Scînteia Tineretului, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 5120-5144)
1965-11-01 / nr. 5120
D rumul spre deplina cunoaştere a meseriei trece neapărat prin biblioteca tehnică. E un fapt ce-şi găseşte ilustrarea în experienţa a zeci şi sute de tineri din Combinatul de îngrăşăminte cu azot de la Piatra Neamţ. însăşi forma organizată de ridicare a calificării existentă aici îşi găseşte eficienţa deplină cînd la prezenţa regulată şi la atenţia cu care sunt urmărite lecţiile, cursanţii adaugă şi o consecventă pasiune pentru cartea tehnică. In combinat s-a căutat în permanenţă crearea celor mai bune condiţii pentru întîlnirea acestor trei factori Multă vreme cursurile de ridicare a calificării adunau în acelaşi cerc muncitori care practicau aceeaşi meserie, (erau, de pildă, mecanici A.M.C.-işti) dar care lucrau în sectoare diferite, avînd de rezolvat, deci, practic probleme profesionale deosebite. Acest fapt se răsfrîngea, inevitabil, şi în tematica cursurilor, în lecţiile fiecărui cerc; aceste lecţii erau de cele mai multe ori generale, susţinute mai mult pe baza manualelor meseriilor respective decît pe baza cerinţelor concrete, specifice lucrului în fiecare instalaţie. începînd de acum doi ani s-au adus unele îmbunătăţiri organizării cercurilor de ridicare a calificării. Acestea au fost înfiinţate în fiecare secţie, subsecţie şi atelier în parte. în prezent, în combinat sunt 70 de cercuri ai căror lectori sunt maiştrii sau inginerii care conduc colectivele respective în procesul de producţie. Subiectul fiecărei lecţii îl constituie instalaţia la care lucrează cursanţii, întreţinerea şi exploatarea cît mai corectă a acesteia. Acest lucru n-a însemnat o „închidere în găoace" a cercurilor de învăţămînt profesional, deoarece, spre deosebire de alţi ani, în programa lor au fost introduse teme noi: probleme de lăcătuşerie şi A.T.M. pentru operatori chimişti, probleme de chimie pentru lăcătuşi mecanici şi aşa mai departe. Avantajul a ieşit la iveală chiar în cursul verii trecute. La lucrările de lăcătuşerie efectuate în timpul reviziei au participat numeroşi operatori chimişti, ei suplinind în condiţii foarte bune munca a 160 de lăcătuşi mecanici care trebuiau aduşi din altă parte. Despre calitatea muncii lor vorbeşte acest fapt: timpul de oprire a instalaţiilor a fost scurtat cu mai multe zile. Analizînd toate aceste fapte care privesc modul cum se rezolvă in combinat problema ridicării „în mers“ a calificării profesionale a tinerilor, comitetul U.T.C. a ajuns la concluzia că poate interveni nu numai cu apeluri generale la exigenţa profesională, ci şi cu acţiuni concrete, mobilizatoare. Una dintre aceste acţiuni initiate de Comitetul U.T.C o constituie concursul „Prietenii cărţii tehnice“. Concursul este menit să joace rolul unui adeziv între biblioteca tehnică şi cercul de invăţămînt profesional. In acest scop, o comisie de specialişti (condusă de ing. Căplescu Nicolae, inginer şef adjunct al combinatului) a alcătuit bibliografii pentru fiecare din meseriile mai răspîndite din combinat: operator chimist, mecanic A.M.C.-ist, lăcătuş mecanic etc. Comisia a făcut acelaşi lucru şi pentru maiştri şi tehnicieni, alcătuind şi o bibliografie potrivită cu nivelul profesional al acestora. S-au stabilit, aşadar, trasee precise ale cărţii tehnice pentru fiecare meserie în parte. De atunci a trecut o jumătate de an şi iniţiativa ocupă un loc tot mai important în preocupările tinerilor Astăzi, fiecare al 4-lea tînăr muncitor sau maistru din combinat este participant la concurs Recent, această acţiune a făcut obiectul unei dezbateri pe combinat la care au participat atît membri ai comitetului U.T.C. cît şi ingineri şi tehnicieni, atît de la Combinatul de îngrăşăminte cu azot, cît şi invitaţi de la Uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti, Combinatul chimic Borzeşti şi Combinatul de cauciuc sintetic din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. De altfel, faptele relatate în cuprinsul acestui articol nu sînt decît argumentele pe care numeroşi participanţi, între care tov. Ilarion Botez, director general, Mihai Cocan, inginer şef al Combinatului de la Piatra Neamţ şi alţii au demonstrat utilitatea concursului, necesitatea extinderii lui şi în alte întreprinderi. La un moment dat, s-a ivit însă o întrebare : cum ţine concursul pasul cu noutăţil« tehnice care apar atît de frecvent, mai ales în chimie ? — Comitetul U.T.C., a răspuns Gheorghe Munteanu, secretar al comitetului U.T.C. din combinat, instruieşte periodic activul său cu problemele legate de concurs, precum şi bibliotecarii voluntari, activul bibliotecii tehnice, organizatorii activităţilor culturaleducative, primind în această acţiune un sprijin larg din partea comitetului sindical. Concursul s-a înscris, nu o dată, pe ordinea de zi a adunărilor generale ale uteciştilor. De altfel bibliografia, forma de organizare a concursului, regulamentul său de desfăşurare , au fost mereu îmbunătăţite şi vor fi perfectate în continuare pe baza propunerilor făcute de ingineri, maiştri, de către utecişti. Lectura cărţii tehnice impune nu numai acţiuni stimulative, ci şi ajutor concret. Deseori, pentru a înţelege cele citite e nevoie de cineva care ştie mai mult, de un îndrumător. Ţinînd seama de această cerinţă, comitetul C. NANCU (Continuare tn pag. a Il-a) EXAMEN ÎN FA ŢA PUPITRELOR DE COMANDA • Cei 160 de mecanici care lipseau, au răspuns totuşi prezent • Exigenţă profesională minimă cu încadrare... maximă • Dialog între meserii Trei tineri, tovarăşi de muncă şi prieteni, a căror trăsătură comună este hărnicia: Ion Florea, Marcel Ciocan şi Nicu Chirtic, sudori la Şantierul naval Galaţi, evidenţiaţi in Întrecerea socialistă Modernizări In cadrul planului de extindere şi modernizare a sistemului de alimentare cu energie electrică a oraşului Galaţi, la punctele Fileşti şi Bărboşi a început construcţia a două staţii noi de transformare de 220 kilovolţi. Ele vor fi echipate cu autotransformatori de câte 200 megavolţi amperi şi alte instalaţii moderne, care vor asigura în primul rînd necesarul de energie electrică pentru Combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej". La intrarea în funcţiune, staţia de transformare Bărboşi va fi racordată la liniile de înaltă tensiune de 220 kilovolți — Borzeşti şi Chişcani, urmînd ca apoi să fie ridicată la tensiunea de 400 kilovolți. însemnări E necesară o comisie ? îmi sruntă recent bologtharul meu profesor de ştiinţe naturale. „Îi dai seama că la bătrlneţe ordinea este esenţială ! Cum să-mi explic mai exact !ntr-o dimineaţă, sculindu-mă şi negăsind cutia cu chibrituri la locul ei, pe noptieră, ca să-mi aprind ţigara, am intrat realmente In panică, de parc-aş fi descoperit că subit mi-a crescut tensiunea arterială. Asta e ordinea exterioară a lucrurilor. Dar există şi o ordine interioară. Aici nu mai e vorba de obiecte, ci de sentimente. Din acest punct de vedere, unele intimplări curente mă dor efectiv. Am nişte vecini cumsecade, au de Mihai Stolen crescut trei copii, doi sunt Ingineri, al treilea a ieşit anul ăsta medic. A plecat la țară ca să-și ia in primire postul, in fiecare zi, pe la prinz, cind trece factorul poştal pe strada noastră, o zăresc de la fereastra mea pe mama acestui tlnăr plecat de trei luni de-acasă. Aşteaptă o veste de trei luni. Poştaşul trece Insă mai departe şi ea, tulburată, se întoarce In casă... Pe mine mă despart de tlnărul meu vecin aproape şase decenii, li ştiu de la naştere: copil liniştit, şcolar bun, student bun. Dar li cam plăcea să se Îmbrace luxos, fireşte pe seama părinţilor, cărora le cerea bani la vremea aceea, spunlnd că el învaţă şi deci i se cuvine restul. Mă rog, n-am să fac din asta un cap de acuzare. Altceva vreau să spun : părinţii lui careau crescut trei copii, s-au trezit In pragul bătrlnelii destul de singur. Fiul cel mai mic nu le sctie un rlnd, ceilalţi doi, deşi locuiesc tot In Bucureşti, nu le calcă pragul săptămlni In şir. Crede-mă, dintre toate bolile bătrlnelii, singurătatea e cea mai crudă şi mai greu de suportat. O vizită, o ilustrată, orice semn de viaţă din partea copiilor reprezintă pentru părintele aflat la capăt de drum mai mult decit un tratament complet curs, mai mult decit tot aurul lumii... M-am plimbat ieri prin cartier şi m-am bucurat văzind lingă un copac bătrln o tăbliţă galbenă : „Comisia monumentelor naturii — Arbore ocrotit’. E frumos, e civilizat să ocroteşti monumentele naturii, arborii bătrlni. De ce unii tineri nu se glndesc şi la ocrotirea de singurătate a părinţilor lor ! Şi pentru asta e necesară o comisie ! Peisaj arhitectonia gălăţean ă • PRIMUL START: CICLISTUL CU NR 23 • INTRE DOUA OLIMPIADE PLUTONUL ALERGĂTORILOR DE CURSA LUNGA ESTE MIC • O COMPETITIE STUDENTEASCA TRADITIONALA I CUPA ANILOR I • UN COL ANULAT CARE A ATRAS O PLOAIE DE STICLE • MEDIOCRITATE ŞI DURITĂŢI Proletari din toate firile, uniti vul ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Anul XXI, Seria II, Nr. 5120 4 PAGINI — 25 BANI Marti 2 noiembrie 1965 LA C.I.L. SIGHETUL MARMAŢIEI fabrica de mobilă curbată produce la întreaga capacitate BAIA MARE (de la corespondentul nostru). Sighetul Marmaţiei, una din cele mai nordice localităţi ale ţării se face încă o dată cunoscută printr-o nouă marcă combinatul de industrializare a lemnului, obiectiv nou pe harta industrială a Maramureşului. De aici au ieşit pină acum pe poarta combinatului aproape 1 500 mc. de placaj din care o bună parte destinat exportului. De menţionat că datorită preocupării acestui harnic colectiv de muncă au fost atinşi încă de pe acum indicii de productivitate prevăzuți pînă la sfirşitul anului. Aceasta te concretizează și prin faptul că în ultima lună de pe liniile automatizate ale fabricii au ieșit zilnic cîte 13—15 m.c. placaj mai mult decît s-a prevăzut un proiect pentru perioada actuală. Au fost realizate și primele garnituri de mobilă, aproximativ 200 din dormitorul tip Sighiet. Ultima unitate, fabrica de mobilă curbată, a început să producă ieri cu toată capacitatea. Nord obiectiv, care va produce anual 600 000 scaune curbate, este dotat cu utilaje şi maşini moderne la nivelul tehnicii actuale. LA UMAN SAU LA REAL ? A „Părinţii mă îndrumau mai mult spre studiul limbilor străine, spre disciplinele umaniste. Şi mie, prin clasa a Vll-a, matematica mi se părea foarte grea. Apoi a Început să-mi placă, devenind chiar o pasiune. Am ales realul“ (Popovici Doina). „Am stat mult la Îndoială. Aveam note bune şi la disciplinele reale şi la cele umaniste. Mă atrăgeau mult orele de literatură, dar şi matematica. Am ales realul. De altfel şi familia m.n. aniluejit d.in. acest, sens“ (Dinescu Viorica). „Doresc să devin profesoară de română sau latină. De aceea am ales disciplinele umaniste. Nu pentru că „e mai uşor“ — aşa cum greşit cred unii colegi" (Nicolau Gabriela). „Fratele meu e inginer. Tata şi el m-au îndemnat spre tehnică. Şi in şcoală mulţi colegi spuneau că secţia umanistă „e doar pentru rete". Tovarăşii profesori m-au sfătuit să urmez „umanul“ întrucît vreau să devin geolog. E pasiunea mea“. (Ştefan Beznea). Sunt spicuiri din discuţiile prilejuite de „masa rotundă“ organizată la Liceul „AI. I. Cuza“ din Galaţi cu profesori şi elevi ai claselor a IX-a şi a X-a pe tema : „Cum să pregătim in cele mai bune condiţii alegerea intre „real“ şi „uman“ — prima treaptă importantă a orientării profesionale“. Dar şi aceste citeva păreri sint suficiente spre a arăta cit de însemnată şi complexă este problema ce se pune elevilor claselor a IX-a care — spre sfirşitul anului — trebuie să facă o alegere cu consecinţe nu numai asupra următorilor ani de şcoală, dar şi asupra alegerii profesiei şi a Întregii activităţi ulterioare. Tovarăşa directoare Maria Renţea a explicat de ce colectivul didactic este antrenat sistematic, de-a lungul întregului an şcolar spre buna rezolvare a acestei probleme. „Este vorba despre unul din obiectivele pedagogice centrale, alegerea intre „uman“ şi „real“ fiind o primă verigă in lanţul orientării profesionale care trebuie făcută în cunoştinţă de cauză. Urmărim in acest sens, imetapă de dezvoltare a ţării noastre. De aceea considerăm că nu in primul rind notele, ci aptitudinile, privite in perspectivă sint criteriul fundamental care ne călăuzeşte“. Atit tovarăşa directoare cit şi tovarăşii diriginţi şi profesori Maria Neagu, Sanda Chirilă şi Mircea Maioreanu au subliniat In discuţii necesitatea de a ajuta elevii In general şi pe cei ai claselor a IX-a In special spre a-şi cunoaşte cit mai bine posibilităţile, înclinaţiile. Dat un sondaj Încă In clasa a VIII-a. In clasa a IX-a doar doi dintre elevi şi-au schimbat preferinţele. Şi aceasta (ulterior s-a verificat spre binele lor“. Dar cunoaşterea elevilor şi ajutorul acordat lor in scopul autocunoaşterii nu pot fi decit rezultatul unei preocupări permanente, individualizate. (Tov. prof. Neagu Maria, de pildă, asistă la orele de matematici, fizică etc. Spre a se convinge şi mai bine de posibilităţile elevilor, le-a consultat tezele la matematicul mublicativ). Asigurarea continuitâţii in munca de dirigenţie, activitatea plină de pasiune a cadrelor didactice la disciplinele proprii şi în general pentru educarea elevilor, cunoaşterea lor In timpul liber, studierea vieţii lor de familie — iată tot atîtea preocupări In acest sens. Desigur, discuţiile personale cu elevii sînt o cale importau- I. STANCIU (Continuare in pag. a II-a) ŞCOALA, FAMILIA, ORGANIZAŢIA U.T.C. plătirea intereselor generale ca cele specifice, individuale ; sprijinirea elevilor — şi a familiilor lor — In cunoaşterea specificului claselor intre care trebuie să aleagă, in Înţelegerea exactă a propriilor posibilităţi şi înclinaţii; folosirea metodei „liniilor de perspectivă" in sensul de a ajuta elevii să-şi schiţeze intenţiile cu privire la viitoarea profesie pentru a alege in funcţie de acest criteriu; coordonarea eforturilor şcolii cu cele ale organizaţiei U.T.C. şi familiei. Aş vrea să mai remarc o preocupare deosebită: noi considerăm la fel de importante ambele „secţii“ , şi cei care vor absolvi „umanul“ şi cei care vor termina „realul“ trebuie să aibă o temeinică pregătire de cultură generală spre a se putea specializa apoi la nivelul cerut de actuala Uneori alegerea se face în funcţie de anumite prejudecăţi („matematica e grea“, „la uman merg doar cel mai puţin pregătiţi“), de o insuficientă cunoaştere a propriilor capacităţi, de o influenţă nu întotdeauna judicios orientata a familiei, de necunoaşterea perspectivei profesionale. „Sunt cazuri , arăta tov. prof. Maria Neagu — un care. Împotriva unor date personale, psihologice sau de Înclinaţii ale copiilor lor, părinţii încearcă să le impună alegeri greşite. De aceea şcoala trebuie să verifice şi uneori chiar să corecteze alegerea elevilor. Nu ne putem mulţumi doar cu constatarea preferinţelor elevilor. Trebuie să cunoaştem bine cauzele alegerii, să le confruntăm cu realitatea, să Ie influenţăm activ. In acest scop am organi NOUTĂŢI ÎN INDUSTRIA TEXTILĂ Printre noutăţile aliate şi Institutul de cercetări textile cineva reţin atenţia. Textiliştii din sectorul inului au început şi ei să producă ca şi cei din Industria bumbacului, linii, un sortiment mai bogat de ţesături prin folosirea firelor sintetice. Aceasta datorită aplicării unei noi tehnologii de prelucrare a Inului In amestec cu fire poliesterice elaborată prin colaborarea rodnica a cercetătorilor de la acest Institut cu cei din întreprinderi de specialitate. Au fost create astfel numeroase tesuturi cu contexturi noi, care au un aspect plăcut, o rezistenţă mult sporita faţă de ţesăturile din In, precum şi o şifonabilitate redusă. La întreprinderile „Producţia“ şi „Unirea“ din Bucureşti au început să se producă experimental o serie din aceste articole line pentru rochii, articole de sport, sacouri etc. În anul viitor va începe, de asemenea, producţia experimentală a unui nou sortiment — poplinul din fire unice, realizat pe baza studiului făcut de cercetători textilişti şi de specialişti de la întreprinderile „Dacia“ şi „Răscoala“ din Bucureşti. Noul produs este realizat dintr-un singur fir, nu ca cel obişnuit din tirul dublu răsucit. (Agerpres) CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE miaiim mul SPECIALIŞTILOR ROMÂNI Importante cercetări ştiinţifice au fost încredinţate de Agenţia internaţională de energie atomică de la Viena specialiştilor de la centrul de radiobiologie al Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale. Este vorba de studiile cu privire la mecanismul procesului de sensibilizare a organismului uman faţă de radiaţiile ionizante cu ajutorul unor substanţe chimice. Atraşi de irezistibila pasiune a cercetărilor, numeroşi elevi ai Liceului „Dui Petru Groza“ din Capitală petrec multe ceasuri in laboratorul de naturale Foto: O. PLECAN