite din România. S-a convenit, de asemenea, că cele două ţări vor putea înfiinţa oficii pentru promovarea turismului. 5. Ambele guverne au fost de acord să faciliteze intrarea, călătoria şi activitatea reprezentanţilor firmelor şi întreprinderilor precum şi a misiunilor comerciale. Ele au fost de asemenea de acord să faciliteze schimbul de expoziţii comerciale şi publicarea de materiale pentru promovarea comerţului. 6. Ambele delegaţii au recunoscut că dezvoltarea de relaţii comerciale importante şi durabile între cele două ţări cere promovarea comerţului în ambele sensuri. Delegaţia romînă a subliniat că produsele romîneşti nu pot concura în condiţii de egalitate pe piaţa Statelor Unite, datorită tarifelor vamale aplicate acestor produse. Ea a declarat că acest factor ar putea limita dezvoltarea comerţului dintre cele două ţări. Delegaţia Statelor Unite a luat notă de această preocupare şi a explicat prevederile în vigoare din legislaţia Statelor Unite. Cele două delegaţii au convenit să se acorde o preocupare continuă mijloacelor de dezvoltare a comerţului dintre România şi Statele Unite. 7. Cele două delegaţii au luat notă de progresele realizate în problemele consulare şi, în numele guvernelor lor au fost de acord să fie luate noi măsuri pentru a facilita rezolvarea reciprocă a problemelor consulare. în interesul îmbunătăţirii în continuare a relaţiilor consulare, ele au fost de acord ca reprezentanţii celor două guverne să se întîlnească la Washington în luna septembrie 1964 pentru a negocia o nouă convenţie consulară între cele două ţări. 8. Delegaţiile au exprimat intenţia celor două guverne de a lărgi programul existent de schimburi culturale, de învăţămînt, ştiinţifice şi altele între Romînia şi Statele Unite. 9. Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Statelor Unite ale Americii au ridicat astăzi nivelul misiunilor lor diplomatice din Bucureşti şi Washington de la rangul de legaţie la cel de ambasadă. Schimbul de ambasadori se va face la o dată apropiată. La încheierea întîlnirilor, vicepreşedintele Gaston Marin şi subsecretarul Harriman şi-au exprimat speranţa, în numele guvernelor lor, că progresul ce se va realiza prin traducerea în viaţă a înţelegerilor la care s-a ajuns va constitui baza pentru lărgirea şi îmbunătăţirea continuă a relaţiilor dintre Republica Populară Romînă și Statele Unite ale Americii. Noi linii tehnologice La întreprinderea de prefabricate din Giurgiu, aparţinînd Ministerului Transporturilor şi telecomunicaţiilor, au intrat în funcţiune două noi linii tehnologice pentru producerea traverselor de cale ferată. Noile linii, echipate cu instalaţii de mare productivitate, realizate în ţară, au o capacitate anuală de producţie de 250 000 traverse. Datorită aplicării unor soluţii constructive avansate, calitatea traverselor fabricate s-a îmbunătăţit, realizîndu-se totodată şi o economie anuală de aproximativ 300 tone oţel de înaltă rezistenţă, în prezent, în întreprindere se fac şi lucrări pentru modernizarea liniilor tehnologice existente care produc piloni de beton armat pentru construcţii hidrotehnice, fundaţii de adîncime şi stâlpi necesari electrificării. Intrarea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie permite extinderea folosirii prefabricatelor în lucrările de construcţii din transporturi şi telecomunicaţii. (Agerpres) Autobuzul T. V.-7 Constructorii de autovehicule din Capitală au început să producă un autobuz nou, de capacitate mică — TV-7 — care poate fi întrebuinţat la transporturi interurbane şi turistice, cu amenajări speciale în acest scop. Lungimea redusă a autobuzului (7,5 m) permite o manevrabilitate foarte bună chiar şi pe cele mai strînse serpentine. Motorul de 140 CP, cu 8 cilindri dispuşi în formă de V, îi asigură o viteză pînă la 100 km pe oră. Capacitatea autobuzului este de 28 de locuri pe scaune pentru varianta interurbană şi 24 locuri pe scaune pentru varianta turism. Proiectat în întregime în uzină, noul autobuz poate fi comparat cu alte autobuze de acest fel produse în ţări cu o industrie dezvoltată. Confortul călătoriei este mult îmbunătăţit datorită folosirii unor sisteme moderne de suspensie a roţilor, completate cu amortizoare telescopice. Autobuzul este, de asemenea, dotat cu dispozitive pentru încălzire independentă şi de ventilaţie. Forma exterioară elegantă, schimbată faţă de vechile autobuze fabricate în această uzină, este completată de un parbriz panoramic care asigură şoferului şi pasagerilor o vizibilitate mărită. Primele autobuze de acest fel vor fi date în folosinţă în cursul acestui an, în special pe traseele din zonele de deal şi de munte, cu pante pronunţate. (Agerpres)