Scînteia Tineretului, aprilie 1965 (Anul 21, nr. 4938-4963)

1965-04-01 / nr. 4938

. Utilaje moderne Exploatările forestiere au fost înzestrate în acest an cu mai mult de 1000 de fierăs­­truie 19n truciii mon­­tate pe tractoare pentru scos şi apropiat buştenii, 920 dis­pozitive de întinderea cablu­rilor şi dezaninarea arborilor in timpul lucrărilor de scos şi transportat, 28 funiculare, ale căror linii de transport au în medie circa 1000 m fiecare, grupuri pentru acţionarea fu­­nicularelor, sute de tractoare, autocamioane, autobasculan­te, care contribuie la sporirea continuă a indicilor de meca­nizare a lucrărilor de exploa­tare şi transport a lemnului. Acestea se adaugă miilor de maşini şi utilaje moderne, de mare randament pe care mun­citorii forestieri le-au primit in ultimii ani. Cu ajutorul lor, indicii de mecanizare a lucră­rilor în parchete — înregis­traţi la începutul acestui an — vor spori şi mai mult, su­plinind într-o tot mai mare măsură eforturile muncitori­lor forestieri şi asigurînd o creştere substanţială a pro­ductivităţii muncii. (Agerpres) Montori de pe Șantierul Com­binatului de ce­luloză și hîrtie- Dej, instalind pilonii de capăt ai macaralelor pe cablu foto: I. CUCU Instalaţie centralizată pentru dirijarea vagoanelor Colectivul Uzinelor „Electromagnetica“ din Capitală a realizat pri­ma instalaţie de co­mandă centralizată, tip dispecer, pentru dirija­rea vagoanelor pe căile ferate. Cu ajutorul ei, de la o staţie principa­lă de cale ferată se pot transmite diverse co­menzi către alte staţii aflate în subordine şi se controlează, totoda­tă, executarea lor. Co­menzile se transmit prin manevrarea aparataju­­lui de la un pupitru de comandă, iar controlul efectuării lor se reali­zează prin iluminarea automată a traseelor de cale ferată pe lumino­­schema pupitrului. Noua instalaţie, rea­lizată pentru prima da­tă în ţara noastră, con­tribuie la sporirea cu aproximativ 40 la sută a capacităţii de trafic de pe porţiunea de cale ferată deservită de ea. Totodată, se măreşte siguranţa în circulaţia trenurilor şi se asigură sporirea vitezei vagoa­nelor cu peste 30 la sută. Primele instalaţii de comandă centralizată tip dispecer pentru di­rijarea vagoanelor vor fi date în exploatare în reţeaua căilor ferate din ţara noastră. (Agerpres) Angajamentul socialist — cuvînt de onoare LA ȘANTIERELE NAVALE OLTENIȚA DOUĂ REMORCHERE DE 500 C. P. LIVRATE ÎNAINTE DE TERMEN 1690000 BENEFICII PESTE PLAN 76,50 LEI REDUCERE­A CHELTUIELILOR DE FABRICAȚIE LA MIA DE LEI 1,2 LA SUTĂ SPOR LA PRODUCTIVITATEA MUNCII îndoite pe cală, navele aflate în construcţie la Şantierele navale Olteniţa aşteaptă ziua cînd," prin eforturile construc­torilor, vor primi botezul ape­lor. Efervescenţa întrecerii so­cialiste desfăşurată de colec­tivul şantierului în vederea scurtării timpu­lui de execuţie, pentru realizarea navelor la un înalt nivel tehnic, se măsoară aici, în numărul de zile cu care o navă este lan­sată mai devreme la apă. Scurtarea termenului de execuţie şi îm­bunătăţirea indicilor funcţionali şi de con­fort a navelor preocupă, cum este şi firesc, întregul colectiv de muncă. Rod al unei asemenea activităţi îl constituie realizările obţinute pînă în prezent. După ce în lu­nile ianuarie şi februarie planul de pro­ducţie a fost îndeplinit şi depăşit la toţi indicatorii, rezultatele din luna martie se înscriu pe aceeaşi linie ascendentă. Măr­turie stau cele două remorchere de 500 CP care au fost livrate cu multe zile înainte de termen. Cheltuielile de fa­bricaţie la producţia comparabilă s-au redus cu 76,50 lei la mia de lei, înregistrîndu-se beneficii suplimentare, pe două luni, în valoare de 1690 000 lei. Organizîndu-şi mai bine munca în fiecare sector de producţie al şantierului, construc­torii navali de aici au obţinut o producti­vitate a muncii care depăşeşte sarcina planificată în medie cu 1,2 la sută. Tovarăşul Constantin Pandele, inginer şef adjunct al şantierului, referindu-se la activitatea din acest an făcea următoarea remarcă : „Incepînd cu acest ultim an al şesenatului, în activitatea noastră de pro­ducţie s-a produs un însemnat salt calitativ. Paralel cu executarea de vase fluviale pen­tru transport, am trecut şi la construirea de nave tehnice — drugi maritime, cu o capacitate de excavaţie de 400 mc pe oră, remorchere maritime salvatoare şi spărgă­toare de gheaţă de 2 200 CP. Cunoscînd din vreme acest lucru, încă de anul trecut conducerea şantierului s-a fixat asupra unor măsuri care să asigure o bună organi­zare a muncii în fiecare sector de activi­tate. Aşa se face că, marea majoritate a celor peste 80 de obiective prevăzute în planul de măsuri tehnico-organizatorice, vizează scurtarea termenelor de execuţie, îmbunătăţirea calitativă a tuturor lucrări­lor. S-au organizat, de exemplu, ateliere mobile montate pe pontoanele de acostare. Acestea fiind înzestrate cu utilaje de lu­cru — bancuri, mașini de găurit, tablouri de distribuire a energiei electrice pentru iluminat pe nave, baterii centralizate pentru distribuirea aerului comprimat etc. — a făcut posibil ca o serie de lucrări care tre-­ buiau executate în diverse secţii să se efectueze în imediata apropiere a navei. Se înţelege că în acest fel întregul timp pierdut cu deplasarea de la navă pînă în secţie a fost complet înlăturat. Corespun­zător, am organizat şi activitatea brigăzi­lor de constructori care lucrează pe cală şi în interiorul vasului. Deşi■ ne aflăm abia la începutul anului, putem trage concluzii mulţumitoare în legătură cu eficacitatea acestei măsuri. Ea este reliefată în ritmi­citatea cu care sunt îndeplinite sarcinile de plan. Pînă în prezent sarcinile de plan au fost îndeplinite decadă de decadă, reali­­zîndu-se în acest fel o ritmicitate din ce în ce­­mai bună. Edificator este în acest sens exemplul din luna martie. Pe primele două decade planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 100,25 la sută (circa 67 la sută din volumul producţiei pe luna respectivă) în condiţiile obţinerii unei pro­ductivităţi a muncii cu 1,19 la sută peste sarcina planificată. Scoţînd în evidenţă nu­mai eficacitatea acestei măsuri, ar fi total greşit dacă am scăpa însă, din vedere şi alte obiective din plan“. V. DINULESCU (Continuare în pag. a lil-a) V La grupul de îngră­şăminte complexe, al doi­lea mare obiectiv, care ur­mează să intre în funcţiu­ne în acest an la Combi­natul de îngrăşăminte chi­mice de la Turnu Măgure­le, se conturează profilul a două fabrici. La fabrica de acid fosforic au fost mon­tate majoritatea utilajelor, iar la cea de îngrăşăminte complexe s-au montat mai mult de jumătate din agre­gate. La cel de-al treilea o­­biectiv al combinatului — grupul de azot — se lu­crează intens la construc­ţia fabricii de amoniac care urmează să producă tot în în acest an. Totodată, se continuă baterea piloţilor pe locul unde va fi înălţa­tă fabrica de uree. Se fac, de asemenea, lucrări de mărire a platformei combi­natului. Pentru aceasta, s-a prevăzut ca pină la sfîrşitul anului să se exe­cute încă un milion mc de terasamente cu balast de nisip.­­ Un nou agregat de înaltă tehnicitate pentru călirea inelelor de rulmenţi a intrat în funcţiune la U­­zinele „Rulmentul“ din Braşov. Prin folosirea a­­cestuia se reduce timpul de călire cu 70 la sută. In acelaşi timp, se asigură rulmenţilor o calitate su­perioară, înlăturindu-se în mare parte oxizii şi decar­­burările.­­ Procedeul românesc de dezbenzinare a gazelor de sondă prin termoabsorbţie, a fost extins în multe sche­le din regiunea Ploieşti. In acest scop, la Cîmpina au fost montate noi instalaţii, iar la Tîrgovişte şi Gura Rodul aplicării măsurilor tehnico - organizatorice CLUJ (de la corespondentul nostru).­­ Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, colectivul Fabricii de carton asfaltat din Turda se preocupă zi de zi de îndeplinirea sarcinilor de pro­ducţie, a propriilor angaja­mente, îndeplinind planul pro­ducţiei globale cu cinci zile mai devreme, colectivul de aici a livrat suplimentar şantiere­lor de construcţii peste 220 000 mp material pentru pardoseli din policlorură de vinil, 6 000 benzi transportoare din PVC, 19 000 m­p tapete semilavabile precum şi alte produse. Aces­te succese sunt rodul muncii avîntate, a întregului colectiv, a aplicării cu consecvență, încă din prima decadă a anu­lui, a măsurilor tehnico-orga­nizatorice prevăzute în plan. Dintre acestea amintim: me­canizarea încărcării vagoane­lor cu nisip, montarea unui rezervor de plastifianţi pen­tru depozitarea de materii prime etc. Realizîndu-şi sarcinile de producţie, pe primul trimes­tru, înainte de termen şi co­lectivele de la Uzina de re­paraţii Cluj, Fabrica de pro­duse refractare din Dej, Fabrica de ipsos din Aghireş, au obţinut succese de seama pe linia îndeplinirii angaja­mentelor stabilite în întrece­rea socialistă. Ocniţei au fost moderniza­te cele existente. In pre­zent, se lucrează la moder­nizarea instalaţiilor de dez­benzinare a gazelor de son­dă de la Moreni şi Urlaţi. Ca urmare a aplicării a­­cestei metode, în schelele de pe Valea Prahovei pro­centul de recuperare a pro­­panului, folosit ca materie primă în industria petro­chimică, a ajuns la 60 la sută față de 20—30 la sută, cit era la vechile instalaţii. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XXI, Seria II, Nr. 4938 4 PAGINI — 25 BANI Joi 1 aprilie 1965 In laboratorul de analize e­­lectrochimice al Universită­ţii Bucureşti Foto: AGERPRES CRONICA ACTUAUTATII f sviiAllI Hava" »Ml J«— |f--------­s-a înapoiat din prima sa cursă Cargoul romînesc „Deva" de 4 500 tone, intrat anul acesta in exploatarea flotei noastre maritime comerciale s-a înapoiat din prima sa călătorie. „în cele peste 60 de zile de na­vigaţie în apele Mării Negre, Mării Mediterane şi Oceanului Atlantic, pînă în Anglia — a declarat tov. Gh. Ungureanu, comandantul na­vei, atît echipajul cît şi vasul s-au comportat excelent. Construcţia solidă a navei, motoarele puterni­ce şi aparatura modernă de navi­gaţie de la bord ne-au ajutat să facem faţă cu bine şi furtunii care ne-a prins în Golful Biscaya. S-a dovedit încă o dată calitatea deo­sebită a navelor romîneşti, pen­tru care echipajul cargoului aduce laude constructorilor navali gălă­­ţeni". PITEŞTI. — Patrimoniul foresti-,­er al regiunii Argeş s-a dezvoltat in anii şesenarului cu circa 36 000 de ha. La amplasarea tinerelor plantaţii, s-a avut în vedere folo­sirea terenurilor degradate, im­proprii agriculturii. O pondere ma­re ocupă speciile repede crescă­toare şi cu valoare economică ri­dicată, cum sunt laricele, dugla­sul. Anul acesta, suprafeţe în­tinse de teren degradat vor fi redate fondului silvic prin amena­jarea de plantaţii de salcîm, GALAŢI.­­ Folosind timpul fa­vorabil din ultimele două săptă­­mîni, forestierii din Brăila, Ianca, Turceşti, Hanu Conachi şi în­treprinderile forestiere Focşani şi Vrancea au împădurit 172 de ha, teren din cele 1815 ha, prevăzu­te în această campanie. Anul acesta, suprafaţa împăduri­tă creşte cu încă 3 580 de ha. TG. MUREŞ. — Silvicultorii din regiunea Mureş-Autonomă Ma­ghiară împăduresc în acest an cir­ca 2 500 ha suprafaţă, care se a­­daugă la cele 61 000 ha împădu­rite în anii şesenarului. In prezent, s-a ajuns ca suprafaţa ce se plan­tează să fie echivalentă cu cea care se exploatează. La lucrările de împăduriri s-au utilizat peste 90 la sută specii de esenţă răsi­­p­oasă, care furnizează material lemnos în cantităţi sporite faţă de alte specii, BRAŞOV. — In această campa­nie, ca şi în cea din toamnă, în regiunea Braşov vor fi împădurite 3 750 ha. Pentru noile plantaţii s-a asi­gurat întregul material săditor de cea mai bună calitate. Ocoalele silvice au fost dotate cu instalaţii şi agregate speciale pentru îm­prăştiatul îngrăşămintelor chimi­ce şi pentru combaterea dăunăto­rilor. (Agerpres) I M • I A Ml •• îifirsr!­imnarliiriri a» UI Vil Ui ■ ■ ua VI ■ ■ a a a­ w a-a ■ m m m ui uliii I ue JULUiiif K uni lui netul yum viusuv rolo : N. STELORIAN I ■ DUPĂ ŞASE LUNI DE STUDENŢIE..C­ ­onducerea Institutului de construcţii din Bucu­reşti, în colaborare cu comitetul U.T.M., a orga­nizat, recent, o discuţie la care au participat cadre didactice, studenţi din anii I ai tuturor facultăţilor, precum şi colegi de-ai lor din anii mari. In dezbatere, un singur punct: inter­pretarea rezultatelor obţinute de studenţii anului I în prima lor sesiune de examene şi, pe baza con­cluziilor desprinse, fixarea principalelor direcţii în care va trebui desfăşurată munca în al doilea semestru al acestui an universitar. Nu numai cît, ci şi cum Aşa cum era şi firesc, discu­ţiile au pornit de la rezultatele obţinute de studenţii anilor I în primul semestru. Aproape toţi participanţii au făcut următoarea remarcă: numeroşi studenţi din anul I şi-au păstrat o veche de­prindere, dobîndită de-a lungul celor 11 ani de şcoală: deprinde­rea de a învăţa zilnic. Oricît de mult s-a schimbat viaţa lor faţă de cea de elev, oricîte tentaţii i-au asaltat o dată cu lipsa exa­minării şi a controlului zilnic, studenţii din această categorie n-au abandonat obişnuinţa de a învăţa zilnic, metodic. Erau în­­tîlniţi la cursuri, aveau o prezen­ţă activă în seminarii, au devenit oaspeţii permanenţi ai biblioteci­lor. Evident, în sesiune, aceştia n-au avut probleme grele de re­zolvat, s-au prezentat la exame­nele programate, le-au promovat în condiţii bune. Dar exemplul lor n-a reuşit să convingă încă pe toţi­ studenţii. „Am colegi — spunea MATEI DOINA, din anul I al Facultăţii de instalaţii şi utilaj — care nu au chibzu­it serios, asupra faptului că numeroasele ceasuri libere ce le stau la dispoziţie nu sunt cea­suri de distracţie, ci de învăţătu­ră, că disciplina universitară este aceeaşi pentru toţi studenţii. Unii n-au venit regulat la cursuri, nu s-au pregătit pentru seminarii pe motiv că se vor „descurca“ cu noţiunile însuşite în clasa a XI-a. Alarmaţi apoi de apropierea sesi­unii, au cerut să se înveţe în co­lectiv, alţii au început pregătirea pentru examene abia în sesiune. Toţi aceştia au sfirşit prin a nu promova un examen sau două“. Studenta LUMINIŢA NECU­­LA, din anul V al Facultă­ţii de hidrotehnică îşi amin­tea că, în urmă cu 4 ani, unii colegi ai ei gîndeau şi procedau la fel cu cei la care se referea Doina Matei. De aici şi primele lor insuccese. Unii au fost re­ceptivi la sfaturile celor din jur. Descoperind la timp cauzele in­succeselor şi înlăturîndu-le, ei se numără şi azi printre componen­ţii anului V. Alţii, însă, care nu au ascultat îndemnurile primite, nu mai fac parte din colectivul anului, fie pentru că au rămas repetenţi, fie pentru că au fost exmatriculaţi. Organizaţia U.T.M. de an, colectivul au acţionat cu grijă şi răspundere pe tot par­cursul anului. „Am putut să o fa­cem pentru că am cunoscut preo­cupările colegilor, modul în care-şi organizează munca şi timpul". Aceeaşi părere a­ exprimat-o şi tovarăşul prof. ing. ALEXAN­DRU GHEORGHIU: „Studenţi­lor din anul 1 trebuie să li se amintească —­in diverse ocazii şi în forme variate — de răspun­derea pe care şi-au asumat-o pă­şind pragul unei facultăţi. Stu­dentul nu poate fi un simplu spectator în procesul de învăţă­­mînt. El, de fapt, prin munca sa personală, este ziditorul pro­priei sale pregătiri profesionale. Cadrele didactice au primit, şi aşteaptă să primească în conti­nuare, un ajutor eficace din par­tea organizaţiilor U.T.M. pentru convingerea studenţilor din pri­mul an asupra acestui adevăr: să se iniţieze în continuare dis­cuţii metodice la care să participe cadre didactice din anii mari“. Cercetîndu-se rezultatele pri­mei sesiuni de examene la care s-au prezentat studenţii anilor I, s-a făcut în mai multe rinduri apel la cifre. Şi s-a constatat că în unele facultăţi aceste cifre dez­văluie o situaţie nesatisfăcătoare. La cele două secţii ale Facultă­ţii de hidrotehnică, există un pro­cent scăzut de promovabilitate; la secţia utilaj a Facultăţii de instalaţii şi utilaj există un număr mare de studenţi care au obţinut rezultate mediocre, în alte facul­tăţi numărul studenţilor care şi-au amînat examenele este destul de mare. Analizîndu-se cu multă atenţie cauzele, s-au desprins numeroase concluzii preţioase. Mai întîi alfabetul... Vorbind despre rezultatele pri­mei sesiuni de examene, NICO­­LAE ZA­VEDET. — din anul I al Facultăţii de utilaj — arăta că unii dintre colegii săi împart disciplinele ce li se predau în „principale“ şi „secundare“. „De ce trebuie să învăţăm chimie — spun adepţii acestei clasificări ar­bitrare — cînd pe noi ne intere­­seaza in­aprhiiCu­t: „M^ct ca discuţia ar avea un caracter pur teoretic, am trece cu vederea acest lucru. Dar efectul negativ s-a văzut în rezultatele obţinute la examene". Cineva — un student dintr-un an mare — a făcut următoarea remarcă: „E ca şi cum ai vrea să citeşti un roman fără să cunoşti alfabetul“. Intr-adevăr, alfabetul viitoarei profesiuni se învaţă în anul I „în anul I se predau disciplinele care fac parte din marea familie a culturii generale tehnice“ — arăta GHEORGHE AFANASEN­­CO din anul IV al Facultăţii de construcţii civile. „Nici o disci­plină nu poate fi socotită dexte­ritate. După fiecare examen, după fiecare sesiune, după fiecare an promovat, ne întărim această convingere". Discuţia despre existenţa unor materii principale ori secundare, despre necesitatea de a ţi le în­suşi pe toate sau a stabili tu, student în anul I, care este im­portantă și, deci, trebuie însușită. MARIETA VIDRAŞCU ADRIAN VASILESCU " (Continuare în pag. a lll-a) Noi construcţii de locuinţe Aproape toate oraşele şi centrele muncitoreşti din re­giunea Hunedoara se îmbogă­ţesc anul acesta cu noi con­strucţii de locuinţe şi social­­culturale. La Alba Iulia, pe „Platoul românilor", a început construcţia unui microraion. Primele două blocuri vor avea cîte 80 de apartamente. La Petroşeni se lucrează intens la construcţia a 9 blocuri, a ui­nei case de cultură şi unui că­min studenţesc. In centrele miniere din Valea Jiului au în­ceput să se contureze noile blocuri turn. Pentru anul acesta este pre­văzută darea în folosinţă oa­menilor muncii din regiune a circa 4 000 apartamente. (Agerpres)

Next