Scînteia Tineretului, martie 1966 (Anul 22, nr. 5220-5238)
1966-03-01 / nr. 5220
Inginer EDUARD TOMASIAN şeful secţiei montaj Pentru a ne aduce contribuţia cuvenită la realizareaxnrj^vrjena r\zn irrrv3 xvul ■‘IcuhjTcxvia, ~pvr.»mul lucru făcut a fost organizarea montajului în flux. Măsura amintită a fost însoţită de alta la fel de eficientă — specializarea muncitorilor pe subansamble şi operaţii. Rezultatele: productivitatea muncii a crescut simţitor, s-a îmbunătăţit vizibil calitatea produselor. Evident munca în flux continuu, executarea corectă a fiecărei operaţii, nivelul ridicat al produselor la care mărimea toleranţelor nu depăşeşte ordinul micronilor cer din partea lucrătorilor un bogat bagaj de cunoştinţe profesionale. Anul acesta am organizat cursurile de ridicare a calificării după criteriul produsului ce se montează. La noi se asimilează în fiecare an un număr important de produse noi (în 1966 — şapte) iar muncitorii au nevoie, în primul rînd, pe lingă cunoaşterea generală a caracteristicilor maşinilor ce urmează a se produce, de demonstraţii practice. Nici n-are o utilitate practică să -un -Tituiniicvn vitiv lucrează la o maşină de frezat, cum se montează un strung sau invers. Ar fi o pierdere inutilă de timp. Aceste măsuri, la care se mai pot adăuga şi altele, ne-au permis pentru prima dată în luna ianuarie să realizăm ritmic planul producţiei marfă. Fără îndoială, mai avem încă importante rezerve pentru sporirea capacităţii de producţie a secţiei. Punerea lor în valoare ţine in primul rînd de organizarea, producţiei pe ansamblul fabricii. Este vorba de asigurarea decalajului necesar între uzină şi montaj. Apreciind efor-VASILE BARAC (Continuare în pag. a V-a) SEMNĂTURI DE PRESTIGIU ÎN CARTEA ÎNTRECERII anuarie 1966 este prima lună din istoria activităţii productive a Fabricii de maşini unelte şi agregate Bucureşti, cînd planul producţiei marfă a fost realizat integral şi ritmic. Dar luna ianuarie a consemnat, în acelaşi timp, în toate compartimentele, o pasionantă activitate de cercetare în intenţia valorificării mai depline a multiplelor posibilităţi de îmbunătăţire a procesului de producţie pentru creşterea permanentă a eficienţei economice în toate domeniile de activitate. Ea a fost concretizată în angajamentele luate în întrecerea socialistă (publicate în numărul nostru din 19 ianuarie) care constituie acum, alături de îndeplinirea sarcinilor de plan, obiectivele ce concentrează întreaga atenţie a conducerii unităţii, a inginerilor, maiştrilor şi muncitorilor. Am întreprins în fabrică o anchetă pentru a vedea ce s-a făcut şi ce măsuri urmează a fi luate în continuare pentru realizarea lor. O dorinţă a montorilor, veche de cînd fabrica, pe cale de a se îndeplini — asigurarea decalajului dintre montaj şi uzina/ Oscilaţiile calităţii sau rolul remanierilor şi rebuturilor în realizarea unei producţii ritmice îndeplinirea planului la uzinaj nu-i o soluţie. Să fie respectate termenele în ordinea urgenţei Ce a făcut şi ce mai poate face organizaţia U.T.C. Primăvara a sosit şi în bătrînul Cişmigiu Pagina a II-a SPORT TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL Al PARTIDULUI POPULAR REVOLUŢIONAR MONGOL Ulan Bator Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al comuniştilor români şi al poporului nostru, vă trimitem dv. şi prin dv. întregului partid şi poporului mongol felicitări cordiale şi un salut frăţesc cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi vă urăm noi succese în activitatea consacrată înfloririi Republicii Populare Mongole. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească statornicite între partidele şi ţările noastre se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor român şi mongol, al unităţii ţărilor socialiste şi raişcurii comuniste internaţionale, cauzei păcii şi socialismului în lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Unic la Sfatul popular orăşenesc Constanţa, ca pretutindeni în ţară, zeci de tinere perechi ce se perindă prin faţa reprezentantului legii întîmpină afirmativ tradiţionala întrebare „...iei în căsătorie de bună, voie şi nesilit de nimeni pe...“. Răspunsul afirmativ se repetă aproape exclusiv în cazul fiecărui mire şi mirese şi nu există, în cele mai multe cazuri, nici un motiv ca afirmaţia să nu exprime un puternic sentiment de dragoste reciprocă. Deşi s-au cunoscut în situaţii diferite, au fost înfioraţi de aceleaşi idealuri, şi-au jurat devoţiune reciprocă, nu există vreo raţiune ca vreun calcul meschin să-şi insinueze nesinceritatea, ruinîndu-le apoi căsnicia; intr-un cuvînt răspunsul care le va consfinţi oficial legămîntul de a trăi unul prin celălalt, de a-şi împărţi bucuriile, l-au anticipat cu mult timp înainte. De cele mai multe ori sinceritatea din acea zi nu va fi dezminţită şi, rememorată la vîrsta nunţii de argint, solemnitatea clipei acesteia va căpăta semnificaţii şi mai profunde, armonii şi mai clare. Afirmaţiei orale îi va răspunde firesc semnătura pusă pe certificatul care încununează hotărîrea lor. Fără a solicita metafora, autograful acesta semnifică un angajament de credinţă pentru toată viaţa. Reîntîlnite după cîtva timp, perechile care întîmpinaseră afirmativ întrebarea ofiţerului stării civile şi cărora rudele şi prietenii le uraseră căsnicie lungă şi fericită fac dovada că sentimentele lor premaritale au căpătat dimensiuni şi certitudini noi. Dar nil se întîmplă aşa întotdeauna. De la o ciorbă neîncâlzită — la tribunal Să facem cunoştinţă cu cîteva perechi aflate poate nu cu multă vreme în urmă, în faţa ofiţerului stării civile. El e un bărbat voinic, are treizeci de ani, iar mustaţa subţire îi dă un aer de om serios. Ea are numai 24 de ani, e subţire ca un lujer de floare şi parcă nu-şi dă încă bine seama că a trecut de mult de anii adolescenţei. El era pe atunci, adică pe la mijlocul anului trecut, într-o misiune de serviciu la Făgăraş. După două luni de vorbe frumoase,, de jurăminte reciproce de fidelitate şi de dragoste neţărmurită, el s-a întors la Constanţa căsătorit şi astfel au început luna de miere. în a dousprezecea zi el a dat-o afară din casă. După cîteva luni se aflau în fața tribunalului. De ce ? Ce s-a întîmplat atît de grav incit povestea lor a căpătat un atît de trist deznodămînt ? Octavia. La început s-a purtat cu mine frumos, era afectuos și mi se părea că nu e altul ca el. A treia zi după căsătorie însă a venit de la serviciu, a văzut că nu e mîncarea caldă, a început să înjure şi să-mi reproşeze că nu sînt gospodină şi pînă a doua zi dimineaţa nu s-a mai uitat la mine. Am povestit situaţia unor colegi de-ai lui şi aceştia mi-au explicat că aşa e el, are o părere proastă despre femei, că a mai fost căsătorit o dată cu una care nu ştia să coase nici un nasture măcar şi de atunci s-a jurat că, dacă se mai căsătoreşte, nu-i va tolera nimic viitoarei soţii. Am încercat să-i ghicesc gîndurile, gusturile, să-i mulţumesc, dar cînd mîncarea nu-i mai oferea motive de ceartă, găsea alt nod în papură. Pînă la urmă m-a alungat de acasă. D. Viorel, la solicitarea noastră, afişează un aer de lehamite şi de dispreţ pentru amintirea aceasta, motiv pentru care, la început, refuză să răspundă. Aflînd însă de motivele divorţului expuse de fosta lui soţie, se trezesc în el orgoliul, mîndria. Nu vrea să se creadă că el ar fi vinovat. — Motivele ei nu reflectă realitatea. Realitatea este că nu dovedea interesul cuvenit pentru menajul casei! „Realitatea“ — privită dintr-un punct de vedere şi din celălalt, ne conduce — de la iubire, de la jurămintele de devoţiune pentru toată viaţa la... una şi aceeaşi problemă : a calităţii ciorbelor, a bucătăriei , a menajului, altfel spus. Sigur, problemele gospodăreşti nu-s de neluat în seamă într-o familie, toţi soţii ştiu cît de important este ca gusturile să se potrivească, efortul gospodăresc să vină reciproc în întîmpinarea dorinţelor celuilalt. Totuşi, aşa cum se prezintă faptele, nu dovedesc ele că în întemeierea acestei familii calitatea mîncării a constituit motivul numărul unu al semnăturii depuse la oficiul stării civile din moment ce o ciorbă a fost în stare să dărîme dintr-odată, din primele zile, o căsnicie. Dar, să mai cunoaştem şi alte cazuri: P. Alexandru şi P. Niculina s-au căsătorit la 24 ianuarie 1964. V. ARACHELIAN G. MIHAESCU (Continuare în pag. a V-a) „De buna voi nesilit de nimeni"... pînă la divorţ Pagina a III-a Cum se învaţă arta de a învăţa pe alţii Proletari din toate ţările, unitieva! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Anul XXII, seria II, Nr. 52206 PAGINI — 25 BANI Marţi 1 martie 1966 Cimpian Vasile,turnător la Uzina „Unirea“ din Cluj, fruntaş în producţie, îşi depăşeşte sarcinile de plan cu 45 de procente. PE DRUMUL DEZVOLTĂRII CONMUE A AGRICULTURII COOPERATISTE Conferinţele de constituire a Uniunilor regionale ale cooperativelor agricole de producţie în regiunile Bacău, Braşov, Cluj, Crişana, Dobrogea, Iaşi, Hunedoara, Suceava au avut loc conferinţele de constituire a Uniunilor regionale ale cooperativelor agricole, încheierea lucrărilor de creare a uniunilor regionale constituie o etapă însemnată în pregătirea Congresului de constituire a Uniunii Naţionale a Cooperativelor de Producţie. La conferinţe au participat tovarăşii Gheorghe Apostol (Suceava), Emil Bodnaraş (Iaşi), Alexandru Drăghici (Braşov), Leonte Răutu (Bacău), Vasile Vîlcu (Dobrogea), Iosif Banc (Crişana), Petre Lupu (Hunedoara), Ilie Verdeţ (Cluj). Participanţii la conferinţe au dezbătut sarcinile de mare răspundere ce revin uniunilor cooperatiste, probleme de a căror rezolvare depinde sporirea producţiei agricole vegetale şi animale, valorificarea ei în condiţii bune, îndrumarea activităţii organizatorice, economice şi social-culturale a cooperativelor agricole. Dezbaterile care au avut loc în „Palatul sporturilor“ din Constanţa au subliniat că uniunile cooperatiste, în colaborare cu consiliile agricole, vor asigura în fiecare cooperativă punerea in valoare a condiţiilor existente, în scopul măririi producţiei din cereale, dezvoltării zootehniei şi a celorlalte sectoare de producţie. Dacă în 1964, din totalul cooperativelor agricole din Dobrogea peste 72 la sută au realizat sub 2 000 kg de grîu la hectar, în 1965 numai 2 unităţi din întreaga regiune nu au atins această producţie, în timp ce peste 35 la sută din ele au reuşit să obţină între 3 000 şi 3 500 kg grîu la hectar. Cooperatorii din Gălbiori, Siminoc, Negru Vodă, Cobadin şi din alte unităţi se pot mîndri cu recolte de grîu ce depăşesc chiar 3 500 kg la hectar. Cit de mare este distanţa parcursă din 1958, primul an după cooperativizare cînd s-au realizat aici doar QfiR tg. api iu la. hftrtar I în comparaţie cu 1964, producţia globală realizată în anul trecut a fost mai mare cu 330 400 tone, iar la floareasoarelui cu aproape 29 000 tone. Planul de măsuri adoptat prevede măsuri privind desfăşurarea în bune condiţii a campaniei de primăvară, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri şi desecări, folosirea judicioasă a îngrăşămintelor, aplicarea diferenţiată a întregului complex de lucrări agrotehnice. Toate aceste sarcini creează un vast cîmp de acţiune pentru tineri. Dezbaterile au subliniat şi contribuţia valoroasă pe care tineretul satelor din Dobrogea şi-a adus-o la înfăptuirea tuturor obiectivelor care au stat în faţa cooperativelor agricole, creînd convingerea că, mobilizat de organizaţiile U.T.C., el îşi va pune în continuare forţa şi priceperea în slujba înfăptuirii noilor sarcini trasate de partid. Cooperativa agricolă Nicolae Bălcescu din regiunea Bacău a obţinut, în 1965, aproape 3 000 kg grîu, peste 3 000 kg porumb boabe, 23 000 kg sfeclă de zahăr şi 19 000 kg cartofi la hectar. Cooperativa agricolă Răcăciuni, vecină şi cu condiţii identice, a realizat doar 1 786 kg grîu, 1 358 kg porumb şi 14 400 kg sfeclă de zahăr. Discuţiile au demonstrat că diferenţele se datoresc faptului că la Răcăciuni, arăturile de toamnă şi lucrările de întreţinere a culturilor nu s-au bucurat de atenţia cuvenită. Asemenea constatări au fost făcute şi în conferinţa de la Crişana. Cauzele, şi aici, au fost: deficienţe organizatorice, lipsă de îndrumare tehnică a lucrărilor de întreţinere. Participanţii la dezbateri au relevat necesitatea ca o atenţie deosebită să fie acordată lucrărilor din campania agricolă care va începe în curînd, în regiunea vecină, Cluj, s-a prevăzut intensificarea acţiunii de fertilizare pe 55 000 hectare cu îngrăşăminte naturale şi 160.000 hectare cu îngrăşăminte chimice. Angajamentul ca pînă la 10 martie să fie încheiată campania de reparaţii a utilajului şi ridicată, de către unităţi, întreaga cantitate de porumb dublu hibrid, creează posibilitatea ca tinerii să se dovedească, şi de astă dată, o forţă valoroasă, un ajutor de nădejde al organizaţiilor de partid şi consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole. Plecîndu-se de la faptul că pe 35.000 hectare producţia este diminuată de apele norilor care se revarsă şi apoi băltesc, în regiunea Crişana, în planul de măsuri s-a prevăzut organizarea unor mari acţiuni de desecări şi îndiguiri. Planul de măsuri al Uniunii regionale Hunedoara prevede lucrări de sporire a suprafeţei arabile, acţiuni intercoope(Continuare în pag. a V-a) In centrul orașului Suceava începind cu numărul de astăzi, ziarul nostru va apare de trei ori pe săptămînă în ŞASE PAGINI Zilele dis apariţie a numerelor de şase pagini vor fi: MARŢI, JOI ŞI SÎMBÂTĂ TELEGRAMA Tovarăşului FAM VAN DONG Primul ministru al Republicii Democrate Vietnam Hanoi Dragă tovarăşe prim-ministru, Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere vă adresez cele mai sincere felicitări şi urări de sănătate şi viaţă lungă. Vă doresc din toată inima succes deplin în activitatea dumneavoastră consacrată triumfului luptei drepte a poporului vietnamez pentru independenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a patriei sale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România