Scînteia Tineretului, aprilie 1965 (Anul 21, nr. 4938-4963)
1965-04-01 / nr. 4938
. Utilaje moderne Exploatările forestiere au fost înzestrate în acest an cu mai mult de 1000 de fierăstruie 19n truciii montate pe tractoare pentru scos şi apropiat buştenii, 920 dispozitive de întinderea cablurilor şi dezaninarea arborilor in timpul lucrărilor de scos şi transportat, 28 funiculare, ale căror linii de transport au în medie circa 1000 m fiecare, grupuri pentru acţionarea funicularelor, sute de tractoare, autocamioane, autobasculante, care contribuie la sporirea continuă a indicilor de mecanizare a lucrărilor de exploatare şi transport a lemnului. Acestea se adaugă miilor de maşini şi utilaje moderne, de mare randament pe care muncitorii forestieri le-au primit in ultimii ani. Cu ajutorul lor, indicii de mecanizare a lucrărilor în parchete — înregistraţi la începutul acestui an — vor spori şi mai mult, suplinind într-o tot mai mare măsură eforturile muncitorilor forestieri şi asigurînd o creştere substanţială a productivităţii muncii. (Agerpres) Montori de pe Șantierul Combinatului de celuloză și hîrtie- Dej, instalind pilonii de capăt ai macaralelor pe cablu foto: I. CUCU Instalaţie centralizată pentru dirijarea vagoanelor Colectivul Uzinelor „Electromagnetica“ din Capitală a realizat prima instalaţie de comandă centralizată, tip dispecer, pentru dirijarea vagoanelor pe căile ferate. Cu ajutorul ei, de la o staţie principală de cale ferată se pot transmite diverse comenzi către alte staţii aflate în subordine şi se controlează, totodată, executarea lor. Comenzile se transmit prin manevrarea aparatajului de la un pupitru de comandă, iar controlul efectuării lor se realizează prin iluminarea automată a traseelor de cale ferată pe luminoschema pupitrului. Noua instalaţie, realizată pentru prima dată în ţara noastră, contribuie la sporirea cu aproximativ 40 la sută a capacităţii de trafic de pe porţiunea de cale ferată deservită de ea. Totodată, se măreşte siguranţa în circulaţia trenurilor şi se asigură sporirea vitezei vagoanelor cu peste 30 la sută. Primele instalaţii de comandă centralizată tip dispecer pentru dirijarea vagoanelor vor fi date în exploatare în reţeaua căilor ferate din ţara noastră. (Agerpres) Angajamentul socialist — cuvînt de onoare LA ȘANTIERELE NAVALE OLTENIȚA DOUĂ REMORCHERE DE 500 C. P. LIVRATE ÎNAINTE DE TERMEN 1690000 BENEFICII PESTE PLAN 76,50 LEI REDUCEREA CHELTUIELILOR DE FABRICAȚIE LA MIA DE LEI 1,2 LA SUTĂ SPOR LA PRODUCTIVITATEA MUNCII îndoite pe cală, navele aflate în construcţie la Şantierele navale Olteniţa aşteaptă ziua cînd," prin eforturile constructorilor, vor primi botezul apelor. Efervescenţa întrecerii socialiste desfăşurată de colectivul şantierului în vederea scurtării timpului de execuţie, pentru realizarea navelor la un înalt nivel tehnic, se măsoară aici, în numărul de zile cu care o navă este lansată mai devreme la apă. Scurtarea termenului de execuţie şi îmbunătăţirea indicilor funcţionali şi de confort a navelor preocupă, cum este şi firesc, întregul colectiv de muncă. Rod al unei asemenea activităţi îl constituie realizările obţinute pînă în prezent. După ce în lunile ianuarie şi februarie planul de producţie a fost îndeplinit şi depăşit la toţi indicatorii, rezultatele din luna martie se înscriu pe aceeaşi linie ascendentă. Mărturie stau cele două remorchere de 500 CP care au fost livrate cu multe zile înainte de termen. Cheltuielile de fabricaţie la producţia comparabilă s-au redus cu 76,50 lei la mia de lei, înregistrîndu-se beneficii suplimentare, pe două luni, în valoare de 1690 000 lei. Organizîndu-şi mai bine munca în fiecare sector de producţie al şantierului, constructorii navali de aici au obţinut o productivitate a muncii care depăşeşte sarcina planificată în medie cu 1,2 la sută. Tovarăşul Constantin Pandele, inginer şef adjunct al şantierului, referindu-se la activitatea din acest an făcea următoarea remarcă : „Incepînd cu acest ultim an al şesenatului, în activitatea noastră de producţie s-a produs un însemnat salt calitativ. Paralel cu executarea de vase fluviale pentru transport, am trecut şi la construirea de nave tehnice — drugi maritime, cu o capacitate de excavaţie de 400 mc pe oră, remorchere maritime salvatoare şi spărgătoare de gheaţă de 2 200 CP. Cunoscînd din vreme acest lucru, încă de anul trecut conducerea şantierului s-a fixat asupra unor măsuri care să asigure o bună organizare a muncii în fiecare sector de activitate. Aşa se face că, marea majoritate a celor peste 80 de obiective prevăzute în planul de măsuri tehnico-organizatorice, vizează scurtarea termenelor de execuţie, îmbunătăţirea calitativă a tuturor lucrărilor. S-au organizat, de exemplu, ateliere mobile montate pe pontoanele de acostare. Acestea fiind înzestrate cu utilaje de lucru — bancuri, mașini de găurit, tablouri de distribuire a energiei electrice pentru iluminat pe nave, baterii centralizate pentru distribuirea aerului comprimat etc. — a făcut posibil ca o serie de lucrări care tre- buiau executate în diverse secţii să se efectueze în imediata apropiere a navei. Se înţelege că în acest fel întregul timp pierdut cu deplasarea de la navă pînă în secţie a fost complet înlăturat. Corespunzător, am organizat şi activitatea brigăzilor de constructori care lucrează pe cală şi în interiorul vasului. Deşi■ ne aflăm abia la începutul anului, putem trage concluzii mulţumitoare în legătură cu eficacitatea acestei măsuri. Ea este reliefată în ritmicitatea cu care sunt îndeplinite sarcinile de plan. Pînă în prezent sarcinile de plan au fost îndeplinite decadă de decadă, realizîndu-se în acest fel o ritmicitate din ce în cemai bună. Edificator este în acest sens exemplul din luna martie. Pe primele două decade planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 100,25 la sută (circa 67 la sută din volumul producţiei pe luna respectivă) în condiţiile obţinerii unei productivităţi a muncii cu 1,19 la sută peste sarcina planificată. Scoţînd în evidenţă numai eficacitatea acestei măsuri, ar fi total greşit dacă am scăpa însă, din vedere şi alte obiective din plan“. V. DINULESCU (Continuare în pag. a lil-a) V La grupul de îngrăşăminte complexe, al doilea mare obiectiv, care urmează să intre în funcţiune în acest an la Combinatul de îngrăşăminte chimice de la Turnu Măgurele, se conturează profilul a două fabrici. La fabrica de acid fosforic au fost montate majoritatea utilajelor, iar la cea de îngrăşăminte complexe s-au montat mai mult de jumătate din agregate. La cel de-al treilea obiectiv al combinatului — grupul de azot — se lucrează intens la construcţia fabricii de amoniac care urmează să producă tot în în acest an. Totodată, se continuă baterea piloţilor pe locul unde va fi înălţată fabrica de uree. Se fac, de asemenea, lucrări de mărire a platformei combinatului. Pentru aceasta, s-a prevăzut ca pină la sfîrşitul anului să se execute încă un milion mc de terasamente cu balast de nisip. Un nou agregat de înaltă tehnicitate pentru călirea inelelor de rulmenţi a intrat în funcţiune la Uzinele „Rulmentul“ din Braşov. Prin folosirea acestuia se reduce timpul de călire cu 70 la sută. In acelaşi timp, se asigură rulmenţilor o calitate superioară, înlăturindu-se în mare parte oxizii şi decarburările. Procedeul românesc de dezbenzinare a gazelor de sondă prin termoabsorbţie, a fost extins în multe schele din regiunea Ploieşti. In acest scop, la Cîmpina au fost montate noi instalaţii, iar la Tîrgovişte şi Gura Rodul aplicării măsurilor tehnico - organizatorice CLUJ (de la corespondentul nostru). Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, colectivul Fabricii de carton asfaltat din Turda se preocupă zi de zi de îndeplinirea sarcinilor de producţie, a propriilor angajamente, îndeplinind planul producţiei globale cu cinci zile mai devreme, colectivul de aici a livrat suplimentar şantierelor de construcţii peste 220 000 mp material pentru pardoseli din policlorură de vinil, 6 000 benzi transportoare din PVC, 19 000 mp tapete semilavabile precum şi alte produse. Aceste succese sunt rodul muncii avîntate, a întregului colectiv, a aplicării cu consecvență, încă din prima decadă a anului, a măsurilor tehnico-organizatorice prevăzute în plan. Dintre acestea amintim: mecanizarea încărcării vagoanelor cu nisip, montarea unui rezervor de plastifianţi pentru depozitarea de materii prime etc. Realizîndu-şi sarcinile de producţie, pe primul trimestru, înainte de termen şi colectivele de la Uzina de reparaţii Cluj, Fabrica de produse refractare din Dej, Fabrica de ipsos din Aghireş, au obţinut succese de seama pe linia îndeplinirii angajamentelor stabilite în întrecerea socialistă. Ocniţei au fost modernizate cele existente. In prezent, se lucrează la modernizarea instalaţiilor de dezbenzinare a gazelor de sondă de la Moreni şi Urlaţi. Ca urmare a aplicării acestei metode, în schelele de pe Valea Prahovei procentul de recuperare a propanului, folosit ca materie primă în industria petrochimică, a ajuns la 60 la sută față de 20—30 la sută, cit era la vechile instalaţii. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XXI, Seria II, Nr. 4938 4 PAGINI — 25 BANI Joi 1 aprilie 1965 In laboratorul de analize electrochimice al Universităţii Bucureşti Foto: AGERPRES CRONICA ACTUAUTATII f sviiAllI Hava" »Ml J«— |f--------s-a înapoiat din prima sa cursă Cargoul romînesc „Deva" de 4 500 tone, intrat anul acesta in exploatarea flotei noastre maritime comerciale s-a înapoiat din prima sa călătorie. „în cele peste 60 de zile de navigaţie în apele Mării Negre, Mării Mediterane şi Oceanului Atlantic, pînă în Anglia — a declarat tov. Gh. Ungureanu, comandantul navei, atît echipajul cît şi vasul s-au comportat excelent. Construcţia solidă a navei, motoarele puternice şi aparatura modernă de navigaţie de la bord ne-au ajutat să facem faţă cu bine şi furtunii care ne-a prins în Golful Biscaya. S-a dovedit încă o dată calitatea deosebită a navelor romîneşti, pentru care echipajul cargoului aduce laude constructorilor navali gălăţeni". PITEŞTI. — Patrimoniul foresti-,er al regiunii Argeş s-a dezvoltat in anii şesenarului cu circa 36 000 de ha. La amplasarea tinerelor plantaţii, s-a avut în vedere folosirea terenurilor degradate, improprii agriculturii. O pondere mare ocupă speciile repede crescătoare şi cu valoare economică ridicată, cum sunt laricele, duglasul. Anul acesta, suprafeţe întinse de teren degradat vor fi redate fondului silvic prin amenajarea de plantaţii de salcîm, GALAŢI. Folosind timpul favorabil din ultimele două săptămîni, forestierii din Brăila, Ianca, Turceşti, Hanu Conachi şi întreprinderile forestiere Focşani şi Vrancea au împădurit 172 de ha, teren din cele 1815 ha, prevăzute în această campanie. Anul acesta, suprafaţa împădurită creşte cu încă 3 580 de ha. TG. MUREŞ. — Silvicultorii din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară împăduresc în acest an circa 2 500 ha suprafaţă, care se adaugă la cele 61 000 ha împădurite în anii şesenarului. In prezent, s-a ajuns ca suprafaţa ce se plantează să fie echivalentă cu cea care se exploatează. La lucrările de împăduriri s-au utilizat peste 90 la sută specii de esenţă răsipoasă, care furnizează material lemnos în cantităţi sporite faţă de alte specii, BRAŞOV. — In această campanie, ca şi în cea din toamnă, în regiunea Braşov vor fi împădurite 3 750 ha. Pentru noile plantaţii s-a asigurat întregul material săditor de cea mai bună calitate. Ocoalele silvice au fost dotate cu instalaţii şi agregate speciale pentru împrăştiatul îngrăşămintelor chimice şi pentru combaterea dăunătorilor. (Agerpres) I M • I A Ml •• îifirsr!imnarliiriri a» UI Vil Ui ■ ■ ua VI ■ ■ a a a w a-a ■ m m m ui uliii I ue JULUiiif K uni lui netul yum viusuv rolo : N. STELORIAN I ■ DUPĂ ŞASE LUNI DE STUDENŢIE..C onducerea Institutului de construcţii din Bucureşti, în colaborare cu comitetul U.T.M., a organizat, recent, o discuţie la care au participat cadre didactice, studenţi din anii I ai tuturor facultăţilor, precum şi colegi de-ai lor din anii mari. In dezbatere, un singur punct: interpretarea rezultatelor obţinute de studenţii anului I în prima lor sesiune de examene şi, pe baza concluziilor desprinse, fixarea principalelor direcţii în care va trebui desfăşurată munca în al doilea semestru al acestui an universitar. Nu numai cît, ci şi cum Aşa cum era şi firesc, discuţiile au pornit de la rezultatele obţinute de studenţii anilor I în primul semestru. Aproape toţi participanţii au făcut următoarea remarcă: numeroşi studenţi din anul I şi-au păstrat o veche deprindere, dobîndită de-a lungul celor 11 ani de şcoală: deprinderea de a învăţa zilnic. Oricît de mult s-a schimbat viaţa lor faţă de cea de elev, oricîte tentaţii i-au asaltat o dată cu lipsa examinării şi a controlului zilnic, studenţii din această categorie n-au abandonat obişnuinţa de a învăţa zilnic, metodic. Erau întîlniţi la cursuri, aveau o prezenţă activă în seminarii, au devenit oaspeţii permanenţi ai bibliotecilor. Evident, în sesiune, aceştia n-au avut probleme grele de rezolvat, s-au prezentat la examenele programate, le-au promovat în condiţii bune. Dar exemplul lor n-a reuşit să convingă încă pe toţi studenţii. „Am colegi — spunea MATEI DOINA, din anul I al Facultăţii de instalaţii şi utilaj — care nu au chibzuit serios, asupra faptului că numeroasele ceasuri libere ce le stau la dispoziţie nu sunt ceasuri de distracţie, ci de învăţătură, că disciplina universitară este aceeaşi pentru toţi studenţii. Unii n-au venit regulat la cursuri, nu s-au pregătit pentru seminarii pe motiv că se vor „descurca“ cu noţiunile însuşite în clasa a XI-a. Alarmaţi apoi de apropierea sesiunii, au cerut să se înveţe în colectiv, alţii au început pregătirea pentru examene abia în sesiune. Toţi aceştia au sfirşit prin a nu promova un examen sau două“. Studenta LUMINIŢA NECULA, din anul V al Facultăţii de hidrotehnică îşi amintea că, în urmă cu 4 ani, unii colegi ai ei gîndeau şi procedau la fel cu cei la care se referea Doina Matei. De aici şi primele lor insuccese. Unii au fost receptivi la sfaturile celor din jur. Descoperind la timp cauzele insucceselor şi înlăturîndu-le, ei se numără şi azi printre componenţii anului V. Alţii, însă, care nu au ascultat îndemnurile primite, nu mai fac parte din colectivul anului, fie pentru că au rămas repetenţi, fie pentru că au fost exmatriculaţi. Organizaţia U.T.M. de an, colectivul au acţionat cu grijă şi răspundere pe tot parcursul anului. „Am putut să o facem pentru că am cunoscut preocupările colegilor, modul în care-şi organizează munca şi timpul". Aceeaşi părere a exprimat-o şi tovarăşul prof. ing. ALEXANDRU GHEORGHIU: „Studenţilor din anul 1 trebuie să li se amintească —in diverse ocazii şi în forme variate — de răspunderea pe care şi-au asumat-o păşind pragul unei facultăţi. Studentul nu poate fi un simplu spectator în procesul de învăţămînt. El, de fapt, prin munca sa personală, este ziditorul propriei sale pregătiri profesionale. Cadrele didactice au primit, şi aşteaptă să primească în continuare, un ajutor eficace din partea organizaţiilor U.T.M. pentru convingerea studenţilor din primul an asupra acestui adevăr: să se iniţieze în continuare discuţii metodice la care să participe cadre didactice din anii mari“. Cercetîndu-se rezultatele primei sesiuni de examene la care s-au prezentat studenţii anilor I, s-a făcut în mai multe rinduri apel la cifre. Şi s-a constatat că în unele facultăţi aceste cifre dezvăluie o situaţie nesatisfăcătoare. La cele două secţii ale Facultăţii de hidrotehnică, există un procent scăzut de promovabilitate; la secţia utilaj a Facultăţii de instalaţii şi utilaj există un număr mare de studenţi care au obţinut rezultate mediocre, în alte facultăţi numărul studenţilor care şi-au amînat examenele este destul de mare. Analizîndu-se cu multă atenţie cauzele, s-au desprins numeroase concluzii preţioase. Mai întîi alfabetul... Vorbind despre rezultatele primei sesiuni de examene, NICOLAE ZAVEDET. — din anul I al Facultăţii de utilaj — arăta că unii dintre colegii săi împart disciplinele ce li se predau în „principale“ şi „secundare“. „De ce trebuie să învăţăm chimie — spun adepţii acestei clasificări arbitrare — cînd pe noi ne intereseaza inaprhiiCut: „M^ct ca discuţia ar avea un caracter pur teoretic, am trece cu vederea acest lucru. Dar efectul negativ s-a văzut în rezultatele obţinute la examene". Cineva — un student dintr-un an mare — a făcut următoarea remarcă: „E ca şi cum ai vrea să citeşti un roman fără să cunoşti alfabetul“. Intr-adevăr, alfabetul viitoarei profesiuni se învaţă în anul I „în anul I se predau disciplinele care fac parte din marea familie a culturii generale tehnice“ — arăta GHEORGHE AFANASENCO din anul IV al Facultăţii de construcţii civile. „Nici o disciplină nu poate fi socotită dexteritate. După fiecare examen, după fiecare sesiune, după fiecare an promovat, ne întărim această convingere". Discuţia despre existenţa unor materii principale ori secundare, despre necesitatea de a ţi le însuşi pe toate sau a stabili tu, student în anul I, care este importantă și, deci, trebuie însușită. MARIETA VIDRAŞCU ADRIAN VASILESCU " (Continuare în pag. a lll-a) Noi construcţii de locuinţe Aproape toate oraşele şi centrele muncitoreşti din regiunea Hunedoara se îmbogăţesc anul acesta cu noi construcţii de locuinţe şi socialculturale. La Alba Iulia, pe „Platoul românilor", a început construcţia unui microraion. Primele două blocuri vor avea cîte 80 de apartamente. La Petroşeni se lucrează intens la construcţia a 9 blocuri, a uinei case de cultură şi unui cămin studenţesc. In centrele miniere din Valea Jiului au început să se contureze noile blocuri turn. Pentru anul acesta este prevăzută darea în folosinţă oamenilor muncii din regiune a circa 4 000 apartamente. (Agerpres)