Scînteia Tineretului, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 4834-4860)

1964-12-01 / nr. 4834

SPORT • SPORT • SPORT­­ • Campionatul republican de baschet masculin a continuat du­minică cu disputarea jocurilor din cadrul etapei a 9-a. La Bucu­rești, în sala Floreasca, Dinamo București a întrecut pe Steaua București cu 73—72 (39—36). Partida a fost interesantă și de un bun nivel tehnic. In primul sfert de oră, scorul a fost echi­librat, fiecare echipă avînd un avantaj minim. Dinamoviştii de­vin apoi mai insistenţi şi reuşesc să preia iniţiativa mai ales că Novacek, comiţînd foarte repede patru greşeli personale, s-a „fe­rit“ pentru a nu fi eliminat. în­ceputul celei de a doua reprize lăsa impresia că dinamoviştii vor cîştiga fără prea mari emoţii, ei avînd tot timpul un avantaj de 5—7 puncte. In ultimul mi­nut de joc, însă, din nou incerţi­ Pe scurt tudine , scorul era de 71—71. Emil Niculescu beneficiază de două lovituri libere din care transformă numai una şi Steaua conduce cu 72—­71. Dinamo­viştii pornesc la atac şi Giurgiu înscrie, astfel că ei termină în­vingători cu 73—72. • Echipa mas­culină de hand­bal în 7 Ştiinţ Bucureşti a par­ticipat la ulti­mul său turneu fulger din B. F. Germană, eve­ni mei la Esslingen alături de cî­­teva formații valoroase. Invin­­gînd pe rînd echipele Phoenix Essen cu 10—5, Goeppingen cu 9—5 și Esslingen cu 6—3, for­mația bucureșteană a ocupat pri­mul loc cu 6 puncte. Pe locul doi s-a clasat Goeppingen cu 3 puncte. • Intr-o teorie consacrată fot­balului modemn, cunoscutul an­trenor Helenio Herrera a pro­pus modificarea unora din regu­lile jocului de fotbal şi în special desfiinţarea ofseidului. „Acest lucru — consideră Her­rera — va face ca jocul de fot­bal să devină mai rapid şi mai atrăgător, cîştigînd în spectacu­lozitate“. Pentru a dovedi juste­ţea teoriei sale, Herrera a pro­pus o întâlnire demonstrativă între echipele Atletico Madrid şi Internazionale Milano, în care regula ofseidului să nu fie apli­cată. Clubul din Madrid a acceptat să participe la acest joc experi­mental care se va desfăşura pro­babil la 8 decembrie la Milano. Se aşteaptă acum aprobarea Fe­deraţiei italiene de fotbal pe care Herrera speră să o obţină. Dispută pasionantă la coş (Dinamo — Steaua 73—72) Foto : EMIL COJOCARU De acord cu antrenorul Antrenorul princi­pal al formaţiei Ra­pid, Valentin Stă­­nescu, duminică, în meciul cu Petrolul, l-a înlocuit pe Dan Coe cu Macri (care a jucat bine). Ce s-a întîmplat ? A suferit oare peste noapte Dan Coe un acci­dent ? Nici vorbă. Jucătorul Dan Coe a fost sancţionat de antrenor, de echipă, sancţiune aprobată şi de conducerea clu­bului Rapid, pentru că în faţa unui meci care reclama mobili­zarea întregii echipe a solicitat un pro­gram „preferenţial“, refuzînd să îndepli­nească (aşa cum a înţeles întreaga echi­pă) programul de odihnă indicat. Şi, din păcate, el nu se afla la primul act de indisciplină. De aceea, atitudi­nea exigentă a antre­norului Valentin Stă­­nescu este salutară şi­ ar fi de dorit ca şi alţi antrenori, alte cluburi unde se ma­nifestă asemenea ca­zuri de indisciplină să dovedească aceeaşi atitudine intransigen­tă faţă de comporta­rea nedisciplinată pe stadion sau în afara stadionului a fotba­liştilor. La Ploieşti, Rapid a cucerit o dublă victorie: asupra for­maţiei Petrolul şi a­­supra concepţiei unor titulari care se cred de... neînlocuit. Pen­tru aceasta , toate felicitările ! V. R. După întîlnirea de rugbi Romînia - Franţa SĂ NE GÎNDIM LA VIITOR D­uminică, reprezentativa de rugbi a Franţei a reuşit să-şi ia revanşa în confrun­tarea directă cu echipa ţării noa­stre, pe care a întrecut-o la un scor strîns : 9—6 (deşi ultima în­cercare a rugbiştilor francezi este discutabilă). Meciul, în linii mari, a reuşit să ofere un bun spectacol, în ciu­da unui început de tatonare, de expectativă, de ambele părţi. N-a fost însă un meci orientat pe jocul treisferturilor, ci s-a jucat cu deosebire pe înaintare. Fran­cezii au anticipat aceasta, însăşi alcătuirea echipei oaspe dădea de înţeles că francezii au venit să se „bată“ pe înaintare, înaintaşii reprezentativei noastre au acţio­nat — spre deosebire de adver­sari — cu mai puţină clarviziune ca de obicei, au jucat mai pru­dent, mai reţinut. Nu şi-au impus iniţiativa, ceea ce ar fi fost fi­resc, acasă mai ales. N-au „sosit“ primii la baloane. Iarăşi este a­­devărat că noi am jucat cu un talonet (Ionescu Al.) care nu este folosit în mod frecvent pe acest post şi că linia a IlI-a a trăit, de fapt, prin M. Rusu, într-o măsură prin Demian şi mai puţin prin Moraru, încă nerestabilit. Fraţii Guy şi Lilian Cambera­bero, perechea de mijlocaşi a formaţiei oaspe, au evoluat mai bine în raport cu perechea noa­stră, Chiriac-Stănescu. Francezii au scos mai iute baloanele din grămezi (au avut totodată şi mai multe) şi au transmis treisfertu­rilor în fracţiuni de secundă. In plus, maniera de a transmite ba­loanele, cu trimiteri lungi, s-a dovedit o tactică mai inspirată şi, implicit, mai eficace. Oricum însă acest 6­ 9, deşi constituie un eşec, el nu trebuie să fie un semnal de demobilizare. Dimpotrivă, francezii­­care au adus la Bucureşti o echipă su­perioară, ca putere de percuţie şi ca vitalitate mai ales, tuturor formaţiilor care au evoluat în ul­timii ani în partidele directe cu noi) au cîştigat greu (lucru de altfel mărturisit şi de ei). Noi, învăţând din experienţa acestui insucces, va trebui să participăm la cît mai multe con­fruntări cu adversari de şcoli cât mai diferite, de concepţii deose­bite. Aceasta ar fi una din coor­donatele activităţii noastre vii­toare. Apoi, echipa. Promovarea în lot a unor elemente de mare perspectivă, care să aducă un suflu nou, un plus de vigoare, nu poate fi decît de bun augur na­ţionalei române. Avem astfel de elemente. Trebuie numai să ştim să le adaptăm la cerinţele jocu­rilor internaţionale, să cunoască (şi să aplice) corect şi sigur noile prevederi ale regulamentului de joc. Sînt convins că nu va trebui să treacă 6 ani, ca la francezi (de la Mars, antrenorii oaspeţi tot... caută pentru a avea, din nou o echipă redutabilă, care să ţină în şah şi să învingă orice echipă de talie continentală, indiferent dacă joacă acasă sau în deplasa­re), că vom şti să ne mobilizăm toate forţele şi să realizăm o echi­pă pe măsura prestigiului cucerit de rugbiul romînesc. Prof. AUREL BARBU antrenor federal înd Wusek, prin­­tr-un efort de vo­inţă care izvorăşte numai dintr-o mare dorinţă de a învin­ge, a „culcat“ ba­lonul, realizînd cea mai spectaculoasă încercare a meciului, tribunele, electriza­te, au izbucnit în aplauze. Scorul devenise 6—6. Veni­sem la stadion aşteptînd aceste momente de fior, şi satisfacţie, şi mîndrie. Venisem să consem­năm, obişnuiţi fiind, cu literele fierbinţi ale zincurilor acel succes aşteptat al 15-lui romînesc. Ve­nisem... Dar acum „retrospecti­va“ ne obligă să n-o facem. Pă­cat. Am fi dorit ca în paharul suprasaturat de pilulele de chi­nină ale înfrângerilor să aducem o victorie pe deplin posibilă. Căci au fost pe rînd insuccesele fotbalului, tenisului, handbalului feminin și, indiscutabil­ de altă factură, acest 9—6 cu care — duminică, pe gazonul mai bun ca oricînd, și sub un generos soare de toamnă — echipa noastră de rugbi a cedat pe teren propriu, pierzînd un meci ce i-ar fi putut aduce o nouă subliniere în con­sacrarea dobîndită cu alte prile­juri. După primele minute de stu­diu reciproc, în care cele două echipe şi-au scos „cărţile de vi­zită“ elementare (românii impu­­nînd prin masivitatea de lacăt de cetate), au început, cu inci­sivităţi în progresie, pătrunderile şi lupta pentru metri a „gladia­torilor“ acestui joc modern şi curajos. Timorarea şi studiul pre­lungit însă, se pare, urme mai îndelungi în rândurile componen­ţilor lotului nostru, cu toate că domină teritoriul. Aşa se şi ex­plică de ce acea pătrundere vi­jelioasă a lui Guy Camberabero — dar cum, desigur, mai văzu­seră jucătorii noştri — n-a pu­tut fi „interzisă“ de cei care (ne­­decişi) i-au ieşit în întîmpinare. Au fost apoi acele momente epuizante, acele „reglări de tir“ ale lui Penciu, ratate de puţin şi, în sfîrşit, concretizate în 3 punc­te. Dacă l-am fi avut pe Penciu din zilele bune (deşi, minus transformările, au excelat) scorul ar fi putut arăta altfel, căci el a irosit, mai apoi, copilăreşte o lovitură — a patra — dintr-un unghi convenabil şi sigur, şi din apropiere. Şi din nou sîntem­ conduşi în urma fructificării în repriza se­cundă de către acelaşi Guy Cam­berabero, a unui drop-gol de la 25 metri. Au urmat apoi acele 10 minute, sau 15 (timpul­ curgea sufocant peste tribune şi în te­ren) de „asediu" din partea echi­pei noastre la buturile franceze. Şi a fost acea pirafeta vînjoasă, de zile mari, de ultim efort a lui Wasek, care a ţişnit parcă din palmele noastre doritoare de aplauze. Am văzut atunci, după acel moment egalizator, zîmbetul masiv încurajator al lui Demian sau Penciu, sau Preda... Dar francezii au ştiut să iasă in­teligent din acel „seif“ ţesut cu sudoare lângă buturile lor de cei 15 rugbişti romîni şi Gachassin, ţîşnind, a înscris încă trei puncte, consemnând şi cifric calităţle mul­tora din coechipierii săi printre care Monthillier, Dauga, Giua­­rin, Crauste, Herrero, Dedieu. Repliată tîrziu, în dezacord cu ceasul care cronometra impasibil, echipei noastre nu-i va mai fi readus „zîmbetul“ ce mijise la un moment dat, nici de lovitura executată de Irimescu (de ce nu s-a preferat încercarea de a crea posibilitatea unui drop-gol ?), scorul rămînînd pecetluit de că­tre zvîcnirea lui Gachassin. Cau­zele ? Mai întîi mobilitatea re­dusă în teren, prea rarele câşti­guri ale mingii la grămezi şi la tuşă (parcă vrăjiseră adversarii mingea de-o câştigau mereu !), nesiguranţa prinderii mingii o­­vale surprinzătoare la un Viorel Moraru, teama de viteză a trei­­sferturilor noastre, nefolosite de altfel, (câtă deosebire faţă de vi­teza liniei adversei) şi — a se re­ţine — o anumită îmbătrînire a echipei noastre. Să nu se uite nici lipsa acelui plus de voinţă la o echipă ce ne făcuse altădată do­vada că o posedă. Să încheiem aceste rînduri cu părerea de rău că eforturile şi risipa bărbătească de energie nu au cunoscut, da­torită intermitenţelor, ezitărilor, încununarea dorită de cei 30 000 de suporteri prezenţi în tribune, de sutele de mii de suporteri ce au urmărit emisiunile de radio şi televiziune. Şi să ne gîndim, anticipînd pozitiv, la revanşă, fi­indcă — lăsînd la o parte cele 3 puncte ce ne-au despărţit de în­vingători — scorul confirmă a­­propieri şi echilibru valoric între echipe. N. DRAGOŞ Acel plus de voinţă O fază de la confruntarea rugbiştilor români şi francezi Foto: S. SPIREA Control temeinic pe faze şi operaţii URMĂRI DIN PAGINA I curge fază cu fază procesul de producţie, organele C.T.C., laborato­rul constituie prezenţe nelipsite. Ne oprim, de pildă, la laborator, o sală spaţioasă dotată cu apa­ratură nouă, din cea mai modernă. Aici s-a adus nu de multă vreme un tensiometru electric, un aparat electronic ce determină neregula­­rităţile firelor pe distanţe scurte şi altele. Cu ajutorul lor se fac zil­nic analize la ţesături (rezistenţă, desime, greutate), la fibre (lungime, grad de impuritate şi umiditate, torsionare etc.). Trebuie, de asemenea, amintită o măsură de mare importanţă luată în întreprindere şi care a stimulat mult l­upta pentru calitatea produ­selor. Este vorba de introducerea unui nou sistem de calcul al cali­tăţii ţesăturilor crude. S-au cercetat astfel, rezultatele obţinute de către marea majoritate a ţesătoarelor pe o lungă perioadă de timp şi, în funcţie de acestea, s-a stabilit procentul de cal­itate „extra“ dife­renţiat pe fiecare articol. Datorită acestui fapt în 1964 s-au redus cupoanele în proporţie de 60 la sută faţă de 1963, într-o vreme erau deficienţe la vopsirea finetului; în urma vop­sirii apăreau striaţiuni. Pentru eliminarea lor s-a găsit un nou colo­rant care asigură o nuanţă uniformă şi o bună fixare. Pentru îmbu­nătăţirea gradului de alb ca şi pentru a obţine un alb uniform, în secţia albitorie s-a introdus în reţetele de fierbere sidicat de sodiu, iar la articolele mai pretenţioase se foloseşte o albire mixtă prin două procedee. O serie de măsuri s-au luat şi în ţesătorie în sensul că au fost puse la punct aparatele de lamele, nişte dispozitive care opresc automat maşinile în momentul ruperii firel lor. In uzina timişoreană se acordă, de asemenea, o mare atenţie in­struirii ţesătoarelor la locul de muncă, ridicării calificării profesio­nale prin cursuri, schimburi de experienţă etc. Toate acestea contri­buie la păstrarea renumelui bun al fabricii, la obţinerea unor pro­duse de cea mai bună calitate. A In pas cu tehnica nouă­ relor de capăt de la arcuri — aceasta fiind o problemă foar­te importantă din punct de ve­dere al calităţii. Necesitatea îmbunătăţirii continue a calităţii produselor noastre impune înainte de toate respectarea întocmai a disciplinei tehnologice. Noi avem foarte mulţi tineri har­nici, bine calificaţi cu care ne mîndrim. Este însă cazul ca la sectorul arcuri-spirale să se acorde o atenţie deosebită tra­tamentului arcurilor. De ase­menea, la arcurile lame este necesară respectarea strictă a tehnologiei, respectarea para­metrilor tratamentului arcu­rilor de suspensie pentru au­tocamioane etc. Temele cursurilor le dictează producţia asemenea, cursurile se organizează pe schimburi. Am observat, in discuţiile care s-au purtat pînă acum la această rubrică a ziarului „Scinteia tinere­tului“, că toţi cei care au luat cu­­vintul au dat o mare atenie a­­cestui lucru. Ne-am însuşit astfel experienţa bună a altor întreprin­deri. Şi în ceea ce priveşte lectorii, conducerea uzinei a ţinut seama de experienţa cîştigată anul tre­cut. Pînă acum, majoritatea lecto­rilor unui curs — maiştri şi ingi­neri — erau recrutaţi din secţia respectivă, dar se întîmplau şi ca­zuri cînd, in special cadrele ingi­nereşti, erau din alte păr­ţi mai a- Ies serviciile de concepţie ale u­­zinei. Fireşte, cunoştinţele lor au fost necesare cursanţilor, in anu­mite cazuri lecţiile aveau totuşi un caracter prea teoretic deoarece to­varăşii respectivi nu cunoşteau în amănunţime situaţia din secţia unde erau lectori. De aceea, anul acesta s-a căutat ca lectorii să fie numiţi, în primul rînd, din cadrul personalului tehnico-ingineresc din fiecare secţie. Experienţa desfăşurării cursurilor trecute arată că şi în ceea ce pri­veşte munca noastră, a organiza­ţiei U.T.M., trebuie să luăm unele măsuri. Frecvenţa atingea anul trecut în medie 80 la sută din numărul ti­nerilor înscrişi. Am spus „în me­die", dar noi cunoaştem că în u­­nele secţii aceasta era mult mai scăzută. Prima şi cea mai importantă sar­cină pentru noi este aceea de mobilizare a tinerilor la cursuri. Comitetul U.T.M. pe uzină a avut o discuţie cu toţi membrii birouri­lor şi comitetelor organizaţiilor U.T.M. din secţii care răspund de resortul producţiei şi calificării, a dezbătut această problemă şi a stabilit ca în 1964—1965 partici­parea tinerilor la cursuri să fie urmărită îndeaproape. Aceasta în­seamnă nu practică un control mai riguros, o mai mare răspundere din partea organizaţiei U.T.M. Atunci cînd un tînăr lipseşte de la cursuri, să se discute cu ei, să se vadă motivele pentru care a lipsit şi să se ia măsuri pentru îndreptarea si­tuaţiei. Acestea nu sunt, bineînţeles, sin­gurele acţiuni. Prin întreaga sa ac­tivitate desfăşurată în direcţia pregătirii profesionale a tinerilor, organizaţia U.T.M. va urmări efi­cienţa cunoştinţelor căpătate la cursuri, modul în care se aplică ele în practică. Celor de 18 ani un acoperiş deasupra capu­lui... Voi, oameni tineri, care nu cunoaşteţi acel sentiment al singurătăţii, al izolării, din vremurile tinereţii încătuşate de altădată! Şi doar tinere­ţea, vîrsta anilor magnifici, din toate vremurile se cere exuberantă, optimistă, veselă, plină de vis şi poezie. Opt­sprezece ani, ani de vis şi poezie! Ani frumoşi de entu­ziasm şi simţire autentică. Ani ai iubirii, ani ai visurilor celor mai îndrăzneţe — vi­suri care se înscriu în aria realului şi a tuturor posibili­tăţilor de înfăptuire! Fiindcă visuri au visat ei dintotdea­­una, tinerii. Dar altădată le-a fost visul ca un zbor de pa­săre cu aripile frînte. Nu era nimic fantast, nimic utopic, nici ireal sau imposibil în a­­cele vise. Era prea plinul e­­nergiei, prea plinul anilor ti­neri. Dar ca Icari sortiţi pră­buşirii, cu cît le era mai mare intensitatea şi ardoarea cu care se porneau să-şi pună umărul la carul vieţii, cu atît mai aspră, mai dură era osti­litatea pe care o întîlneau. Visau tinerii cu ochii des­chişi, gata să împînzească lu­mea de atîtea daruri cu care se simţeau dăruiţi. Mulţi, ne­număraţi de mulţi, cu sutele de mii şi milioanele se numă­rau acei doriţi, înfometaţi, în­setaţi de acest prisos de da­ruri, de avînt, putere de mun­că şi fantezie creatoare. Dar aceştia mulţi altădată nu a­­veau cuvînt. Din partea orînduirii acelor ani, anilor lor tineri nu le ve­nea în întîmpinare nimeni. Dar şi atunci în întuneric şi asuprire încă veghea o lu­mină care semăna în ei să­­mînţa demnităţii, a dragostei de muncă şi respectului faţă de om, a încrederii în zile mai bune, zilele de azi pe care le pregăteau cu migală încă de atunci. Cît de departe sînt de voi tinerii de azi, acele zile de întristată aducere aminte. Îna­intea voastră se deschid larg toate drumurile. Păşiţi cu curaj, cu încredere! Învă­ţaţi, învăţaţi, învăţaţi! Pre­ţuiţi munca. Munciţi în aşa fel, încît munca voastră să devină un act de creaţie, de elaborare, de fixare în marele mers al lumii. Şi cum se cuvine şi-i drept să se încheie o scrisoare, în­găduiţi-mi, ca acum în prag de iarnă, la sărbătorirea­­ voastră, a primăverii anilor, noi cei mai vîrstnici, dorin­­du-vă să ajungeţi cu bine la I adinei bătrîneţe, să vă urăm­­ din toată inima succes şi spor în drumurile şi zilele cîte aş- I teaptă să le străbateţi!­­ ! Şedinţa Comisiei permanente C. A. E. R. pentru industria de petrol şi gaze Intre 26 şi 28 noiembrie a.c. a avut loc la Bucureşti şedin­ţa ordinară a Comisiei perma­nente CAER pentru industria de petrol şi gaze. La lucrările şedinţei au luat parte delegaţii din R. P. Bul­garia, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Romînă, R. P. Ungară şi U.R.S.S. In calitate de observatori au participat reprezentanţi ai R. P. Chineze, R.P.D. Coreene, Republicii Cuba şi R. D. Viet­nam. Şedinţa a ascultat comuni­carea Preşedintelui privind sarcinile care revin Comisiei permanente pentru industria de petrol şi gaze, stabilite de către Comitetul Executiv al Consiliului. La şedinţa Comisiei au fost discutate o serie de probleme ale colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice privind pe­rioada 1966—1970, precum şi unele materiale ale grupelor de lucru ale Comisiei. Şedinţa a aprobat planul de lucru al Comisiei pe anul 1965. Lucrările şedinţei au decurs într-o atmosferă de colaborare şi înţelegere reciprocă. Primirea la Consiliul de Miniştri a delegaţiei de energeticieni americani Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Gheorghe Gaston Marin, a primit luni după-amiază, la Consiliul de Miniştri, delega­ţia de energeticieni americani, condusă de Walker Cisler, preşedintele Consiliului Com­paniei de electricitate Detroit Edison şi preşedinte al Insti­tutului electric Edison, care se află în vizită în ţara noas­tră. La primire a fost de faţă Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor şi ener­giei electrice . La 30 noiembrie 1964, grupul de specialişti americani în do­meniul energiei electrice a fost primit de către Pompiliu Maco­­vei, adjunct al ministrului aface­rilor externe. ★ Academia Naţională de Me­dicină din Paris a acordat doctorului M. Popescu-Buzău, secretar general, al Uniunii medicale balcanice, o medalie pentru merite deosebite în do­meniul educaţiei sanitare. ★ Acad. Emil Condurachi, se­cretar general al Asociaţiei inter­naţionale de studii sud-est euro­pene, a oferit luni seara, la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Capita­lă, un cocteil în cinstea celor peste 30 de savanţi din 18 ţări care participă la Reuniunea de lucru a Asociaţiei ce se deschide marţi dimineaţa la Bucureşti. Au luat parte reprezentanţi ai conducerii Academiei R.P. Ro­mâne, ai Institutului român pen­tru relaţiile culturale cu străină­tatea, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, oa­meni de ştiinţă şi cultură. A IlI-a Conferinţă de spectroscopie Luni dimineaţa au început în aula Academiei R. P. Romíné lu­crările celei de-a 3-a Conferinţe de spectroscopie, organizată de Academia R. P. Romíné în co­laborare cu Institutul de fizica din Bucureşti şi unele ministere interesate în această problemă. Participă membri ai prezidiu­lui Academiei, profesori universi­tari, cercetători din diferite insti­tute, reprezentanţi ai unor mi­nistere şi întreprinderi din Bucu­reşti şi din ţară. Iau parte, de asemenea, delegaţi ai comisiilor de spectroscopie şi ai academii­lor din mai multe ţări, precum şi reprezentanţi ai unor firme străi­ne, producătoare de aparataj spectroscopie. Lucrările au fost deschise de acad. Ilie Murgulescu, preşedin­tele Academiei, care, după salu­tul adus participanţilor, a făcut o expunere asupra direcţiilor de cercetare pe plan mondial, re­­levînd importanţa teoretică şi practică a cercetărilor din acest domeniu. După primul referat de ansam­blu, prezentat de prof. Ion Agîr­­biceanu, membru corespondent al Academiei R. P. Române, participanţii la conferinţă au vi­zitat expoziţia de aparatură spec­trală modernă, organizată cu a­­cest prilej în localul Academiei. Firme producătoare din Anglia, Italia, Japonia şi R. P.­­Ungară, precum şi Institutul de fizică atomică din ţara noastră expun aparate ştiinţifice, prospecte şi panouri. Lucrările conferinţei vor dura patru zile, timp în care vor fi prezentate referate privind apa­ratura spectrală şi comunicări ştiinţifice pe diferite probleme de specialitate. ★ Duminică seara a părăsit Ca­pitala tov. Vasile Malinschi, pre­şedintele Băncii de Stat a R. P. Române, care, la invitaţia pre­şedintelui Băncii Federale a R.F. Germane, va face o vizită în a­­ceastă ţară.­­ Dirijorul Mircea Basarab a plecat la Viena, unde va apare la pupitrul a două concerte prezentate de „Tonkünstler­orchester“, în zilele de 6 şi 8 decembrie. Solistul concerte­lor va fi violonistul Ion Voi­cu. In program figurează Rapso­dia română de Mircea Basarab, Concertul pentru vioară şi or­chestră de Ceaikovski şi Sim­fonia în re minor de César Franck. (Agerpres) Sosirea unei delegaţii a Uniunii Tineretului Cehoslovac Duminică a sosit în Capita­lă delegaţia Uniunii Tineretu­lui Cehoslovac, condusă de tov. Vlastimil Bruha, secre­tar al C.C. al U.T. Cehoslo­vac, care la invitaţia C.C. al U.T.M. va face o vizită de prietenie în ţara noastră. La aeroportul Băneasa, oas­peţii au fost întîmpinaţi de tov. Gheorghe Stoica, secre­tar al C.C. al U.T.M., de mem­bri ai biroului şi activişti ai C.C. al U.T.M. Au fost, de a­­semenea, de faţă membri ai ambasadei R. S. Cehoslovace la Bucureşti. Adunarea de la Casa de cultură a studenţilor din Capitală La Casa de cultură a stu­denţilor din Capitală a avut loc, luni după-amiază, un mi­ting de protest al studenţilor români şi străini, care studia­ză, în institutele de învăţămînt superior din Bucureşti, împo­triva intervenţiei militare străine în Congo. Cu acest prilej, numeroşi studenţi români şi străini şi-au exprimat neliniştea şi indigna­rea în legătură cu situaţia care s-a creat în Congo, ca urmare a debarcării paraşutiş­­tilor belgieni la Stanleyville, cu ajutorul avioanelor ameri­cane. Vorbitorii au subliniat că intervenţia străină în Con­go reprezintă o încălcare fla­grantă a Cartei O.N.U., a Declaraţiei cu privire la acor­darea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale, adoptată la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Ei au arătat că intervenţia im­perialistă în Congo constituie o sfidare a finţei statelor africane care, au cerut prin intermediul Organizaţiei Uni­tăţii Africane, încetarea ames­tecului străin în treburile in­terne ale Republicii Congo. Alături de opinia publică din întreaga lume, ei au cerut să fie apărată viaţa lui Antoine Gizenga. In încheiere, a fost adop­tată o moţiune către secreta­rul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, U Thant, prin care sunt condamnate a­­ceste acţiuni agresive care constituie o provocare serioasă la adresa poporului congolez, a cauzei păcii şi libertăţii po­poarelor. De asemenea, se cere evacuarea din Congo a tuturor ** mercenarilor străini care sunt folosiţi de reacţiunea internă ca unelte în reprimarea luptei poporului congolez pentru li­­■­bertate şi o viaţă mai bună. Pentru îmbunătăţirea predării fizicii şi chimiei Societatea de ştiinţe fizice şi chimice din R. P. Romînă or­ganizează periodic consfătuiri menite să ducă la îmbunătăţirea sistemului de predare a discipli­nelor respective în şcolile de cul­tură generală ale ţării noastre. Astfel, în oraşele Bucureşti, Iaşi, Galaţi, profesori de specialitate din diferite regiuni s-au întîlnit pentru a discuta unele probleme de actualitate, ca predarea în şcoli a structurii atomului, a me­canicii, despre valenţa elemente­lor în lumina mecanicii cuantice. Totodată s-au purtat discuţii în legătură cu elaborarea noilor proiecte de predare a chimiei şi fizicii în clasele IX—XII. Numeroşi profesori din toate regiunile ţării au participat re­cent la un larg schimb de expe­rienţă organizat în cadrul Uni­versităţii din Bucureşti. Sub în­drumarea cadrelor didactice uni­versitare, ei au făcut diferite lu­crări de laborator cu aparate mo­derne şi au discutat probleme de specialitate. Pînă la sfîrşitul anului, fizi­cienii şi chimiştii vor mai parti­cipa la lucrările unei consfătuiri, care se va desfăşura la Cluj, cu tema „Introducerea sistemului internaţional de măsură în şcolile medii“. (Agerpres) Foto: GH. CUCU Aspect din timpul adunării In adunarea generală pe care au ţinut-o de curînd, utemiştii din clasa a IX-a I a Şcolii medii nr. 1 „N. Bălcescu“ din Capi­tală au hotărît să întreprindă o largă acţiune de vizitare a muzeelor şi expoziţiilor. Hotărî­rea a început să se realizeze. Duminică dimineaţa cei 39 de elevi, împreună cu dirigintele clasei, şi-au dat întîlnire la Muzeul de istorie a literatură română

Next