Scînteia Tineretului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5067-5092)
1965-09-01 / nr. 5067
Oameni pe schele Foto : ION CUCU in nou gazometru de 50000 mc BACĂU (de la corespondentul nostru) . La Combinatul chimic din Borzești se desfășoară în prezent lucrările de montare a unui gazometru cu o capacitate de 50 000 mc care va deservi la depozitarea gazelor cracate. Pînă la data de 29 august au fost montate aproape 600 tone utilaje. Montorii şi sudorii din brigada condusă de Alexandru Fuiu, care lucrează în prezent la finisarea ghidajului exterior ca şi la montajul telescoapelor, al balonului şi al celorlalte utiplaje, s-au angajat să predea noul gazometru — al doilea din cadrul Combinatului chimic Borzești, cu7 luni mai devreme decit prevedea termenulplanificat. La axul de întindere al palului de răcire al laminorului de tablă groasă a Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, din Galaţi, lucrează şi tinerii: Gheorghe Toma şi Mihalache Chebreanu lăcătuşi-montori Foto : N. STELORIAN TELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Bucureşti Vă exprimăm profunde mulţumiri pentru felicitările călduroase transmise de dv. cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a eliberării Coreei. Suntem convinşi că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre popoarele celor două ţări, bazate pe principiile internaţionalismului proletar, se vor întări şi dezvolta şi mai mult în viitor în lupta comună împotriva imperialismului, în numele victoriei cauzei păcii în lumea întreagă şi a socialismului. Din toată inima vă urăm dv. şi poporului frate român noi victorii în lupta pentru construirea socialismului. KIM IR SEN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea Preşedintele Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene TOI EN GHEN Preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a Republicii Populare Democrate Coreene Spre cota „1000" cu toată viteza Constructorii Hunedoarei, cunoscuţi sub denumirea iniţialelor I.C.S.H. (întreprinderea de construcţii siderurgice Hunedoara), şi-au pus semnătura în ultimii 15 ani pe tot ce s-a construit în această cetate de scaun a oţelului românesc. Şi s-a construit atit de mult că nu a rămas palmă de pămînt nerăscolit, nefrămîntat şi nestrămutat de la locul ei. In afară de medievalul castel al Huniazilor, tot ce se vede în jur a fost construit sau reconstruit în perioada amintită şi de către aceiaşi oameni pe care îi întâlnim şi astăzi pe şantierele oraşului. Cel de-al 2- lea furnal de 1 000 mc, la care se lucrează în prezent, este o nouă operă a acestor constructori. El va începe să producă chiar din primul an al cincinalului, se numără printre primele obiective prevăzute în Directivele Congre sului al IX-lea al P.C.R., care vor intra în funcţie. Noul furnal, de mare capacitate, contribuie în cea mai mare măsură la realizarea sporului de fontă prevăzut pentru anii cincinalului. Acest agregat va produce în numai 20 de zile întreaga cantitate de fontă elaborată la Hunedoara anului 1938, întregul proces tehnologic fiind mecanizat şi automatizat, furnaliştii vor reuşi să obţină cei mai înalţi indici de utilizare realizaţi pînă acum la furnalele noastre şi o înaltă calitate a metalului elaborat. Despre furnalişti vom vorbi însă la anul, după ce vor primi „cheile“ din mîna constructorilor. Deocamdată, atenţia generală este aţintită asupra celor care înalţă din temelii nord agregat. Constructorii sunt aceiaşi oameni care au ridicat noua oţelărie, aglomeratoarele, laminoarele şi uzinele cocsochimice. Sunt oameni cu o înaltă pregătire profesională, cu o bogată experienţă, îndrăgostiţi de înălţimea ameţitoare care urcă în fiecare zi, în fiecare ceas spre împlinire, spre desăvîrşire. I-am întîlnit aici pe inginerii Ion Brad, Dumitru Romanovschi, Zaharia Farca, pe maiştrii Teodor Malancea şi Geană Filon, sute de constructori, vechi „şantierişti" ai Hunedoarei. Organizarea judicioasă a fiecărui loc de muncă, folosirea utilajelor la randamentul lor, ritmul ridicat de construcţie, completează biografia acestor constructori. Rusu Traian, de pildă, şeful unei echipe de lăcătuşi mentori, avea 20 de ani cînd şi-a început activitatea pe şantierele Hunedoarei. De atunci, au trecut însă 17 ani, timp în care nu a părăsit şantierele decit în zilele de concedii în fiecare agregat construit şi montat aici şi-a lăsat o părticică din munca sa, fiecărui lăsîndu-i din căldura şi energia sa. In numai 10 ani, echipa condusă de el a montat peste 6 000 tone de construcţii metalice. Acest mic colectiv, în cadrul căruia s-au calificat peste 60 de tineri, dintre care astăzi mulţi sunt, la rîndul lor, şefi de echipe, muncitori de înaltă calificare, a devenit în aceşti ani de muncă comună, mai unitar şi disciplinat, bine sudat, specializat în operaţii de montaj. Mulţi dintre membrii săi, cum sunt lăcătuşii Coman Marin, Burcă Simion, Dumitraş Constantin etc. lucrează în echipe alături de Rusu încă de la constituirea ei. — La noul fumat “— ne relatează Rusu Traian — echipa noastră lucrează la montarea celor trei canpere. Pentru grăbirea ritmului de lucru am aplicat o soluţie nouă şi anume —, preasamblarea la sol a virolelor şi „ridicarea lor cu macaraua gata asamblate şi sudate. Prin acest procedeu, care înlocuieşte montarea greoaie cu ajutorul schelelor, a virolelor una cite una, se reduce numărul de suduri pe înălţime de la 14 la 7, iar termenul, de,montare a unui cauper se redu- LAL ROMULUS (Continuare in pag. a II-a) CITIŢI PAG. CONTINUARE LA ANCHETA NOASTRĂ PRODUCŢIA DE GRIU EDIŢIA 1966 Un bun pal germinativ pentru semănăturile de toamnă (Arături de vară pe ogoarele cooperativei agricole de producţie din comuna Acăţari, regiunea Mureş-Autonomă Maghiara). Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 4 PAGINI — 25 BANI Miercuri 1 septembrie 1965 Anul XXI, Seria II, Nr. 5067 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Vizita in ţara noastră a prinţului Norodom Sianuk, şeful statului Camagia La invitaţia tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România în lunadecembrie a.c. PRIMELE TONE DE ZAHĂR DIN NOUA RECOLTĂ DE SFECLĂ Fabricile de zahăr din Banat au dat primele tone de zahăr din noua recoltă de sfeclă. Pentm realizarea unei cantităţi sporite de zahăr de calitate superioară, în perioada de remont au fost aduse întreprinderilor o seamă de îmbunătăţiri tehnice. Ţinîndu-se seama de recolta bună de sfeclă din acest an atit sub raport cantitativ, cit şi calitativ, în fabricile de zahăr au fost luate măsuri care să permită prelucrarea zilnică a vinei cantităţi sporite de sfeclă faţă de prevederile iniţiale. ANUL ŞCOLAR BATE LA USAL. SE POATE INTRA? ,, Prefaţă la prima zi de şcoală“... Au mai rămas puţine zile pînă la 15 septembrie. Pe cele mai multe din şantierele construcţiilor şcolare lucrările au fost încheiate. In unele locuri însă se mai lucrează. Şcolile construite în vara aceasta vor fi gata să-şi deschidă porţile la 15 septembrie ? Iată tema raidului pe care l-au întreprins reporterii noştri prin cîteva regiuni din ţară: Raionul Slatina. La secţia învăţămînt a Sfatului popular raional discutăm cu tovarăşul inspector Laurenţiu Anton. — In ce stadiu se află lucrările pe şantierele construcţiilor şcolare ? — In vara aceasta au intrat în lucru 34, noi săli de clasă. Dintre acestea 26 sunt deja termi- GATA SĂ PRIMEASCĂ ELEVII nate. Celelalte sunt în stadiul de finisare şi vor fi gata în cîteva zile. Ce ne puteţi spune despre calitatea lucrărilor ? — Mai întîi aş dori să spun cîteva cuvinte despre ritmul lucrărilor. De acest lucru s-a ocupat în mod deosebit Comitetul executiv al Sfatului popular raional. Vicepreşedinţii şi şefii secţiilor, alături de inspectorii noştri, au urmărit îndeaproape construcţiile şcolare, fiecare răspunzînd direct de un şantier sau un grup de şantiere. Săptămînal luni dimineaţa, la raion are loc analiza ritmului de construcţie. In ceea ce priveşte calitatea, răspunderea directă a avut-o secţia de sistematizare şi arhitectură. Salariaţii secţiei au asigurat asistenţa tehnică necesară. — Cîteva exemple ? — Notaţi: comunele Spineni, Valea Mare, Bărăşti de Vede, Bălteni, Proaspeţi. Şi înşiruirea ar putea continua. Reţineţi că în aceste comune, o contribuţie substanţială, au adus-o tinerii,, care au prestat un mare volum de muncă patriotică. I. ANDREIŢA In satul Osebiţi, regiunea Bacău,, s-au construit 4 noi săli de clasă. Ele vor fi gata pînă la 15 septembrie. Alături de vîrstnici, tinerii şi-au adus un aport preţios la ridicarea construcţiei: ei au transportat nisipul, au ajutat la săpat, au dat cărămizi „la mină“... In ritm intens s-a lucrat şi la Faraoani, la Coloneşti, la Cleja (satul Buda) etc. Iată însă că în unele localităţi din raioanele Bacău IncAHik şi Pomii comintoRi ? şi Adjud, vacanţa, de vară nu au luat-o numai elevii ci şi constructorii. Aceştia însă nu întotdeauna cu voia lor. Cei din comuna Sărata, raionul Bacău, de pildă, au aşteptat mult şi bine materialele de construcţie pentru cele două săli de clasă. O vreme nici la Sfatul popular comunal nu s-a ştiut sigur ce se va construi: sala de clasă sau baie ? Cirul s-au limpezit lucrurile vremea trecuse. In prezent abia s-a terminat fundaţia şi s-a trecut la zidărie. In schimb la Beneşti, raionul Adjud, construirea noii şcoli a început din anul trecut, dar materialele nu au sosit la timp. Aici se simte şi nevoia unui sprijin mai susţinut din partea tinerilor. ...Din cele 213 săli de clasă în care elevii din regiunea Bacău vor păşi încă în cursul acestui an au fost terminate numai 70, deşi toate se află în lucru. Un număr de 35 de săli se afla la zidărie, ceea ce înseamnă că au rămas mult din urmă faţă de grafic. Pentm recuperarea întîrzierilor este necesar ca aprovizionarea cu materiale de construcţie să se facă mai operativ, iar sfaturile populare comunale şi conducerile şcolilor să urmărească zilnic stadiul şi calitatea lucrărilor C. NANCU La Maliuc, Mila 29, Sulina, Rusca, Sf. Gheorghe vechile cherhanale au fost înlocuite cu oficii pentru primirea şi condiţionarea peştelui, iar sărăcăcioasele colibe de pescari cu cabane confortabile. Pe măsura acestor transfonnări se schimbă şi felul de ■ viaţă al locuitorilor Deltei, pentm care s-au construit locuinţe chiar în locurile cele mai greu accesibile... « DELTA SE ÎNNOIEŞTE Au început să se înalţe şi şcoli noi —• focare de lumină în Delta Dunării. La Sf. Gheorghe, Letea, Rosetti, Periprava, Partizani, Chilia Veche s-au construit în ultimii ani şcoli, mari, frumoase, unde învaţă mii de copii. In alte locuri — la Padina, Izvoarele, Iazurile, Dunavăţul de Sus, Crişani — noile localuri ale şcolilor îşi vor deschide porţile la 15 septembrie. Sînt însă şi rămîneri în urmă. La Cătăloiu — pentru că s-au folosit mai puţin resursele locale — fondurile s-au terminat înainte de a se termina construcţia. La Lăstun şantierul a stat mai multe săptămîni fără materiale, abia după 15 august s-a procurat cărămida. In comuna M. Kogălniceanu T.R.C.L. Tulcea lucrează cu... încetinitorul. Secţia de sistematizare a Sfatului popular al raionului Tulcea a acordat asistenţă tehnică la amplasarea construcţiilor ; pe parcurs însă s-a ocupat mai puţin de verificarea tehnică şi recepţia pe stadii intermediare de lucrări. ...Sunt cîteva deficienţe care se cer a fi grabnic lichidate. Sfatul popular al raionului Tulcea va trebui să ia măsurile necesare. A. VASILESCU Fabrica de Conserve „Flota" din Capitală. Pregătiri pentru iarnă Foto: AGERPRES făcut bine şi la timp mi aduc aminte o întîmplare pe care mi-a povestit-o maistrul constructor Niculae Gheorghe de la Şantierul Leşul Ursului-Ostra, un episod de încordare survenit în munca lor diurnă... îmi spunea că apa — acest vechi aliat al omului, dar în acelaşi timp la fel de bătrîn potrivnic in lupta, noastră cu natura — năvălise pe neaşteptata prin filoane de infiltraţie născute spontan. Ameninţa să afecteze serios lucrările, debitul fiind neobişnuit de mare şi de puternic. O echipă de instalatori, dind dovadă de adevărat patriotism, a muncit cu tensiune, crescîndă timp de 40 de ore, în condiţii extrem de grele, pina au montat 45 m.l. de tuburi de beton cu diametrul de 300 mm, excavîndu-se totodată manual sute de m.c. pămînt şi pietriş, condiţiile create nepermitind utilizarea maşinilor. Şi apa a fost învinsă! Intr-adevăr, viaţa te pune uneori în situaţii în care nu poţi lua decit o singură atitudine : pui zdravăn umărul Ungă umerii tovarăşilor tăi de muncă o oră, zece, pînă ce pericolul este îndepărtat şi totul intră pe făgaşul obişnuit, normal. Este fără nici o îndoială, un moment în care ne arătăm patriotismul în mod spontan, fără a sta o clipă pe gânduri. Dar aceasta nu înseamnă citaşi de puţin că patriotismul, acest sentiment al iubirii de ţară, al dragostei faţă de realizările, de munca poporului nostru, acest sentiment înălţător şi complex —se poate exterioriza numai în împrejurări excap- Nu doar străluciri pe tabele ţionale ca aceea povestită mai sus. Poate că decorul nocturn din munţi, furia apei, luminile şantierului flotaţiei ce urma să fie inaugurată, au dat faptului o aureolă romantic-eroică. Dar ştim prea bine că fapte de eroism se petrec zilnic în decorul incandescent al oţelăriilor, în strălucirea şistului din mine, în zgomotul de gigantic motor al uzinelor constructoare de maşini, pretutindeni acolo unde munca noastră se ia la întrecere cu timpul, cu secundele. Uneori ne-am putea imagina că „la ţară“ totul este calm şi lent. Dar şi pe ogoarele noastre socialiste, aici, unde s-ar crede că multe depind de capriciile vîntului, ale ploii, de zîmbetul soarelui se simte trepidaţia, dorinţa de a întrece timpul, de a schimba înfăţişarea locurilor, de a înfrumuseţa drumurile pe unde trecem. Am fost de curind prin comunele Petreşti, Brata, Plăieşti, Luncani şi altele din raionul Turda. Peste tot izul toamnei timpurii şi-a pus pecetea. Ploile au adunat oamenii pe la căminele culturale, pe la sediile comitetelor U.T.C. şi astfel am putut sta mai pe îndelete de vorbă cu utecişti ca Popa Costică, Andrei Fodor, Balint Gheorghe, Făgădor Alexandru şi alţii şi alţii, l-am rugat să-mi povestească nişte fapte deosebite. Nu mă aşteptam la ruperi de diguri, la arii cuprinse la flăcări şi salvate, ci la fapte inedite, în afara celor cunoscute din campaniile agricole. Şi, cum se spune, mi-au povestit cite-n lună şi-n stele. Despre mii de hectare împădurite de ei, despre terenurile sportive pe care le-au amenajat, despre cultivarea de mii de plopi ornamentali negru-hibrid, reparaţii de drumuri locale, irigări şi amenajări de terenuri... Acţiuni ale căror roade sa văd la tot pasul ca realizări pline de frumuseţe şi utilitate. Fără să vreau mi-am amintit de un drum pe care l-am străbătut prin munţii din raionul Vatra Dornei în compania medicului Ion Muscă din comuna Panaci şi a tehnicianului Vremii de pe Şantierul de drumuri forestiere Drăgoiasa. Treceam pe lingă o pantă plantată cu brazi acum un an. Pe alocuri brazii creşteau în... tufe de cite 5—10 puieţi, sau nu creşteau de loc, astfel că panta muntelui semăna cu un obraz bărbierit la repezeală cu un brici ştirbit. Fuseseră plantaţi printr-o muncă organizată de mîntuială la care nu participase niciun tehnician forestier, unde sarcinile fiecărui om nu fuseseră precis stabilite, unde oamenii porniseră de-a valma, fiecare cum îl tăiase capul. Pentru a se scăpa mai repede de puieţi, tinerii veniţi aici „sădeau“ cite un snop de brazi într-o groapă şi uneori în „focul muncii“ îi mai aşezau şi cu rădăcinile spre cer. Orele stabilite pentm acţiunea aceasta s-au scurs, puieţii au fost „plantaţi“ şi tinerii s-au întors pe la casele lor, raportînd că pe panta aceea va creşte o nouă pădure, iar în gîndul lor asigurindu-se fiecare că va creşte intr-adevăr, doar e ştiut că pădurea creşte singură PAVEL AXOANEI (Continuare în pag. a 11-a)