Scînteia Tineretului, august 1964 (Anul 20, nr. 4729-4755)
1964-08-01 / nr. 4729
Pe marile trasee ale întrecerii socialiste Printre cele mai bune lucrătoare ale Filaturii „Dacia" din Capitală se numără Şi tinerele VICTORIA RĂDULESCU şi CONSTANŢA TRANCĂ. Ele îşi depăşesc zilnic sarcinile de producţie, Und peste plan numai lire de cea mai bună calitate. Foto: O. PLECAN SE ÎNFĂPTUIESC ĂNCAMMENTELE Zilnic oamenii muncii de pe întreg cuprinsul țării raportează noi succese în îndeplinirea planului și a angajamentelor luate în cinstea celei de-a 20-a aniversări a Eliberării patriei. • BUCUREȘTI — Aplicînd o mare parte din măsurile tehnico-organizatorice prevăzute, colectivul Fabricii de pielărie şi încălţăminte „Flacăra roşie“ din Capitală, a realizat 9 000 perechi încălţăminte peste prevederile angajamentelor, a introdus in fabricaţie aproape 40 de noi modele. Economiile obţinute peste plan se ridică la aproape 600 000 lei, iar beneficiile depăşesc 800 000 lei. • DEVA — Minerii din bazinul carbonilor al Văii Jiului au extras şi livrat de la începutul anului cu peste 73 000 tone cărbune energetic şi cocsificabil mai mult decît era planificat. Ei au realizat şi depăşit cu mult angajamentele luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a Eliberării patriei. Succesele Înregistrate de către minerii Văii Jiului s-au obţinut îndeosebi pe seama creşterii productivităţii muncii şi sporirii vitezelor de înaintare. In prima jumătate a anului s-a realizat în medie zilnic cu peste 300 kg cărbune pe post mai mult decît în anul premergător sesenatului. • BAIA MARE — Îndeplinind înainte de termen planul pe primele 7 luni din acest an, întreprinderile industriale şi unităţile economice din Maramureş au sporit volumul producţiei globale industriale cu aproximativ 9 la sută față de perioada corespunzătoare a anului trecut şi au realizat o producţie de aproape 7 ori mai mare decit aceea dată în întreg anul 1938. • PLOIEŞTI — Constructorii de utilaj petrolier din regiunea Ploieşti care realizează mai mult de 29 la sută din producţia industrială a regiunii, au încheiat primele 7 luni cu 3 zile mai devreme. (Agerpres) Pe ultimii 400 metri de tunel 9 Ţiţei cu 10 la sută peste angajamente • Economii suplimentare la preţul de cost: 1496000 lei • Un schimb de experienţă între sondorii din toată ţara e cum părăseşti şoseaua Craiova— Tîrgu-Jiu şi apuci drumul ce merge spre Schela de extracţie Ţicleni, rămîi încîntat de priveliştea ce ţi-o oferă sutele de sonde care-şi ridică semeţe turlele metalice pe dealurile din împrejurimi. Anii din urmă corespund şi perioadei cînd cele mai multe dintre sondele de aici au început să producă din plin — ritmul producţiei aflîndu-se intr-o continuă ascensiune, găsindu-şi an de an echivalenţa în mii de tone de ţiţei extrase peste plan. Un asemenea ritm viu, trepidant, aveam să întîlnim şi în aceste zile de sfîrşit de iulie cînd am făcut o vizită sondorilor de la Ţicleni. Anii de lucru în schele i-au înzestrat nu numai cu experienţa mînuirii granicului, a troliului După cum se ştie, în planul şosenal se prevede, printre alte obiective, să fie dat în folosinţă complexul industrial minier Leşul Ursului-Ostra, care să permită valorificarea zăcămintelor de minereu piritos şi cuprifer, a zincului, plumbului, cuprului — metale de mare importanţă pentru economia naţională. Una dintre principalele construcţii ale complexului este tunelul, lung de peste 6 km care, traversînd o zonă muntoasă va lega mina Leşul Ursului din apropierea văii Bistriţei de Uzina de preparare a minereurilor de la Tarniţa. La construcţia tunelului prin care se va transporta minereul lucrează colective încercate de muncitori, care, fără îndoială, vor rămîne înscrise în cartea de onoare a viitorului obiectiv industrial. La frontul Tarniţa-Ostra al tunelului, lucrează o brigadă de înaintare, condusă de un vestit miner, Petru Crişan. Brigada cuprinde 21 sau cu manevrele de la gura puţului ci şi cu cunoaşterea posibilităţilor, a rezervelor de care dispun şi care îi ajută să extragă din adîncuri mai mult ţiţei şi lamn preţ de cost cit mai redus. Acesta este de fapt şi obiectivul pe care sondorii de aici îl urmăresc în întrecerea socialistă, în cinstea zilei de 23 August, ziua celei de-a XX-a aniversări a Eliberării. Pe graficul întrecerii socialiste sondorii au înscris realizări deosebite. Angajamentele luate pînă la 23 August au fost depăşite în întregime. Am reţinut cîteva din acestea: tone ţiţei peste plan, cu circa 10 la sută mai mult decît prevede angajamentul; economii realizate prin reducerea preţului de cost: 1 496 000 lei — angajament, un milion de lei, însemnate sporuri sunt înscrise şi la producţia globală şi la producţia marfă. „Iar aceste sporuri le-am obţinut în cea mai mare parte pe seama creşterii productivităţii muncii“ — ne spunea tovarăşul inginer Alexandru Ciorăscu, directorul schelei. Una din căi a fost şi folosirea tuturor rezervelor existente, îndeosebi reactivizarea sondelor din fondul inactiv. Efectuarea unor operaţii de acidizări şi tratamente cu substanţe tensio-active, precum şi consolidarea cu nisip în strat, cu scopul de a îmbunătăţi receptivitatea şi a mări afluxul de ţiţei la sondele în reacţie de mineri, majoritatea tineri intre 25—35 de ani şi mulţi dintre ei au lucrat şi la alte tunele ca cel de la Hidrocentrala ,,V. I. Lenin" de la Bicaz. Experienţa celor care au lucrat şi pe alte şantiere se îmbină armonios cu dorinţa şi străduinţa celor tineri de a munci tot aşa de bine, de a mînui cu pricepere complicatele mecanisme ale maşinilor cu care lucrează. Dar, dacă vrei să-i cunoşti mai bine pe aceşti oameni trebuie să pătrunzi în inima muntelui, la locul lor de muncă. Intrăm în galeria betonată pe sute de metri înaintînd prin tunelul proaspăt străpuns de oamenii din brigada lui Crişan Petru. In galeria neagră, la lumina lămpilor de carbid, se văd colţurile rocilor dure, rupte de explozie, urme ale aurelia cărunţi. (Continuare in pag. a ll-a) — a dus la obţinerea unor cantităţi considerabile de ţiţei în plus. „La acest succes — ne spunea tovarăşul Valentin Gavriliţă, inginerul şef al secţiei — şi-au adus o contribuţie preţioasă şi echipele care au executat reparaţiile capitale“. Aşa aveam să-i cunoaştem pe oamenii din brigada condusă de Gheorghe Cazan, îndrumaţi cu pricepere de şeful lor de echipă, aceşti băieţi „unul şi unul“ au redus timpul calendaristic la reparaţiile capitale cu peste 17 la sută. Multe din măsurile cuprinse în planul M.T.O. aveau să se întâlnească pe platforma sondelor sau la gura puţului cu iniţiativele oamenilor. în urmă cu o săptămînă şi ceva, la Ţicleni a fost organizat un schimb de experienţă la care au venit sondori din toate schelele de extracţie din ţară. Tema schimbului de experienţă : injecţia intra şi extraconturală cu apă sărată. Ca punct de experienţă au fost aleşi viclenii fiindcă aici existau, de fapt, rezultate care permiteau participanţilor să-şi dea seama cel mai bine de eficienţa aplicării acestei metode. Metoda a fost prevăzută încă de la începutul anului, ca o măsură cuprinsă în plan. Dar oamenii, folosind-o, i-au V. DINULESCU C. PRIESCU FLORIN PETRESCU In aşteptarea primei coli de hirtie In urmă cu doi ani în zona oraşului Călăraşi au poposit excavatoarele şi buldozerele, sonetele şi marile macarale, iar în portul Călăraşi au ancorat nave de transport cărînd material de construcţie. în 24 de luni, lingă Borcea, a apărut silueta elegantă a modernului Combinat de hîrtie şi celuloză. Automatizat în întregime, combinatul este utilat cu 16 000 tone de maşini şi instalaţii dintre cele mai moderne. în zilele acestea, constructorii , care şi-au luat angajamentul ca, în cinstea lui 23 August, combinatul să dea primele tone de hîrtie — au trecut la probele tehnologice la maşinile de hîrtie A şi C, iar la fabrica de celuloză şi la secţia bioxid de clor — prima instalaţie de acest fel din ţara noastră — la montaj. Stăteam de vorbă cu Mihai Onica, un maistru tînăr, decorat pentru energia, priceperea şi entuziasmul cu care a condus lucrările de construcţii-montaj la giganţii industriei noastre chimice. — Constructorii au o meserie deosebită, reflecta el. Vin într-un loc şi iau totul de la început, de la cota zero. Creează edificii măreţe şi, cînd totul este gata, pleacă în altă parte, unde iau din nou totul de la cota zero... Dar ceva din fiinţa ta se încăpăţînează să rămînă acolo, acolo unde ai avut parte de mari satisfacţii care ţi-au dat tărie şi ai răbdat vîntul şi ploaia, praful şi arşiţa ca să construieşti. Şi nu e o mîndrie mai adîncă decît aceea de a şti că şi tu ai ajutat la naşterea unui nou obiectiv industrial. Sudorii obişnuiesc să-şi scrie numele cu negru de fum pe rezervoare, înainte ca acestea să fie acoperite cu miniu de plumb şi vopsea. Numele lor rămîne acolo, legat de obiectul la care au lucrat... Ei nu-şi scriu, de fapt, numai numele lor ci într-un fel numele nostru al tuturor, al constructorilor. Căci fiecare nume poartă cu sine însemnul muncii noastre. FESTIVALUL CÂNTECULUI DANSULUI ŞI PORTULUI POPULAR Marea întrecere a artiştilor amatori, în cadrul celui de-al VII-lea concurs, aduce pe scenă, în faţa miilor de spectatori, bogăţia tematică şi de conţinut a artei noastre populare, evidenţiază un înalt nivel interpretativ, un rezultat al condiţiilor care favorizează astăzi larga valorificare a talentelor, dezvoltarea unei mişcări artistice de amatori de o înaltă ţinută artistică. Publicul spectator a avut pînă acum prilejul, în cadrul fazelor concursului desfăşurate în diverse localităţi, raioane şi regiuni, să cunoască frumuseţea programelor, măiestria interpreţilor acestora demonstrînd valoroasele tradiţii ale folclorului romînesc precum şi îmbogăţirea lor cu noi aspecte, specifice vieţii de azi. Acum, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă organizează între 2 9 august Festivalul cântecului, dansului şi portului popular, manifestare închinată celei de-a XX-a aniversări a Eliberării patriei. Festivalul va avea loc în staţiuni de odihnă de pe Valea Prahovei (Predeal, Sinaia) şi de pe litoral (Mamaia, Eforie nord şi în oraşul Constanţa). Cu acest prilej vor prezenta programe formaţii muzical-coregrafice de amatori reunite în ansambluri folclorice ale regiunilor Braşov, Maramureş, Ploieşti, Oltenia, Banat, Argeş, Mureş-Autonomă Maghiară, Dobrogea, Suceava. Alături de acestea participă Ansamblul folcloric laureat al Festivalului internaţional de folclor de la Cairo, în spectacolele căruia vor evolua formaţia de căluşari din Frumoasa, regiunea Bucureşti, Taraful din Slobozia şi dansatorii Palatului culturii din Braşov. Ansamblurile folclorice amintite sunt constituite din formaţii laureate ale mai multor concursuri ale artiştilor amatori, care şi-au cîştigat unanima apreciere a spectatorilor în numeroase ocazii. Alături de formaţiile dansatorilor din Dăişoara (Braşov), Conţeşti (Ploieşti), Negreşti şi Curtuiuşul Mare (Maramureş), Tudora (Suceava), Vălişoara (Banat), Stoicăneşti-Argeş — fonnaţie cu joc de dansatori ce prezintă programul intitulat „Bucuria vieţii noi". Luieriu, Săcalul de Pădure Căpîlna (Mureş Autonomă-Maghiară), pe scena Festivalului vor evolua tarafuri în al căror repertoriu sunt înscrise piese di o rară frumuseţe melodică, din diverse regiuni ale ţării, în cele opt zile ale acestui mare Festival spectatorilor le vor fi astfel prezentate imagini de autentică frumuseţe ale folclorului nostru. S. CONSTANTIN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 4729 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 1 august 1964 (Continuare în pag. a ll-a) I | Citiți în pagina a Ill-a: De la Comitetul pentru I Premiul de Stat |I al Republicii Populare Romíne ! Vizita delegaţiei guvernamentale romine la Paris La hotelul Matignon Telefoto : A. PALAT — AGERPRES COMUNICAT ROMINO - FRANCEZ PARIS 31 (Agerpres). — în legătură cu vizita delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Romine în Franţa, la Paris a fost dat publicităţii următorul comunicat: Preşedintele Consiliului de Miniştri al Romîniei, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului, şi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franţa, între 27 şi 31 iulie, la invitaţia guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, preşedintele republicii. Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, precum şi ministrul afacerilor externe români, au avut întrevederi cu dl. Pompidou, primul ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim, şi dl. Couve De Murville, ministrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relaţiilor dintre cele două ţări şi asupra principalelor probleme ale politicii internaţionale. Cele două părţi au constatat cu satisfacţie că există posibilităţi pentru a dezvolta şi mai mult bunele relaţii tradiţionale dintre Romînia şi Franţa. Al. Bîrlădeanu s-a întîlnit cu G. Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea ştiinţifică, IV. Giscard d’Estaing, ministrul finanţelor şi al afacerilor economice şi cu Maurice Bokanowski, ministrul industriei, şi a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuţiile s-au referit, de asemenea, şi la problemele economice şi au permis, îndeosebi, să se examineze condiţiile în care se execută acordul comercial româno-francez. Au fost trecute în revistă metodele şi mijloacele susceptibile de a favoriza o creştere a schimburilor. In această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de mărfuri romîneşti în Franţa, mai ales a produselor petroliere, precum şi intensificarea fluxului regulat de comenzi romîneşti de utilaj industrial din Franţa. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate în vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decît aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de asemenea, la relaţiile culturale, ştiinţifice şi tehnice dintre cele două ţări. S-a hotărît să se dea o nouă extindere acestor relaţii. A fost recunoscută de ambele părţi necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului limbilor şi al difuzării cărţii şi culturii. Ansamblul acestor probleme urmează să constituie obiectul unui acord cultural care va fi negociat în toamnă. In cursul şederii delegaţiei române, a fost semnat un aranjament de colaborare ştiinţifică şi tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri în vederea încheierii unei convenţii consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc şi care s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere reciprocă vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorinţa exprimată şi de o parte şi de alta, de a dezvolta relaţiile românofranceze în spiritul de prietenie, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul faţă de altul. Întrevedere la Consiliul de Miniştri al Franţei PARIS 31. — Trimisul special- Agerpres transmite: Vineri după-amiază, membrii delegaţiei guvernamentale române, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne, conducătorul delegaţiei, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, au avut o întrevedere la Hotel Matignon, preşedinţia Consiliului de Miniştri al Franţei, cu Georges Pompidou, primul ministru al Franţei. După întrevedere, la solicitarea ziariştilor, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a făcut următoarea declaraţie: Schimbul de păreri pe care l-am avut cu domnul prim-ministru, Georges Pompidou, atît în timpul întrevederii de după amiază, ca şi în timpul dejunului atît de agreabil oferit în onoarea delegaţiei noastre, a fost, după părerea mea, foarte util şi rodnic. Acest schimb de păreri cu Excelenţa sa, domnul primministru Pompidou, m-a convins o dată mai mult că contactele directe între oameni de stat prezintă un mare interes pentru cauza cunoaşterii reciproce, a înţelegerii şi colaborării internaţionale. Am analizat posibilităţile care există pentru a promova între Romînia şi Franţa relaţii reciproc avantajoase. Nu aş vrea să anticipez asupra comunicatului final referitor la tratativele noastre, care va putea foarte curînd să vă lumineze pe deplin. De pe acum însă ţin să vă exprim satisfacţia mea cu privire la rezultatele acestor întrevederi. Folosesc şi acest prilej pentru a-i mulţumi primului ministru, Georges Pompidou, de a fi avut amabilitatea să ne invite să vizităm frumoasa de ţară. Sînt convins, și îmi place să o repet, că această vizită îşi va da roadele în opera de dezvoltare a relațiilor franco- Dejun oferit de primul ministru Pompidou PARIS 31. — Trimisul Agerpres, Mircea Moarcă, transmite: Vineri la amiază, primul ministru al Franţei, Georges Pompidou, a oferit un dejun în cinstea delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române. La dejun au participat: preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihai Petri, adjunct al ministrului comerţului exterior, Mauriciu Novac, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, dr. Victor Dimitriu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Romíne la Paris, consilieri şi experţi ai delegaţiei române. Din partea franceză la dejun au participat: Louis Joxe, ministru de stat, Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, Valery Giscard d'Estaing, ministrul finanţelor şi al afacerilor economice, Christian Fouchet, ministrul educaţiei naţionale, Michel Maurice Bokanowski, ministrul industriei, Alain Peyrefitte, ministrul informaţiilor, Michel Habib Deloncle, secretar de stat pentru afacerile externe, Maurice Schumann, preşedintele Comisiei pentru afacerile externe a Adunării Naţionale, Jean Louis Pons, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, primul ministru al Franţei Georges Pompidou a rostit următorul toast : Domnule preşedinte, Sunt deosebit de fericit, acum cînd mijloacele de comunicaţie moderne mi-au permis să sosesc de la celălalt capăt al lumii, pentru a putea fi alături de dv. astăzi, la acest dejun, şi pentru a avea împreună convorbiri, cărora le prevăd cele mai bune rezultate, după ceea ce ştiu despre convorbirile pe care le-aţi avut dv şi miniştrii dv cu membrii guvernului francez. Vizita pe care ne-o faceţi, în cadrul prieteniei tradiţionale dintre Franţa şi România, se situează astfel, într-un moment în care Franţa, ca şi Romînia, s-au schimbat mult, au evoluat mult, şi am certitudinea că ceea ce aţi văzut din ţara noastră,‘dacă aţi făcut o comparaţie cu ceea ce cunoşteaţi din trecut, v-a convins de aceste schimbări. Nu este nevoie să vă spun că aceste schimbări corespund vieţii moderne, sunt în direcţia progresului tehnic şi ştiinţific, care este astăzi o lege a lumii, şi că ţara noastră, de o veche cultură ca şi a dv, a devenit o ţară industrială, o ţară activă, o ţară de savanţi şi de tehnicieni. In ce vă priveşte, şi la dv s-au produs mari schimbări, dar sunt fericit să constat că toate aceste schimbări s-au produs în toate domeniile, nu însă în ce priveşte prietenia tradiţională între Franţa şi România şi că noi ne regăsim, ca şi cum nu ne-am fi îndepărtat sau despărţit niciodată. Această prietenie îşi are rădăcinile în istoria noastră, în originea noastră, în limbile noastre, în preocupările noastre culturale şi, de aceea, am aflat cu multă plăcere, astăzi dimineaţă, de la ministrul afacerilor externe, că, în cursul convorbirilor pe care le-aţi avut, au fost elaborate proiecte pentru lărgirea schimburilor culturale, pentru stabilirea unei convenţii consulare, pentru dezvoltarea relaţiilor noastre tehnice şi ştiinţifice, în sfîrşit pentru tratative în vederea unui acord comercial, care ar trebui să ne permită să dezvoltăm considerabil schimburile noastre. Toate acestea sînt de bun augur pentru a permite celor două ţări ale noastre să continue pe calea acestei prietenii şi să stabilească împreună legături, pe care le doresc din zi în zi mai strînse. Domnule preşedinte, exprimîndu-mi satisfacţia faţă de vizita dv. a vicepreşedintelui Consiliului, domnul Bîrlădeanu, a ministrului afacerilor externe şi a tuturor celor care vă însoţesc, ridic paharul în sănătatea preşedintelui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în sănă(Continuare în pag . IV-a)