Scînteia Tineretului, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 4756-4781)
1964-09-01 / nr. 4756
O ultimă verificare şi nicio instalaţie modernă de foraj va fi trimisă de Uzinele „1 Mai“ — Ploieşti să sfredelească adincurile petrolifere ale ţării. 4000 TONE METAL ECONOMISIT Concomitent cu sporirea producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost, siderurgiştii de la Uzinele „Oţelul Roşu" urmăresc în întrecerea socialistă şi gospodărirea cu grijă a metalului. în acest sens, ei extind tot mai mult laminarea de precizie, procedeu modern cunoscut sub denumirea de laminare la toleranţe negative. Rezultatele obţinute sunt evidente. Numai în anul acesta colectivul uzinelor a economisit peste 8,6 tone de metal. Cu rezultate bune folosesc acest procedeu şi laminoriştii reşiţeni care prelucrează la toleranţe negative peste 50 la suta din profilele de laminare, precum şi cei de la Hunedoara şi Cîmpia Turzii. Ca urmare, in întreaga industrie siderurgică s-au economisit de la începutul anului şi pînă acum mai mult de 4000 tone de metal. (Agerpres) Veşti din agricultură « In regiunea Dobrogea s-a terminat recoltatul fasolei în cultură pură, cultivată anul acesta pe o suprafaţă de peste 2 900 ha şi se apropie de sfîrşit strînsul recoltei de fasole pe cele peste 90 000 ha cultivate intercalat printre porumb. Această lucrare a fost terminată în raioanele Tulcea, Istria, Negru Vodă. Din cuitusta intercalată colectiviştii din aceasta parte a ţării vor realiza anul acesta o producţie suplimentară de cel puţin 500 vagoane fasole. • ORADEA — Colectiviştii din Şimand, Sîntana, Zerind, Căciari, Grăniceri şi altele din regiunea Crişana au început recoltarea sfeclei de zahăr. Numai în ultimele zile din raioanele Criş şi Salonta, raioane cu suprafeţe mari ocupate de această cultură, au fost livrate Fabricii de zahăr din Arad peste 250 vagoane sfeclă de zahăr. Această cultură ocupă în regiunea Crişana anul acesta o suprafaţă de peste 11 000 ha. •" G.A.S. şi gospodările colective din raioanele Oradea, Marghita, Salonta şi Criş execută în prezent arături adinei de vară pe ultimele suprafeţe. In vederea grăbirii ritmului de lucrări, peste 700 tractoare lucrează în două schimburi, iar aproape 1 400 în schimburi prelungite. e panourile purtate prin faţa tribunelor de constructorii de strunguri din Arad, în ziua de 23 August, era înscrisă printre ultimele realizări ale colectivului nostru — îndeplinirea şi depăşirea tuturor angajamentelor luate în cinstea celei de a XX-a aniversări a Eliberării patriei — şi asimilarea, la un înalt nivel tehnic, a strungurilor revolver. S.R.O. şi S.R.V. — strungul revolver orizontal şi, respectiv, vertical — pot fi folosite atît la prelucrarea barelor cu trecere prin axul principal al maşinii la cele două diametre adoptate pentru fiecare tip de strung, 25 şi 40 mm, cit şi la prelucrarea semifabricatelor matriţate sau forjate de dimensiuni reduse. Făcînd comparaţie între caracteristicile şi arhitectonica strungurilor revolver romîneşti şi a celor similare produse în ţări cu industrie puternic dezvoltată, rezultă că lucrătorii din sectorul de concepţie al uzinei noastre — în majoritate ingineri şi tehnicieni tineri, sub 30 de ani — şi-au însuşit întru totul tendinţele moderne în construcţia noilor tipuri. Iată cîteva exemple care ilustrează acest fapt. Construcţiile similare strungurilor S.R.O. 40 şi S.R.V. 40 au în medie 12 trepte de turaţie ; prototipurile realizate în uzina noastră au 16 trepte. Valoarea medie maximă a turaţiilor este de 2 000 rot/min la strungurile de tip S.R.V. 40 şi 2 300 rot/min la S.R.O. 40 ; strungurile noastre ating 2 240 şi, respectiv, 2 800 de rotaţii pe minut. De asemenea, puterea instalată este identică cu a celor mai perfecţionate tipuri din lume. Dacă adăugăm folosirea, pentru prima dată în ţara noastră, a cutiilor de viteză cu cuplaje electromagnetice , care permit comanda după programe stabilite pentru fiecare reper în parte, perfecţionările aduse sistemelor de strângere, precum şi clasa de precizie realizată la cele 4 prototipuri omologate — S.R.O. 25, S.R.O. 40, S.R.V. 25 şi S.R.V. 40 — imaginea noilor maşini este completă. Conducerea uzinei apreciază eforturile depuse în această privinţă de grupa specială de proiectanţi condusă de tînărul inginer Traian Chişcan, de coordonatorul execuţiei prototipului, inginerul Emil Popa, de proiectantul Emeric Szabó sau de tînărul lăcătuş Milivoi Mihailovici de la serviciul mecanic şef. O performanţă deosebită a tinerilor noştri proiectanţi este tipizarea majorităţii reperelor. Bunăoară, pentru S.R.O. 25 şi S.R.V. 25 numai aproximativ 300 de repere sunt distincte, restul fiind comune. Se ştie că prototipul şi produsul realizat în serie diferă între ele ca mod şi timp de execuţie. Pentru atingerea unei înalte productivităţi a muncii la fabricaţia de serie sunt necesare o seamă de dispozitive care permit prelucrarea rapidă a reperelor mari sau execuţia simultană a pieselor cu dimensiuni reduse. Menţinerea calităţilor prototipului la produsul de serie impune un nivel înalt de execuţie al sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor care vor fi folosite, o pregătire temeinică a oamenilor care vor executa strungurile revolver. Este vorba, deci, de pregătirea temeinică a întregului proces tehnologic al fabricaţiei de serie. Tocmai de acest lucru ne ocupăm în prezent. A mai rămas o lună din acest trimestru şi, la sfârşitul lui, vor intra în producţie două tipuri din noile strunguri : S.R.O. 25 şi S.R.O. 40. Experienţa acumulată la pregătirea fabricaţiei celorlalte 6 tipuri pe care le executăm în acest an a contribuit în mare măsură la buna organizare a activităţii de pregătire a seriei zero pentru noile strunguri revolver, începând chiar cu biroul de pregătire a fabricaţiei. In acest an, stabilirea tehnologiei a început cu o lună înainte de proiectarea sculelor dispozitivelor și verificatoarelor. De ce ? Pentru ca în momentul în care MARȚIAN FUCIU — director — Uzina de strunguri — Arad (Continuare in pag. a lll-a) La nivelul prototipurilor PRODUCŢIA DE SERIE ■ COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Romine şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad, de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. şi R.S.F.I. s-au înţeles ca In ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe şantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum şi alte personalităţi din conducerile de stat şi de partid din cele două ţări. Deschiderea Congresului internaţional de ştiinţa solului In sala Palatului R. P. Romíne au început luni dimineaţa lucrările celui de-al Vlll-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. La Congres, care se desfăşoară între 31 august şi 9 septembrie, participă peste 1 200 de specialişti — oameni de ştiinţă cu reputaţie mondială, profesori, cercetători ştiinţifici, conducători de institute de cercetări şi departamente — din 66 de ţări din întreaga lume. Iau parte reprezentanţi ai Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.), ai U.N.E.S.C.O. şi Agenţiei internaţionale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc conducători ai Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, reprezentanţi ai F. A. O., U.N.E.S.C.O. şi Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei şedinţe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Pomîne, Alexandru Moghioroş şi Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Româno, Ştefan Bălan,ministrul învăţâmîntului, MihaiSudor, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, preşedintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea, preşedintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanţii la Congres au fost salutaţi de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R. P. Române, preşedintele Comitetului de organizare al celui de-al Vlll-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. Preşedintele Consiliului fie Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a rostit calcularea inaugurală, să asigure o abundenţă de produse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiştii şi organele noastre agricole îl constituie utilizarea raţională a fondului funciar, ridicarea fertilităţii şi a capacităţii lui de producţie, stăvilirea şi combaterea eroziunii solului, terasările şi plantaţiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase şi a celor sărăturate, aducerea în circuitul agricol prin îndiguiri şi desecări a pămînturilor fertile din luncile principalelor cursuri de apei Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat şi solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialişti de toate categoriile şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiţii de activitate ştiinţifică, pentru îmbunătăţirea conducerii cercetărilor şi legarea cit mai strînsă a ştiinţei agricole de practică. Stimaţi oaspeţi, prieteni, Mutica şi preocupările dv. preţioasa activitate pe care o desfăşuraţi se bucură de o înaltă consideraţie slujind unţel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activitate este legată organic, indisolubil, de menţinerea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume, salută şi sprijină contactele dintre oamenii de ştiinţă din toate ţările, ca factor de întărire a colaborării internaţionale, de cunoaştere şi apropiere între popoare, de îmbogăţire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale. (aplauze). îmi exprim convingerea că lucrările acestui Congres, care se desfăşoară sub lozinca „Pîine şi pace“, vor aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea spiritului de înţelegere şi colaborare internaţională, vor sluji cauza plină de măreţie a zilelor noastre — pacea, bunăstarea şi prietenia popoarelor ! Urez Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes! (aplauze puternice).Au luat, de asemenea, cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, preşedintele Asociaţiei internaţionale de ştiinţa soli(Continuare în pag. a lll-a) Cumtarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimaţi prieteni şi oaspeţi, doamnelor şi domnilor, Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, o călduroasă urare de bun venit eminenţilor reprezentanţi ai ştiinţei solului din lumea întreagă, reuniţi la acest important Congres pe care avem cinstea de al găzdui în Capitala ţării noastre. Congresul dv, întrunind savanţi din 66 de ţări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cit şi prin însemnătatea problemelor în dezbatere, o importantă manifestare ştiinţifică internaţională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experienţă între specialişti cu înaltă competenţă şi conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuţie de seamă la progresul ştiinţei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacraţi eforturile — sporirea fertilităţii solului şi a capacităţii lui de producţie — suscită atenţia nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes şi preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătăţirea alimentaţiei şi a condiţiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd ştiinţa şi tehnica au reuşit să obţină cuceriri strălucite care au amplificat în proporţii grandioase forţa şi posibilităţile omului, în diferite părţi ale lumii continuă să persiste asemenea fenomene ca foametea, mizeria şi subnutriţia; imense suprafeţe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populaţiei mereu in creştere a globului şi ridicarea neîncetată a nivelului ei de viaţă presupun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan internaţional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esenţială o constituie în acelaşi timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-ştiinţifice în scopuri paşnice, progresul tuturor ramurilor ştiinţei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pământului. Suntem bucuroşi să constatăm că în această direcţie un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfăşoară Asociaţia dumneavoastră , important, for de colaborare internaţională în domeniul ştiinţelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoaşterea complexă a solului şi stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilităţii lui, cercetările efectuate într-o serie de probleme teoretice şi practice legate de sporirea producţiei agricole, contribuţia substanţială adusă la elaborarea hărţii solurilor lumii, precum şi alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă şi binemeritată apreciere. Cu satisfacţie relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, membru fondator al Asociaţiei Internaţionale de Ştiinţă a Solului, iniţiator al primei conferinţe mondiale de pedologie, savanţii români au adus şi aduc contribuţia lor la dezvoltarea Asociaţiei şi la progresul ştiinţelor agricole. Lucrările Congresului şi vizitele în unităţi industriale şi agricole,in instituţii de cercetare, învăţământ şi cultură, în oraşele şi satele ţării vor oferi prilejul cunoaşterii mai îndeaproape a activităţii specialiştilor şi oamenilor noştri de ştiinţă din agricultură, a realizărilor obţinute de poporul nostru în domeniul economiei şi culturii. Impărtăşimdu-vă cîteva din preocupările noastre în aceste domenii, aş dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naţionale, a pus concomitent în centrul atenţiei sale dezvoltarea agriculturii şi creşterea producţiei agricole, ca una din principalele sarcini ale construcţiei economice. România îşi asigură din producţia proprie hrana populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole şi disponibilităţi pentru export. In ţara noastră, agricultura, reorganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive şi multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne şi a cuceririlor ştiinţei, concentrării producţiei în unităţi specializate, cu înaltă productivitate şi eficienţă economică — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producţiei agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigaţiilor, folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă I ! Pregătiri pentru deschiderea noului an şcolar BACĂU (de la corespondentul nostru) Comuna Huruieşti din raionul Adjud are de cîteva zile un nou local de şcoală. Cele 5 săli sunt gata să primească elevii. In aceste zile ele sunt mobilate cu bănci, catedre, dulapuri voi, se prind deasupra uşilor plăcuţele cu denumirea claselor. La construcţia şcolii au participat în timpul lor liber numeroşi colectivişti tineri şi virstnici, astfel incit costul noului edificiu a fost redus cu peste 100 000 lei. Tot in raionul Adjud se execută ultimele lucrări de finisare la alte 3 şcoli: 2 în comuna Pănceşti şi una în comuna Urecheşti. In acelaşi ritm se lucrează în întreaga regiune Bacău. Trei noi localuri de şcoli, fiecare cu cite 16 săli de clasă vor fi date în curînd în folosinţă la Bacău, Adjud şi Bicaz. La Slănic Moldova este deja terminată clădirea unei şcoli cu 8 săli de clasă. In satele şi oraşele regiunii se află în construcţie un număr de 272 săli noi de clasă, cele mai multe fiind în prezent în stadiu de finisare. De asemenea, reparaţiile curente sunt pe terminate în toate cele 1100 localuri de şcoală ce-şi vor deschide la 15 septembrie porțile. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Orașut Central al Uniunii Tineretului Muncilor Anul XX, Seria II, nr. 4756 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 1 septembrie 1964 @ asm m Bsas 'rrsr hsa Cabluri din material plastic in lucrarile de telecomunicaţii In lucrările de telecomunicaţii au început să fie utilizate, pentru prima dată în ţară, cabluri din materiale plastice produse de fabrica de cabluri şi materiale electroizolante din Bucureşti. Ele se întrebuinţează la reţelele subterane telefonice, de radioficare şi în instalaţiile telegrafice. Faţă de cablurile izolate în hîrtie, cauciuc, mătase, bumbac şi plumb, care se foloseau pînă acum, noile produse din materiale plastice sunt mai ieftine şi au o izolaţie mai bună. De asemenea, ca urmare a montării acestor cabluri cu mijloace mecanizate, durata de instalare a lor s-a micşorat simţitor. Dată fiind eficacitatea noilor produse, specialiştii din telecomunicaţii se preocupă de extinderea lor. (Agerpres) Confruntare finală Azi, începe la Bucureşti faza pe ţară a celui de-al Vlll-lea Concurs studenţesc de matematică, mecanică, fizică. Concursul, organizat de Ministerul Invăţămîntului, Comitetul Executiv al U.A.S.R., Societatea de Ştiinţe de matematică-mecanică şi Societatea de fizicăchimie, va reuni, în faza sa finală, peste 450 de studenţi, selecţionaţi în cadrul fazei pe institute, desfăşurată în toate cele 15 centre universitare. Concursul, constînd din două lucrări scrise, va avea loc în zilele de 1 şi 2 septembrie, urmînd ca în cadrul festivităţii de premiere din 3 septembrie, studenţilor care se vor dovedi cei mai bine pregătiţi să le fie decernate patru premii speciale, numeroase alte premii şi menţiuni. | J //V PAG. A II-A : « Studenţi 1« şcoala $ producţiei (Ancheta noastră) « Chipul patriei (Vizi - tind Expoziţia reali- zărilor economiei naţionale) » Înaintea primului gong (Stagiunea 1964 1965 la Teatru1£ de Comedie « IN PAG. A III-A : | | I I ! B o SPORT Plecarea delegaţiei de partid şi de stat a R. P. Chineze Luni dimineaţă a părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R. P. Chineze, care, la invitaţia C. C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R.P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte : Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al C. C. al P. C. Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, conducătorul delegaţiei, Liu Ia-lou, membru al C. C. al P. C. Chinez, adjunct al ministrului apărării naţionale, Li Cian, I adjunct al ministrului comer- Iului exterior, Hou De-ban, I adjunct al ministrului indus- t triei chimic, membru al Academiei de ştiinţe din China, I şi Liu Fan,’ambasadorul R.P. I Chineze la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Române şi R. P. Chineze. La plecare, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşeşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Chivu Stoica, Gogu Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Cornel Onescu, membru al C. C. al P.M.R., Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Constantin Lăzărescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C. C. al P.M.R., general-colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R. P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au salutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegaţiei flori. ★ De pe bordul avionului, conducătorul delegaţiei chineze a adresat următoarea telegramă : Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Dragi tovarăşi, în momentul cînd părăsim pămîntul frumoasei dv. ţări, permiteţi-mi ca în numele tuturor membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale chineze să exprim încă o dată cordiale mulţumiri dv. şi prin dv. Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat al R. P. Romine şi Consiliului de Miniştri al R. P. Romine, precum şi ospitalierului popor român, în timpul şederii sale în Romînia, delegaţia noastră s-a bucurat de o primire caldă şi prietenoasă din partea dv., ceea ce oglindeşte prietenia frăţească profundă şi de nezdruncinat dintre poporul chinez şi poporul român. Prin participarea la festivităţile consacrate celei de-a 20-a aniversări a Eliberării României şi prin vizitele făcute, noi am căpătat o impresie adincă despre lupta eroică şi realizările uriaşe pe care le-a obţinut poporul român sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin. Urez poporului român, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, să obţină şi pe mai departe realizări şi mai strălucite în construcţia socialistă. Vă doresc sănătate dv. personal şi celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a Rominiei- LI SIEN-NIEN Conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale chineze Plecarea delegaţiei de partid şi de stat a R. D. Vietnam Luni dimineaţă, a părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R. D. Vietnam care, la invitaţia C. C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R.P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte Hoang Van Hoan, membru al Biroului Politic al C. C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vicepreşedinte al Comitetului Permanent al Adunării Naţionale, conducătorul delegaţiei, Hoang Minh Giam, ministrul culturii, secretar general adjunct al Partidului Socialist, membru în Prezidiul Frontului Patriei, Hoang Tu, ambasadorul R. D. Vietnam la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romíne şi R. D. Vietnam. La plecare, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Alexandru Drăghici, Leontin Sălăjan, Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte a Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliulu de Stat, Gheorghe Cioară Constantin Lăzărescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., general-colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pompiliu Macovei adjunct al ministrului afacerilor externe, Constantin Simion, şef de secţie la C. C. a P.M.R., şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R. P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R.D. Vietnam la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au salutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegaţiei flori. (Agerpres)