Scînteia Tineretului, ianuarie 1965 (Anul 21, nr. 4861-4885)

1965-01-03 / nr. 4861

Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva clipe vom rupe ultima filă din calendarul anului 1964. Marcînd hotarul a două decenii de la eliberarea ţării — anul de la care ne luăm acum rămas bun a dat roade bo­gate în înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de partid, a înscris noi succese ale poporului nostru în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările recen­tei Sesiuni a Marii Adunări Naţionale au înfăţişat tabloul acestor realizări. A continuat să se dezvolte armonios şi în ritm susţinut întreaga economie naţio­nală ; prin munca entuziastă şi perseve­rentă a muncitorilor, inginerilor, tehni­cienilor, prevederile planului de stat pe anul 1964 au fost îndeplinite şi depă­şite. Harta ţării s-a îmbogăţit cu noi obiective industriale prin intrarea în producţie a numeroase întreprinderi do­tate cu tehnică modernă ; alte între­prinderi şi combinate se află în con­strucţie, urmînd să fie date în funcţi­une în anii 1965 şi 1966. Toate ramurile agriculturii au conti­nuat să se dezvolte, statul alocînd în acest scop însemnate resurse materiale; ţărănimea muncitoare, lucrătorii din gospodăriile agricole de stat şi staţiu­nile de maşini şi tractoare au făcut ca şi în acest an ogoarele să dea rod bo­gat ; un mare număr de gospodării de stat şi cooperative agricole de produc­ţie au încheiat anul cu realizări remar­cabile. S-au obţinut noi progrese în ri­dicarea bunăstării oamenilor muncii — obiectiv fundamental al politicii parti­dului şi statului nostru. Au fost luate măsuri de sporire a salariilor, con­struire de locuinţe, lărgirea reţelei de învăţămînt şi sănătate, dezvoltare a ştiinţei, artei şi culturii. La capătul a­­cestui an de muncă, patria noastră se înfăţişează mai frumoasă, mai bogată, iar în această minunată imagine pe care ne-o oferă este întruchipată munca fie­căruia dintre noi. Toate acestea sunt mărturii ale juste­ţei politicii partidului, căreia cetăţenii ţării noastre îi dau viaţă cu entuzias­mul propriu acelora ce se simt stăpîni deplini pe soarta şi pe roadele muncii lor. Pe agenda anului 1964 au fost înscrise noi succese ale forţelor socialismului şi păcii din întreaga lume. Creşte rolul şi influenţa sistemului mondial socia­list în toate problemele majore ale con­temporaneităţii, în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Alături de cele­lalte ţări socialiste, Romînia s-a mani­festat ca un factor activ al vieţii in­ternaţionale, militînd cu perseverenţă pentru promovarea principiilor coexis­tenţei paşnice între ţări cu orînduiri sociale diferite, pentru instaurarea unui climat de înţelegere, prietenie şi cola­borare între popoare. Republica Populară Romînă şi-a lăr­git continuu relaţiile internaţionale, bucurîndu-se de prietenia şi simpatia popoarelor iubitoare de pace şi progres. Dragi prieteni şi tovarăşi, Acum, cînd trecem în revistă reali­zările anului care se încheie, permi­­teţi-mi ca în numele Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Re­publicii Populare Române să adresez cele mai călduroase urări de fericire, muncă spornică şi sănătate muncitori­lor, ţăranilor, intelectualilor, activişti­lor de partid şi de stat, bărbaţi şi femei, vîrstnici şi tineri, oameni ai muncii de toate naţionalităţile­­ tuturor acelora care nu-şi precupeţesc forţele şi ener­gia pe vastul şantier al ţării noastre în plin avînt. Privim înainte cu optimism şi încre­dere, convinşi că noul an va aduce poporului nostru noi victorii în lupta pentru înflorirea şi prosperitatea patriei noastre socialiste, iar pe plan interna­ţional noi succese ale forţelor socialis­mului, democraţiei şi păcii, destindere în relaţiile internaţionale, dezvoltarea colaborării paşnice dintre toate ţările. Frumos şi minunat este viitorul care stă în faţa ţării şi a poporului nostru. Pentru înfăptuirea acestui viitor vă in­vit să ridicăm paharul şi vă adresez tradiţionala urare La Mulţi Ani. Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice din R. P. Romina Joi la amiază, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Ro­mina, Gheorghe Gheorghiu- Dej, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedin­tele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, au primit la Pa­latul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice a­­creditaţi în R. P. Romînă. Au participat Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al ministrului afaceri­lor externe. Au prezentat felicitări Consi­liului de Stat şi guvernului, to­varăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, personal, cu prilejul „ Anului Nou, şi urări de pro­speritate poporului român am­basadorii : R.S.F. Iugoslavia — Arso Milatovici, decanul corpu­lui diplomatic, Greciei — Ale­xandre Cimon Argyropoulo, R. S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, R. P. Albania — Răpi Gyermeni, Cubei — Manuel Yepe Menendez, Ghanei — Emmanuel Kodjoe Dadzie, R. P. Ungare — Jenő Kuti, R.P.D. Coreene — Gian Du Hoan, Elveţiei — Emile Bi­­sang, R. P. Polone — Wieslaw Sobierajski, Finlandei — Martti Johannes Salomies, Indiei — R. R. F. Khimnani, Austriei — Paul Wetzler, R. P. Bulgaria — Gheorghi Bogdanov, Repu­blicii Arabe Unite — Moha­med Fahmy Hamad, Marii Britanii — James Dalton Murray, Belgiei — Honoré Cambier — R. P. Chineze — Liu Fan, Argentinei — José Maria Alvarez de Toledo, R. D. Vietnam — Hoang Tu, Franţei — Jean Louis Pons, Suediei — Old­ Gustav Bjur­­ström, Italiei — Niccolo Mos­­cato, Statelor Unite ale Ame­rică — William A. Crawford ; miniştrii: Braziliei — Carlos Jacyntho de Barros, Olandei — J. B. Haverkom Van Rijse­­wijk, Izraelului — Zvi Ayalon; însărcinaţii cu afaceri ad-in­­terim ai Uruguayului — José Pedro Bastarrica, Danemar­cei — W. Winther Schmidt, R. D. Germane — Siegfried Bock, Turciei — Cahit Ozean, Indoneziei — Wisnu, Uniunii Sovietice — I. A. Iliuhin, R. P. Mongole — T. Davaasuren. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer şi Ştefan Voitec au mulţumit pentru felicitările şi urările exprimate şi s-au între­ţinut, într-o atmosferă cordia­lă, prietenească, cu şefii mi­siunilor diplomatice. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române a felici­tat pe şefii misiunilor diploma­tice, urîndu-le prosperitate pentru popoarele ţărilor lor şi a­­oastat pentru prietenie, co­laborare internaţională şi pace. în numele corpului diploma­tic a răspuns ambasadorul R. S. F. Iugoslavia, Arso Mi­latovici. (Agerpres) La Consiliul de Stat, în timpul primirii şefilor mi­siunilor diplomatice acredi­taţi ln R. P. Romina Poto: AGERPRES REVELION 1965 SĂRBĂTOARE A­ courile celor două­sprezece lovituri de gong anunţînd naşterea lui 1965 încă nu s-au pier­dut. Fantastica lor călătorie prin eter continuă; pretutindeni se în­­tîlnesc şi se întretaie cu mii de alte ecouri, invitîndu-ne să le recepţionăm cu sensibilele antene ale inimilor şi să re­­compunem din ele clipa so­lemnă cînd am păşit pragul noului an. ...Crengile firave ale puiului de brad, veghind o tîmplă nin­să din Bucegi, desigur mai vi­brează, păstrînd nealterat su­netul acela prelung care a sfî­­şiat tăcerea munţilor. Era ora zero, între staţiile Buşteni şi Azuga s-au întîlnit şi s-au sa­lutat două trenuri. Primul, ac­celeratul 201, plecase din Bucureşti la orele 22,40 ; al doilea, acceleratul 304, părăsi­se Braşovul la orele 23,16. A­­jungînd unul în dreptul celui­lalt, cei doi mecanici de loco­motivă şi-au urat „la mulţi ani“, trăgînd în acelaşi timp de manetele fluierelor. Ecoul acestei originale urări ne ca­ută pentru a ne împărtăşi mai mult decit un gest emoţionant. Urarea­­„din mers“ ne apare simbolică, ea a caracterizat pretutindeni, la noi, sărbătoa­rea clipei de hotar dintre anul care s-a sfîrşit şi cel care abia a început. O regăsim în toate ecourile care ne-o păstrează încă proaspătă şi vie. Să înălţăm, aşadar, ante­nele şi să le dirijăm, pe rînd, spre toate zările patriei. ★ Fireşte că cele mai concrete urări „din mers“ le-au rostit ceferiştii, pe traseele ţării d­r­...Anul Nou a fost întîmpi­­nat de vuietul ritmic, necon­tenit al Combinatului, supra­vegheat de cei aflaţi în schim­bul de noapte, pe platformele furnalelor şi în oţelării, la pu­pitrele de comandă şi în ha­lele de turnare. Şi acest mi­nereu proaspăt sosit, care a­­cum aşteaptă pe rampa de descărcare, se va preface în primele şarje de oţel ale noului an. Trenul a fost salutat şi de jurnaliştii, oţelării şi lamino­­riştii adunaţi la clubul „Side­­rurgistul“, la grupul şcolar şi la clubul „Constructorul“ să sărbătorească împreună reve­lionul. Bucuria, veselia, aveau încă de multă vreme aici „per­mis de liberă trecere". Anul nou i-a găsit pe siderurgiștii curați la această oră peste 1300 de trenuri. Iată ce putem afla urmă­rind cîteva dintre ele: Trenul 2 553 a transportat spre Hunedoara 1 600 tone de minereu, hunedoreni cu planul pe 1964 îndeplinit cu 11 zile mai de­vreme, cu realizări peste sar­cinile stabilite însumînd 71 000 tone de fontă, 96 000 tone de oţel, 65 000 tone laminate, 8 200 tone cocs etc., cu economii în­semnate la preţul de cost al produselor. Pentru aceste rea­lizări, pentru cele pe care le vor obţine în viitor, au toastat toţi cei 800 de oţelari adunaţi în sala mare a clubului „Si­­derurgistul“. Din fiecare urare şi răvaş, din versurile „Plu­­guşorului“ se reconstituia suc­cint chipul unui jurnalist, la­­minorist sau cocsar, ale căror nume s-au înscris lună de lu­nă, în anul trecut, în rîndul fruntaşilor şi evidenţiaţilor în întrecerea socialistă. Printre aceştia se aflau şi tînărul prim topitor Ciocan Alexandru de la cuptorul 1 al oţelăriei nr. 2 care, împreună cu echipa sa a realizat peste plan 5 000 tone oţel, şi macaragiul Anghe­­loaie Dumitru, şi turnătorul Mihăilă Emilian, şi jurnalistul Mîtcă Ilie, toţi muncitori de frunte ai Hunedoarei, adunaţi la această sărbătoare a succe­selor. Şi cînd în sala „Siderur­­gistul“ perechile mai dansau şi cupele mai răsfrîngeau în clinchetul lor urarea „la mulţi ani“, în primele ceasuri ale dimineţii, Hunedoara raporta elaborarea celor dintîi şarje de metal pe anul 1965. S-au născut în bucurie şi în cîntec. Ele vor aduce patriei bucurie şi cîntece... ...In aceeaşi noapte, de la Hunedoara spre Bucureşti trenul 2 552 transporta produ­se laminate. O parte din ele erau destinate Uzinei „Griviţa Roşie". Aurel Bolboceanu, ale lui Di­nu Vasile şi ale lui Vasile Bîzda au realizat cu două zile mai devreme im­portante sarcini de plan“. Şi ce înseamnă acest lucru ? în­seamnă că, încă din prima zi a noului an, vor trimite la timp utilaj chimic marilor şantiere. Dacă la Oneşti a in­trat în funcţiune la vreme — şi în condiţii tehnice foarte bune — instalaţia de cracare catalitică, constructorii ştiu că aceasta se datorează şi U­­zinei „Griviţa roşie“, care le-a livrat la timp schimbătorii de căldură, de un înalt nivel teh­nic. Acelaşi lucru îl ştiu — şi-l preţuiesc ca atare — şi con­structorii Combinatului chi­mic Tr. Măgurele şi cei de la Slatina şi cei de la Craiova, unde uzina livrează utilaje chimice. Priveşti acum la oamenii a­­ceştia, la optimismul lor şi vezi ziua de mîine a uzinei. Anul 1965 pune în faţa co­lectivului de muncă al uzinei sarcini deosebit de importan­te : realizarea unei producţii globale ce prevede o creştere faţă de anul trecut de 17,92 la sută, o sporire a volumului producţiei marfă cu peste 20 OCTAV PANCU-IAŞI NICOLAE ARSENIE ION ANDREIŢĂ Şi corespondenţii „Scînteii tineretului“ (Continuare în pag. a IIl-a) In „Cetatea de foc­i a Hunedoarei... BUCURIEI Printre cele mai frumoase clipe ale vacanţei sunt şi cele pe­trecute la carnavalul organizat la Palatul pionierilor Vie activitate in portul Constanta Primele zile din noul an au găsit la danele portului Con­stanţa 28 de nave romîneşti şi străine. De pe navele romîneşti „Midia“ şi „Roman“ se descarcă bumbac, măsline şi smochine, vasul „Bar“, sub pavilion iugo­slav, încarcă pentru Cuba rul­menţi, piese de schimb pentru tractoare şi diverse instalaţii de producţie românească, iar nava „Dukla“, sub pavilion cehoslovac, este gata să transporte în R. D. Vietnam fine de cale ferată, pom­pe hidraulice şi instalaţii petro­liere fabricate în ţara noastră. Au continuat lucrul fără între­rupere în zilele sărbătorilor de iarnă şi alte colective. Succese au obţinut din primele zile ale nou­lui an muncitorii de la fabricile de ciment din Medgidia fi Cer­navodă, Uzina de acid sulfuric fi superfosfaţi de la Năvodari fi din alte întreprinderi. (Agerpres) 1000 de familii— una singură, unită In acest timp, muncitorii Griviţei roşii îşi petreceau re­velionul. In sala mare a canti­nei îşi dăduseră întîlnire pes­te 1 000 de muncitori cu fami­liile lor. Revelionul Griviţei roşii a fost un revelion tonic, în care optimismul şi veselia au avut o gazdă bună. Să reconstitu­im cîteva secvenţe din aceas­tă seară. ...Orele 22. La intrare, di­rectorul general al uzinei, se­cretarul comitetului de partid şi preşedintele comitetului sindicatului primesc invitaţii, îi felicită, le string mîinile şi le urează tradiţionalul „La mulţi ani şi noi succese“. Noi succese adăugate celor obţinute în anul care s-a scurs, anul reprofilării uzinei, devenită cea mai mare produ­cătoare de utilaj chimic din ţară. In ziua de 6 decembrie uzi­na şi-a îndeplinit planul anual la producţia marfă, în pre­ziua revelionului­­ şi la producţia globală. Despre cîţi dintre oamenii uzinei nu s-ar putea vorbi cînd faci acest bilanţ ? Ziarul de uzină din 25 de­cembrie scria : „Partidele lui Proletar! Din toate ţările, uniţi-vă! Anul XXI, Seria II, Nr. 4861 4 PAGINI — 25 BANI Duminică 3 ianuarie 1965 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Consiliul de Stat al Republicii Populare Române DECRET Pentru fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi în Sfaturile Populare Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale şi al sfa­turilor populare expiră la 5 martie 1965 . Faţă de dispoziţiile art. 28 şi 52 din Constituție, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române decretează: Art. unic. — Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţio­nală, precum şi pentru toate sfaturile populare vor avea loc la data de 7 martie 1965. Preşedintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ București 2 ianuarie 1965 Nr. 1 TELEGRAMĂ Tovarăşului OSVALDO DORT­ICOS TORR­ADO preşedintele Republicii Cuba Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Havana Cu prilejul celei de-a VI-a aniversări a victoriei insurecţiei naţionale şi cu ocazia Anului Nou, în numele Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Populare Romíne, în numele în­tregului popor romín vă transmitem dv. şi prin dv. eroicului popor cuban un salut călduros şi cele mai bune urări. Poporul român, care nutreşte sentimente de solidaritate fră­ţească faţă de poporul cuban, se bucură sincer de realizările obţinute de oamenii muncii din Cuba în lupta pentru făurirea vieţii libere şi fericite. Vă dorim ca anul care vine să fie pentru dv. un an de noi succese în înflorirea economiei şi culturii Cubei socialiste şi ne exprimăm convingerea că legăturile de prietenie şi colaborare dintre popoarele şi ţările noastre se vor dezvolta continuu în folosul ambelor noastre ţări, al întăririi unităţii comunităţii so­cialiste şi al consolidării păcii în lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al C.C. al P.M.R. preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine 81 decembrie 1964 ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romine Din prima oră a noului an La Combinatul si­derurgic Reşiţa între­cerea socialistă pen­tru îndeplinirea pla­nului de producţie pe 1965 a început din prima oră a noului an. Cinstea de a ela­bora prima şarjă de oţel a revenit echipei prim-topitorului Ilie Mitrescu de la cupto­rul 2. După primele două zile din anul 1965, graficul între­cerii de pe platoul oţelăriei Martin de la Combinatul siderur­gic Reşiţa a consem­nat elaborarea a 10 şarje rapide oţel de bună calitate. (Agerpres)

Next