Scînteia Tineretului, iulie 1964 (Anul 20, nr. 4702-4728)

1964-07-01 / nr. 4702

------ TINERILOR CHIMIȘTI- ----- O TEMEINICĂ PREGĂTIRE PROFESIONALĂ Timp de mai multe luni zia­rul nostru a publicat o serie de articole şi reportaje privind pregătirea profesională a tine­rilor chimişti. încheind ciclul rubricii „Tinerilor chimişti — o temeinică pregătire profe­sională" am solicitat tovară­şului Ing. I. Deleanu adjunct al ministrului industriei, petro­lului şi chimiei să împărtăşească cititorilor concluziile desprinse din ma­terialele publicate, măsurile pe care ministerul le-a luat pentru a asigura o cit mai bună pregătire cadrelor de tineri chimişti d­­iscuţia purtată în coloanele ziarului „Scînteia tineretu­lui" la rubrica „Tinerilor chimişti — o temeinică pre­gătire profesională“ o apre­­­­ciem ca binevenită, cu atît mai mult cu cit s-a adresat oamenilor dintr-un sector în care tehnica folosită nu admite oameni slab pregătiţi. Industria chimică, creaţie a regimului nostru, una dintre cele mai importante ramuri ale economiei naţionale, înre­gistrează cu fiecare an succese de seamă în dezvoltarea sa­u ridicarea nivelului tehnic al întreprinderilor existente, pre­cum şi construirea de noi unităţi modern utilate. Aceasta constituie o premiză pu­ternică pentru un ritm înalt de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, a calităţii produselor obţinute. Dezvoltarea industriei chimice şi a ramurilor înrudi­te presupune, ca o condiţie determinantă, existenţa unor cadre pregătite temeinic, care să poată ţine pasul cu progresul şti­inţei şi tehnicii, introducînd cu perseve­renţă noul la fiecare loc de muncă, însufleţiţi de politica înţeleaptă a par­tidului, muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii din chimie acordă o deosebită atenţie ridicării calificării profesionale, pentru a contribui din plin la valorificarea posi­bilităţilor create de utilarea întreprinde­rilor noastre cu tehnica modernă, a fo­losi fiecare utilaj şi agregat la întreaga capacitate. Tinerii chimişti sunt conştienţi că numai cunoscînd temeinic complexele procese tehnologice vor contribui la creş­terea continuă a productivităţii muncii şi pe această cale la sporirea producţiei, răspunzînd astfel sarcinilor trasate de Hotărîrea adoptată recent la Plenara C.C. al P.M.R., privind îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale oame­nilor muncii. In sprijinul îmbunătăţirii continue a conţinutului învăţămîntului, a legării sale într-o măsură tot mai mare de ce­rinţele producţiei, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei a preconizat o serie de măsuri pentru aplicarea în fiecare şcoală sau unitate industrială, a celor mai adecvate forme şi metode de pregătire şi de ridicare continuă a nivelului profo­­fesional, atît al muncitorilor, cit şi al tehnicienilor, maiştrilor, inginerilor şi al celorlalte cadre de specialitate. Numai în cursul anului 1963 au urmat cursuri de calificare, ridicarea calificării şi spe­cializare un număr de circa 69 000 mun­citori şi circa 6 000 cadre medii şi supe­rioare, ceea ce a însemnat o importan­tă realizare faţă de anul anterior. In acest an, comparativ cu perioada corespunză­toare a anului 1963, cuprinderea în ase­menea cursuri de durată scurtă, ce se desfăşoară în întreprinderi, reprezintă o creştere de circa 140 la sută. Măsurile luate pe linia planificării unor asemenea cursuri cât şi pe linia îmbunătăţirii conţinutului şi organiză­rii lor, au asigurat o pregătire temei­nică a cadrelor noastre — cunoaşterea şi aplicarea în producţie de către acestea a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. Discuţia organizată de ziar a avut menirea să mobilizeze şi mai mult între­prinderile în această acţiune şi să le determine a folosi din plin sprijinul or­ganizaţiilor U.T.M. în mobilizarea tine­retului la cursurile de calificare, specia­lizare şi ridicare a calificării profesio­nale , pentru a contribui la dezvoltarea progresului tehnic continuu la toate uni­­tăţile noastre. Specialiştii din sectorul de învăţămînt cit şi cei din alte sectoare de activitate ale ministerului nostru au urmărit cu viu interes intervenţiile apărute în di­versele numere ale „Scînteii tineretului" şi pe marginea lor încercăm să facem­­cîteva observaţii de care va trebui să ţinem neapărat seama în activitatea de viitor. Materialele publicate au avut un larg ecou în toate unităţile noastre, prin fap­tul că ele au asigurat un util schimb de experienţă. Aşa, de exemplu, toi’, va­sile Urdea, inginer şef al Combinatului de îngrăşăminte cu azot Tg. Mureş, în intervenţia sa, arăta că la această unitate a fost elaborat un plan detaliat — pe secţii şi chiar instalaţii — de pre­gătire a întregului personal. Deşi o ase­menea preocupare indicată de către di­(Continuare în pag. a IIl-a) ■ CRONICA ACTUALITĂŢII Studenţi pe ogoare­ În dimineaţa frumoasă de iunie, studenţii de la Istorie s-au îmbarcat în cele trei autocamioane. Bagajele nu-s prea volu­minoase. Un rucsac, o pălărie de soare, un pan­talon scurt, un tricou — toate potrivite unei film­te­ tinereşti, de muncă. Fireşte, n-au fost uitate nici mingile, nici instru­mentele muzicale. Momentul mult aştep­tat a sosit... — Pornim ! O fată dă tonul şi cin­­tecul începe. ■Un cîntec însufleţit, care-i înso­ţeşte întotdeauna la mun­că patriotică. — Plecăm ■ la G.A.S. Pietroiu — spune Filof­­teia Vrînceanu din anul III­ Conform tradiţiei, in fiecare vară studenţii facultăţii noastre sunt oaspeţii muncitorilor din gospodărie. Sunt şi mulţi studenţi din anul I. Ei merg pen­tru întiia oară. Sint ne­răbdători, curioşi să afle cum e in gospodărie.■■ Răspunsurile nu întîrzie. Eugen Tăutu, Şerban Crăciunoiu, Constanţa Popescu — din anul III — „veterani“ ai muncii patriotice devin ad-hoc autorii unei monografii a gospodăriei. O cunosc doar atît de bine ! ...Animaţie identică la Fizică, la Matematică, la Geografie etc. Din faţa tuturor facultăţilor uni­versităţii au pornit — luni şi marţi — zeci de maşini, ducînd cu ele a­proape 1 500 de studenţi. Destinaţia : G.A.S. Mînă­­stirea, Dragalina, Popeşti- Leordeni şi numeroase alte gospodării agricole de stat din regiune. Şi din celelalte institute de invăţămint superior din Capitală sute de studenţi au plecat la muncă pa­triotică pe ogoare. Aici, continuînd o tradiţie deosebit de frumoasă, care face cinste tineretu­lui studios, miile de vii­tori profesori, ingineri, medici sau artişti vor lua parte la lucrările a­­gricole, clştigînd prin munca lor entuziastă, vo­ioasă, mulţumirile oame­nilor muncii de la sate. Activităţile cultural­­artistice şi sportive, la care vor participa, în timpul liber, alături de tinerii din gospodăriile de stat şi colective, vor da un spor de frumuseţe acestor zile de muncă şi odihnă. NICOLAE ARSENIE ADRIAN VASILESCU Vara la Palatul pionierilor Marţi dimineaţă a început activi­tatea de vară la Palatul Pionierilor din Capitală. După vernisajul expoziţiei intitu­late „Recunoştinţă vie partidului nostru drag“, care cuprinde cele mai frumoase obiecte executate de pio­nieri din întreaga ţară, purtătorii cravatelor roşii şi-au disputat întîie­­tatea la atletism, fotbal, volei şi şah. în continuare, coruri şi orchestre pioniereşti au prezentat programe cultural-artistice, în cursul după-amiezii, peste 4 000 pionieri şi şcolari s-au întîlnit la carnavalul cu tema „Copilărie feri­cită“, unde au cîntat şi au dansat, au citit poezii, au luat parte la nelipsi­tele jocuri pioniereşti, în zilele care urmează pionierii vor viziona filme, spectacole de pă­puşi, vor participa la serbări cîmpe­­neşti, focuri de tabără, diferite con­cursuri şi programe culturale. Alţii vor întreprinde excursii prin Capi­tală şi prin ţară. Astăzi, finaliştii şcolari ai pri­mei Spartachiade republicane — cei mai buni din cei 300 000 elevi participanţi — vor fi pre­zenţi pe stadionul Tineretului din Capitală, la festivitatea de inau­gurare a întrecerilor. La festivitatea de deschidere vom face cunoştinţă cu nu mai puţin de 1 900 de tineri şi tinere­­atleţi, gimnaşti, înotători, bas­­chetbalişti, fotbalişti, handbalişti şi voleibalişti. Şi iată cea dinţii maşină cu studenţi de la matematică a pornit... Elevi la startul Spartachiadei ­lio.K^ 03 Proletari din toate ţările, uniţi-vă Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 4702 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 1 iulie 1964 Începe o nouă zi de tabără Noi tipuri de pompe Colectivul Uzinelor de pom­pe din Bucureşti, a asimilat în fabricaţie noi tipuri de pompe, lărgind astfel considerabil gama tipodimensională a pro­duselor. Printre acestea se nu­mără f­amiliile de pompe desti­nate vehiculării apelor rezi­duale, menajere şi în general a apelor din gospodăria uzi­nelor şi oraşelor. Aceste pom­pe, tip ACV, au debite de la 16 la 90 m­c pe oră şi înălţi­mea de refulare de la 15 la 32 metri coloană de apă. Pînă la sfîrşitul anului, me­­talurgiştii de la aceste uzine vor produce tipuri noi de pom­pe pentru diverse utilizări în centralele electrice, în alimen­tarea cu apă a oraşelor şi gos­podăriilor săteşti, la încălzirea blocurilor noi de locuinţe, la evacuarea apelor din mine, în rafinăriile de petrol, staţii de pompare pentru irigaţii şi de­secări etc. (Agerpres) Prin metode şi soluţii moderne BRAŞOV.­­ In vederea grăbirii ritmului de lucru co­lectivele trusturilor de cons­trucţii din regiunea Braşov aplică metode şi soluţii tehni­ce moderne. Se folosesc tot mai mult panourile mari pre­fabricate din beton, procedeu care asigură un mare grad de mecanizare a lucrărilor şi scurtarea duratei de execuţie. Totodată volumul de muncă se reduce şi el simţitor. Folo­sirea prefabricatelor permite tipizarea elementelor de cons­trucţii şi uşurează aplicarea metodei de lucru în lanţ. Pe şantierul din zona Noii Gări, constructorii, executînd simul­tan operaţiile de cofrare, ar­mare, turnare, întărire şi deco­­frarea betonului, montarea tîmplăriei, finisarea suprafeţei pereţilor, au scurtat termenele de execuţie a lucrărilor cu 20—50 la sută faţă de normă. (Agerpres) I CITIŢI I I pag. a ll-a I s v Colectiviştii din G. A. C. Şandra­g întreabă, ţi tot ei răspund: . I I I Vreţi să obţin­eţi ] g lapte mai mult ? I I Procedaţi ca ! Veşti de pe şantiere de construcţii Constructorii şantierelor de locuinţe din regiunile Galaţi, Bacău şi Braşov au acumulat în ultimul timp o bogată expe­rienţă în folosirea tehnicii noi şi obţinerea pe această cale a unui ritm mai rapid de execu­ţie. GALAŢI. — La Galaţi, la Brăila, Focşani şi în celelalte oraşe ale regiunii au fost cons­truite şi date în folosinţă noi blocuri de locuinţe, centre co­merciale, obiective social cul­turale. In cartierul Ţiglina şi cen­trul oraşului Galaţi, de la în­ceputul anului au fost date în folosinţă 300 apartamente cu 10 zile înainte de termen. Constructorii s-au angajat ca în cinstea zilei de 23 August să dea în folosinţă mai mult de jumătate din numărul de apartamente prevăzute pe în­tregul an, să ridice calitatea şi confortul construcţiilor. In a­­cest scop ei folosesc pe scară largă metoda executării lucră­rilor în lanţ. Această metodă aplicată pe şantierele din car­tierul Ţiglina-Galaţi şi din o­­raşul Brăila, permite desfăşu­rarea lucrărilor pe un front larg şi folosirea cu maximum de randament a specializării muncitorilor pe lucrări, pre­cum şi continuitatea ciclului de construcţii. De asemenea, se folosesc instalaţii sanitare preasamblate, staţii centrali­zate de betoane şi mortare, co­­fraje glisante şi elemente pre­fabricate din beton. Numeroa­se operaţii, ca săpatul, trans­portul şi compactarea pămîn­­tului, transportul pe verticală al materialelor şi pieselor de construcţie şi frecatul pardose­­lelor se fac în prezent în în­tregime cu mijloace mecanice moderne. Confortul este şi el mult­ îm­bunătăţit. In apartamente sunt asigurate locuri pentru frigi­der şi maşini de spălat, dula­puri în zid, spaţii pentru vali­ze, instalaţii sanitare de cali­tate superioară, storuri la fe­restre etc. La fiecare intrare în bloc sunt prevăzute spaţii pentru cărucioare de copii şi biciclete. In privinţa finisaje­lor interioare, apartamentele au mozaicuri frumos colorate, faianţe la băi şi bucătării. (Agerpres) O mare preţuire a mumii educatorilor tinerei generaţii IERI LA CONSILIUL DE STAT Solemnitatea înmînării unor înalte titluri şi ordine Marţi, de Ziua învăţătoru­lui, a avut loc la Consiliul de Stat solemnitatea înmînării unor înalte titluri şi ordine. In marea sală de marmură se aflau învăţători şi profesori cu o veche activitate, care au educat numeroase generaţii de oameni, cadre didactice care au contribuit la dezvoltarea învăţămîntului în ţara noa­stră. Cei prezenţi au salutat cu îndelungi şi puternice aplauze intrarea în sală a tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu,Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bod­­năraş, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, exprimîndu-şi senti­mentele de dragoste, recuno­ştinţă şi încredere faţă de partid şi guvern. Erau de faţă tovarăşii Gri­­gore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntu­lui, Costin Nădejde, adjunct al ministrului învăţămîntului. Se dă citire decretelor pri­­vind conferirea titlului de „învăţător emerit al Republi­cii Populare Romíne", „Pro­fesor emerit al Republicii Populare Romíne", „Ordinul Muncii“, clasa IlI-a şi Meda­liei Muncii unor învăţători şi profesori din învăţămîntul de cultură generală şi din în­văţămîntul profesional şi teh­nic. Rind pe rînd, învăţători şi profesori primesc de la pre­şedintele Consiliului de Stat înaltele distincţii. Ei mulţu­mesc în cuvinte emoţionante conducerii partidului şi statu­lui, personal tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pen­tru această înaltă preţuire a activităţii lor. A luat apoi cuvîntul tova­răşul Gheorghe Gheorghiu- Dej care, din partea Comite­tului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consi­liului de Stat şi a Consiliului de Miniştri, a felicitat căldu­ros pe învăţătorii şi profesorii cărora le-au fost conferite înaltele distincţii. Arătînd că ele exprimă marea preţuire pe care partidul şi guvernul o acordă învăţătorimii noas­tre, corpului didactic, tovară­şul Gh. Gheorghiu-Dej a spus: „Cine nu-şi aminteşte cu emo­ţie de învăţătorul care i-a pus întiia oară condeiul în mină, i-a învăţat să scrie şi să ci­tească, îndreptîndu-i primii paşi pe calea ştiinţei de carte. Desigur, părinţilor le este plă­cut să se mîndrească cu copiii lor. Dar acela care duce greul, acela care întîlneşte şi e che­mat să modeleze caractere atît de diferite, firi atît de deosebite, este învăţătorul. Partidul şi guvernul, care au preţuit întotdeauna activita­tea dumneavoastră didactică — a spus în continuare tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej — au convingerea că şi în viitor cadrele didactice îşi vor înde­plini nobila lor misiune : de a pregăti omul de mîine, omul societăţii socialiste, omul so­cietăţii comuniste. Nu mă în­doiesc că veţi fi la înălţimea acestei misiuni. încă o dată, din toată inima, vă felicit“, învăţătorii şi profesorii pre­zenţi la solemnitate au primit cu căldură şi entuziasm cu­vintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Luînd cuvîntul, învăţătorul emerit Teodor Boldea, din Galaţi, a spus : „Mă uit la şirul lung al ce­lor 40 de ani care au trecut, de cînd — ca proaspăt absol­vent al şcolii normale — pă­şeam pentru prima dată pra­gul şcolii în care urma să lu­­crez, şcoală de ţară, improvi­zată, cu pămînt pe jos, avînd doar o singură clasă. Am gă­sit aici o mină de copii slabi şi prost îmbrăcaţi, dar avînd în ochi licărul inteligenţei să­nătoase, al dorinţei de a în­văţa carte". Amintind în continuare ma­rile greutăţi pe care le întîm­­pinau odinioară şcoala şi slu­jitorii ei, vorbitorul a spus : „Astăzi eu şi colegii mei din regiunea Galaţi, ca şi cei de pe întregul cuprins al patriei noastre, lucrăm în condiţii cu totul noi. Localuri sănătoase, clase spaţioase, laboratoare, săli de sport şi atîtea altele, ne stau la dispoziţie. Aseme­nea condiţii de muncă, precum şi condiţiile de trai ce ne sunt asigurate prin grija partidului, faptul că astăzi învăţătorul se bucură de stimă şi apreciere sporesc elanul şi pasiunea în­văţătorului în îndeplinirea no­bilei sale misiuni. Oglindind grija permanentă a partidului şi guvernului pentru îmbunătăţirea condi­ţiilor de viaţă ale celor ce muncesc, recenta Hotărîre a G.C. al P.M.R. şi a Consiliu­lui de Miniştri cu privire la majorarea salariilor constituie un imbold în munca noastră“­. „Distincţiile acordate nouă astăzi sunt o dovadă a înaltei aprecieri pe care partidul şi guvernul o acordă muncii de făurire a omului nou — a spus în cuvîntul său profeso­rul emerit Vasile Popeanga, de la Şcoala pedagogică din Arad. Eu lucrez într-o şcoală care formează viitori învăţă­tori. Adeseori, în clasă arătăm e­­levilor noştri cită deosebire există între munca şi viaţa omului de la catedră din anii noştri faţă de trecut. Arătînd că altădată tinerii absolvenţi ar fi bătut drumurile în cău­tarea unui post în învăţămînt, şi dacă l-ar fi găsit ar fi tre­buit să lupte cu nenumărate greutăţi, vorbitorul a spus în continuare : „Astăzi absolven­ţii institutelor şi şcolilor peda­gogice au locul asigurat în în­văţămînt, sunt aşteptaţi în şcoli cu căldură şi dragoste, sunt sprijiniţi să muncească şi să-şi înjghebeze viaţa în con­diţii pe care noi în trecut nici nu le-am visat“. în încheierea cuvîntului lor, vorbitorii au mulţumit cu căl­dură partidului, guvernului şi personal tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru înalta apreciere, au asigurat în nu­mele celor distinşi, a colegilor lor, că vor munci cu toate for­ţele pentru a-şi îndeplini mi­siunea încredinţată de partid, de a pregăti tineretul chemat să participe la opera măreaţă de construire a noii societăţi, de a-l educa în spiritul dra­gostei şi devotamentului faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului. La sfîrşitul solemnităţii, conducătorii de partid şi de stat au ciocnit un pahar de şampanie, cu cei prezenţi. In aplauzele entuziaste ale asis­tenţei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a urat celor distinşi sănătate, ani îndelun­gaţi de viaţă, noi succese în munca lor. (Agerpres) In pagina a 3-a • Adunarea festivă din Capitală • Conferirea unor înalte titluri şi ordine din Aspect din timpul solemnităţii închiderea cursurilor Universităţii tehnice din Bucureşti Marţi după-amiază, în sala Dalles din Capitală, a avut loc festivitatea de închidere a cursurilor Universităţii tehnice din Bucureşti, de pe lingă Consiliul local al sindicatelor. In cadrul universităţii au funcţionat 7 cursuri pe diferite specialităţi: tehnologia în construcţia de maşini, sudură şi construcţii sudate, energeti­că industrială, turnătorie, for­jă şi tratamente termice, cons­trucţii, finisaj textil. Expune­rile, care au prezentat reali­zări şi tendiţe în tehnica mon­dială ca şi procese tehnologice moderne, au fost predate de profesori şi conferenţiari uni­versitari, cercetători, ingineri şi alţi specialişti cu înaltă ca­lificare şi bogată experienţă din uzine.­­ Cursanţii au participat şi la unele demonstraţii practice care au avut loc în unităţi in­dustriale din Capitală ca Vul­can, Ţesătoria Pandurii,­ în ve­derea generalizării unor expe­rienţe înaintate de muncă. O rodnică activitate de in­formare a cadrelor tehnico­­inginereşti asupra celor mai noi şi valoroase realizări în ştiinţa şi tehnica mondială a desfăşurat şi Universitatea tehnică din Braşov. Universi­tăţi tehnice au mai funcţionat în acest an şi în alte centre industriale din ţară.­ (Agerpres)

Next