Scînteia Tineretului, iunie 1966 (Anul 22, nr. 5298-5323)

1966-06-01 / nr. 5298

Cu privire la accidentul de cale ferată pe linia Bucureşti-Galaţi In ziua de 31 mai a. c., la orele 16:15 a avut loc un grav accident de cale ferată. Trenul accelerat 763, plecînd din Bucureşti spre Galaţi, s-a ciocnit între km 8-9 cu trenul cursă locală 8 040, care circula dinspre Otopeni spre Bucu­reşti Triaj, în accident şi-au pierdut viaţa 38 persoane, iar alţi 65 călători au fost răniţi. S-au luat toate măsurile necesare pentru acordarea ajutorului de primă urgenţă şi îngrijirea răniţilor. La locul accidentului s-a deplasat imediat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii : Florian Dănălache, Mihai Dalea, Ion Cosma, Voinea Marinescu, Cornel Onescu. Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român şi Con­siliul de Miniştri al Republi­cii Socialiste România au in­stituit o comisie pentru cerce­tarea cauzelor accidentului, condusă de tov. Alexandru Drăghici , membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român. Pentru repetate cazuri de indisciplină care au avut loc în transportul feroviar, minis­trul căilor ferate, Dumitru Simulescu, a fost destituit din funcţie. In funcţia de ministru al căilor ferate a fost numit to­varăşul Florian Dănălache — membru supleant al Comite­tului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român şi Con­siliul de Miniştri al Republicii Socialiste România exprimă condoleanţe familiilor celor ce şi-au pierdut viaţa în tragicul accident de cale ferată care a avut loc în ziua de 31 mai a.c. pe linia Bucureşti — Galaţi. Concursul fizică şi chimie- 1966 Ieri, la Liceul „Nicolae Băl­­cescu“ din Capitală a avut loc festivitatea de închidere a Concursului de fizică şi chi­mie — ediţia 1966. Au luat cuvîntul: din partea Ministerului Invăţămîntului Eugen Blideanu — director general; din partea C.C. al U. T.C. Cornel Voicu — ad­junct al secţiei şcoli, din partea Societăţii de ştiinţe fi­zice şi chimice acad. Theodor V. Ionescu — preşedintele so­cietăţii. La toate fazele acestui con­curs au participat peste 20 000 de elevi. La faza pe ţară — care s-a desfăşurat la Bucu­reşti între 29 şi 31 mai a.c. — au fost prezenţi 366 de elevi, selecţionaţi din rîndurile celor 4 000 de participanţi la faza regională. 92 dintre elevii participanţi la ultima fază au primit premii şi menţiuni. îi consemnăm aici pe cîştigătorii premiului 1. Pentru fizică: clasa a IX-a — Dan Bulic ; clasa a X-a — Tudor Buican; clasa a XI-a — Andrei Iacob. Pentru chimie : clasa a IX-a — Rodica Vaculov ; clasa a X-a — Florin Vitan ; clasa a XI-a — Sandu Samson. A. V. Primirea la C.C. al P.C.R. a delegaţiei de activişti ai P.C. Bulgar Marţi, 31 mai, tovarăşul Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., a primit delegaţia de activişti ai Partidului Co­munist Bulgar, condusă de tov. Kamen Ivcev, şeful secţiei agrare a C.C. al P.C. Bulgar, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a vizitat ţara noastră în schimb de experienţă. La primire a participat Matei Ştefan, membru al C.C. al P.C.R., şeful secţiei agrare a C.C. al P.C.R. A fost de faţă Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o discuţie prietenească. ■k în aceeaşi zi, delegaţia de activişti ai P.C.R. a plecat spre patrie. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de Matei Şte­fan, de activişti de partid şi de stat. Au fost de faţă Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, şi alţi membri ai ambasadei. Numirea noului ambasador al Republicii Socialiste România in Republica Populară Ungară Printr-un decret al Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Dumitru Turcuş a fost numit în calitate de ambasador ex­traordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Republica Populară Ungară, in locul tovarăşului Mihail Roşianu, care a primit o altă însărcinare. (Agerpres) AVAIRN­CA LA SECERIŞ multă întîrziere şi ca atare abia acum se cunoaşte situaţia reală a necesarului pieselor de schimb. La serviciul S.M.T. al Con­siliului agricol regional Argeş notăm : 68 la sută din com­bine sunt gata să intre în lan. Cum se explică această dife­renţă faţă de situaţia din re­giunea Oltenia ? In primul rind, dezbaterea planului de măsuri privind pregătirea campaniei de recoltare cu conducerile S.M.T. a avut loc acum aproape o lună de zile. El cuprinde, totodată, măsuri concrete în adevăratul sens al cuvîntului. Studiind defecţiu­nile cele mai frecvente din anul trecut s-a recomandat staţiunilor de maşini şi trac­toare să execute o serie de adaptări la combina CI : întă­rirea masei de tăiere în drep­tul suportului de fixare a roţii c­e brazdă ; ramforsarea suportului de prindere a pi­ciorului de fixare a despică­­torului de lan; îmbrăcarea cu tablă de 0,4 — 0,5 mm a platformei masei de tăiere; ramforsarea ghidajului pînzei etc. Recepţionarea tuturor com­binelor se va face numai în prezenţa unui delegat al serviciului regional S.M.T., a şefului de brigadă şi a meca­nizatorului care va lucra cu combina respectivă. La S.M.T. Titu, regiunea Bucureşti, tovarăşul inginer Ştefan Fonea, directorul staţi­unii, ne enumera aproape ace­leaşi repere care lipsesc din baze şi în regiunile Argeş şi Oltenia. „Pentru că timpul este des­tul de scurt şi, practic, uzinele furnizoare nu mai pot execu­ta şi trimite în cîteva zile pie­sele solicitate, aş propune ca la serviciile regionale S.M.T. să se întocmească nu numai necesarul de piese, dar şi cele care le au în stoc toate unită­ţile, dîndu-se asfel posibilita­tea unui schimb între unităţi şi chiar între baze de aprovi­zionare din regiuni vecine“. Subscriem acestei propuneri, fără însă ca ea să minimali­zeze importanţa pe care tre­buie să o acorde uzinele fur-. nizoare comenzilor primite. In raidul nostru am stat de vorbă şi cu secretarii organi­zaţiilor U.T.C. din staţiunile de maşini şi tractoare cuprinse în itinerar. Din părerile no­tate se desprinde o părere cu totul greşită. Iată, de pildă, ce ne spunea tovarăşul Marin Nae, secretarul comitetului U.T.C. de la S.M.T. Mărăci­­neni, regiunea Argeş : „Pregă­tirile pentru campania de re­coltat nu intră în competenţa noastră, deoarece sunt proble­me de producţie şi noi nu ne mai ocupăm de aşa ceva“. In loc de orice alt comentariu, transcriem unele recomandări din rezoluţia Congresului al VIII-lea al U.T.C. : „Con­gresul cere organizaţiilor Uni­unii Tineretului Comunist să-şi sporească contribuţia la dezvoltarea în conştiinţa tine­rilor a înaltei responsabilităţi faţă de îndeplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor de producţie şi faţă de conti­nua lor pregătire profesiona­lă, pentru a deveni factori ac­tivi în promovarea progresului tehnic, creşterea productivită­ţii muncii şi îmbunătăţirea permanentă a calităţii produ­selor“. Este evidentă, deci, datoria organizaţiilor U.T.C. din S.M.T. de a se preocupa cu toată răspunderea de antrena­rea tinerilor mecanizatori la lucrările de pregătire a maşi­nilor şi tractoarelor care vor fi folosite în apropiata cam­panie de recoltare a cereale­lor păioasa. COTELE LACULUI VIDRARU inaugurat cărăuşia aeriană în­tre doi munţi, începînd să-l zămislească pe al treilea, şi pînă în acea dimineaţă de iarnă, 1966, cînd vanele-stăvi­­lar au căzut, zăgăzuind defi­nitiv valurile rîului şi făcîn­­du-le să se rotească, buimă­cite, în faţa unui perete înalt de 165 metri, istoria făuririi barajului a cunoscut milioa­ne de episoade demne de o mare cronică. Rind pe rind, ele au fost intr-adevăr con­semnate la vremea lor. Nu­mele exacte ale eroilor, trans­mise din carnetele reporteri­lor, au ajuns difuzate şi cu­noscute în patru zări de ţară, iar mai tîrziu le vom recu­noaşte, poate, sub orice ana­gramări, în numele eroilor u­­nor nuvele, romane, piese. Pe­liculele jurnalelor de actuali­tăţi au dus în arhivele cine­matografiei fîşii de timp în­cremenit şi acolo putem ori­cînd revedea scara cu cele patru mii de trepte, zilnic suite de o coloană de lămpaşe — căţărătorii — cîndva, la în­ceputurile luptei pentru lu­mină ; acolo putem vedea şi zbaterea peştilor de argint pe albia secată a rîului, în aval de baraj, de curînd, în zilele triumfului. Dar toată istoria aceasta prin arterele căreia gîlgîie sîngele şi idealul con­temporaneităţii, toate aceste nenumărate figuri de oameni frumoşi, pe care îi ştim, îi iu­bim, îi cîntăm, toate faptele lor într-atît de dense în sim­plitate şi măreţie, totul se jus­tifică, se simplifică, se limpe­zeşte şi capătă relief de bronz în informaţia redactată cu maximă economie de mij­loace : „Cotele lacului Vi­drara“... In anii construirii socialis­mului, poporul român a scris multe poeme intr-un vers. A­­tunci cînd avea de elaborat o asemenea operă, acest inspirat poet se pregătea de lucru, cu o infinită seriozitate : făcea numeroase variante de pro­iect pînă îl alegea pe cel mai bun, organiza cu responsabi­litate nenumărate prospec­tări, corela activitatea a zeci şi uneori sute de unităţi in­dustriale, trimitea la şcoli de calificare, ridicarea cali­ficării şi specializare mii şi, uneori, zeci de mii de oameni, iar o dată cu schelele înălţa spre lumină comorile pămîn­­tului vechi şi conştiinţa de lacrimă a lucrătorului har­nic. Insă la sfîrşit, toată activitatea aceasta, pe cit de chibzuită pe atît de frene­tică, şi tot atît de multi­laterală, pe cit de pro­fundă, poate fi rostită în nu­mai cîteva cuvinte, foarte pu­ţine. De pildă, unul, din lim­bajul tehnicienilor: cotele. Plural şi articulat, deci mar­­cînd o evoluţie, în cazul de faţă un spor, o creştere. Co­tele cui ? Ce creşte ? Cuvîn­tul al doilea : lacul. Vedem o oglindă a apei de mulţi kilo­metri, în care se reflectă uni­versul. Cotele lacului... Care lac ? Cuvîntul al treilea : Vi­dram. Ne uităm pe toate hăr­ţile de pînă acum. Nici un lac între munţii Frunţi şi munţii Ghiţu, ramuri ale Car­­paţilor Meridionali. Aşadar, topografii încă nu ştiu nimic... — Topografi, grăbiţi-vă să învăţaţi şi voi poemele Intr-un vers ! Ce cuprindeţi cu ochii, în toate direcţiile României socialiste, s-au compus şi sunt gata de tiparul nemuririi poe­mele noastre într-un vers. Concise, expresive, melodioa­se : „Luminile Combinatului petrochimic Brazi"... „Galaţii, oraşul laminatelor“... Produc­ţia de Alro la Slatina"... „Co­tele lacului Bicaz“... „Cotele lacului Vidraru“... Colectivul Uzinei de alumină din Oradea se străduieşte să îmbunătăţească calitatea aluminei calcinate. Datorită activi­tăţii cercetătorilor din uzină şi ajutorului primit din partea ICECHIM-Bucureşti calitatea aluminei calcinate s-a îmbunătă­ţit. Colectivul uzinei caută să ridice continuu nivelul realiză­rilor în ce priveşte îndeplinirea planului la toţi indicatorii. Capacitatea de producţie a principalelor instalaţii a crescut continuu, înregistrindu-se o îmbunătăţire progresivă a indici­lor de utilizare intensivi şi extensivi. Vizita Maiestăţii Sale Imperiale Sahinşahul Iranului (Urmare din pag. 1) rii regiunii noastre este o do­vadă a sentimentelor priete­neşti pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul iranian. Gazda a toastat apoi în sănătatea Maiestăţii Sale Imperiale, Mohammad Reza Pahla­vi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, pentru prietenia ro­­mâno-iraniană, pentru pace în lume. A răspuns Şahinşahul Ira­nului. Mulţumindu-vă pentru calda ospitalitate, a spus înal­tul oaspete, ţin să vă felicit pentru realizările impresio­nante obţinute în regiunea şi oraşul dv. După ce s-a făcut interpre­tul sentimentelor de prietenie nutrite de poporul iranian faţă de poporul român, suveranul Iranului şi-a exprimat convin­gerea că relaţiile dintre cele două ţări se vor dezvolta con­tinuu. Uzinele de tractoare pe care le-am vizitat prezintă un interes deosebit pentru noi — a subliniat Şahinşahul, ex­­primîndu-şi .speranţa că în vii­tor Iranul va fi o mare piaţă de export pentru tractoarele româneşti. Transmit harnicilor locuitor al regiunii şi oraşului Braşov urări de viaţă lungă şi de suc­ces pentru o economie tot mai înfloritoare — a spus în în­cheiere suveranul iranian — şi ridic paharul pentru prosperi­tatea, fericirea şi înflorirea vajnicului şi nobilului popor român, pentru pace şi colabo­rare internaţională. După-amiază, Maiestatea Sa Imperială a plecat apoi cu un tren special spre Bucu­reşti. In drum spre gară, su­veranul Iranului a fost salutat călduros de numeroşi braşo­veni. In gara Braşov o compa­nie militară a prezentat onorul. La sosirea la Bucureşti, înaltul oaspete a fost salutat de Ilie Murgulescu, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, Roman Moldovan, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniş­tri, Ştefan S. Nicolau, vicepre­şedinte al Marii Adunări Na­ţionale, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, de generali ai forţelor noastre armate. (Urmare din pag. I)­ţifică şi umanistă, Congresul al IX-lea al P.C.R. a stabilit un program fără precedent de continuă dezvoltare a şcolii noastre de toate gradele, afec­­tînd un efort general şi cheltuieli din bugetul statului care, nu în puţine ţări ale lumii ar părea un vis prematur, dacă nu chiar irealizabil. Trecîndu-se încă din acest an şcolar la aplicarea practică a hotărîrilor Congresului al IX-lea al partidului, s-a extins gratui­tatea manualelor la toţi elevii din şcoala obligatorie de cultură generală şi din licee. Valoarea numai a acestei măsuri s-a ridicat în anul de învăţă­­mînt 1965—66 la suma de peste 130 milioane lei. Să mai adăugăm că în actuala vacanţă de vară se prevede ca toţi elevii să fie cuprinşi în drumeţii de mai lungă sau mai scurtă durată, ca 90, de mii dintre ei să-şi petreacă timpul în tabere la munte şi la mare. Nu toţi sîntem ceea ce se numeşte „oa­meni de cifre“, dar incontestabil că pe toţi asemenea cifre, care ne vorbesc despre dragoste, grijă şi gingăşie, ne emoţionează. Ele reprezintă un răspuns direct, revelator, la întrebarea pe care ori­ce om de pe glob şi-o pune cu pri­vire la viitor, integrînd cu îndreptăţire COPIII pe această noţiune vastă viaţa şi soar­ta copilului. Ne place, în fiecare dimineaţă, să ne adresăm savantului locuinţei noastre, barometrul, solicitîndu-l să ne infor­meze dacă va fi senin sau nu. Adevă­ratul sens al informaţiei dorite este departe de a fi unul strict meteorolo­gic. Senin sau înnourat, timp frumos sau furtună sunt cuvinte care găsesc în noi înţelesuri mai adinei. Privim cerul nu doar pentru a constata dacă şi azi va fi albastru, ci, îndrăgostiţi de cu­loarea purităţii şi a speranţei, dorim să-l vedem mereu astfel. Ne-am îndreptat, deci şi astăzi, —■ ba poate astăzi, de 1 Iunie, de Ziua copi­lului, mai mult ca oricînd — ochii spre cer, încercînd să-i smulgem, ve­­rificînd calculele savante ale barome­trului, un răspuns la întrebarea : „timp frumos sau furtună“ ? Şi astăzi, cu pri­sosinţa astăzi, nu ne mai putem mul­ţumi cu un răspuns incert. Copiii noş­tri, puii noştri dragi, copiii de pretu­tindeni ne impun certitudini. Medita­ţia permanentă la viitorul lor, invita­ţia acestei sărbători de a o preface in­tr-un prilej special de meditaţie la cauza păcii, a siguranţei şi prosperi­tăţii, obligă întreaga omenire la o so­lemnă confruntare a angajamentului său de a pune capăt furtunilor şi de­zastrelor, cu acţiunile neabătute, spri­jinind practic şi eficient cauza nobilă a păcii. Şi din acest punct de vedere, Republica Socialistă România, prin po­­litica sa internaţională, dusă în nu­mele raţiunii şi lucidităţii, se înscrie ca un exemplu de consecvenţă militantă pentru apărarea păcii, pentru asigura­rea unui viitor de înţelegere şi pro­gres. Pentru zîmbetul senin al copiilor noştri, pentru ca acest zîmbet să în­florească pe buzele tuturor copiilor lumii, nici când nu vom putea spune că am făcut prea mult, dar ne simţim minări de adevărul că facem tot ce ne stă în putinţă, că nu precupeţim ni­mic, dăruind tot ce poate dărui un po­por liber şi suveran, cu o bogăţie su­fletească în care iubirea pentru copii, moştenită din străbuni, i-a fost şi îi este caracteristică, aşa cum i-a fost şi îi este sentimentul păcii, al construc­ţiei creatoare, al demnităţii. I Sosirea tovarăşului­­ Constantin Dragan de la Nicosia Marţi a sosit la Bucureşti, venind de la Nicosia, tovară­şul Constantin Drăgan, pre­şedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindi­catelor din Republica Socia­listă România, membru al Comitetului Executiv al Fe­deraţiei Sindicale Mondiale, care a participat la lucră­rile celei de-a 32-a se­siuni a Comitetului Executiv al F.S.M. La sosire, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă tova­răşii : Dumitru Gheorghiu, vicepreşedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Iosif Anderca, Larisa Munteanu, Gheorghe Petrescu, Ion Preoteasa, secre­tari ai Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicate­lor, membri ai Comitetului Executiv, activiști. Şefi ai misiunilor diplomatice­­ acreditaţi la Bucureşti d­in vizită la Muzeul Satului Şefi ai misiunilor diploma­tice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplo­matic au vizitat, marţi dimi­neaţa, Muzeul satului din I Capitală, cu prilejul aniversă­ri­rii a trei decenii de la înfiin­ţarea sa. Oaspeţii au fost întîmpinaţi de Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru­ Cultură şi Artă. Erau prezenţi Vasile Gliga, adjunct al ministrului afaceri­­i lor externe, funcţionari supe-­­riori din M.A.E. După ce directorul Muzeului satului, Gheorghe Focşa, a în-I făţişat oaspeţilor date privi­toare la tdeaurul culturii popu-I lare, aflat în muzeu, a urmat vizitarea exponatelor. La sfîrşitul vizitei, s-a sem-I nat în cartea de onoare a mu­zeului. I (Agerpres) I I I I I CRONICĂ Prin Decrete ale Consiliului I de Stat al Republicii Socialis­­■ te România, ministrul căilor­­ ferate, Dumitru Simulescu, a­­ fost destituit din funcţie. I In funcţia de ministru al căilor ferate a fost numit Florian Dănălache. E curios cit de tolerant poate fi uneori un scriitor talentat cu sine însuşi. Nici vorbă, Vasile Băran are o notabilă putere de seducţie, e adesea sclipitor în numai citeva rînduri dar şi, mai depar­te, dispus la concesii dezar­mante. Peste tot inventiv — invenţie e un fel de a spune că scriitorul îşi „aminteşte“ lu­cruri văzute numai de el — ri­sipind nenumărate formule de o izbitoare noutate, intuind fără reproş aerul trebuitor relatării unor .,intimplări", acest proza­tor afirmat cu destul aplomb publicistic cade nu o dată in plasa unui banal nerecuperabil cu nici un preţ incit, cu toate riscurile, aş spune de la început că scriitorului ii lipseşte per­cepţia estetică a faptelor care-i cad sub condei. Altfel spus, fă­ră află alegere decit una în­temeiată pe o precară impre­sie, prozatorul e In stare să scrie despre tot ce-i pică sub ochi, adică nişte „in­timplări“, cum a vrut să le zică. Nu-mi pot ex­plica, altminteri aerul, preţios al metaforei din „Prefaţă“, chipul for fat in care circulă „fulgerul conti­nuu“ intr-o sală de concert („Concertul“), ostentaţia des­­­­coperirii unei stări obsesive („Izvorul“, —­ a­­ceasta încă acceptabilă !), arti­­ficiozitatea unor construcţii sti­listice crezute simbolice („Des­cătuşarea"), didacticismul vetust strecurat chiar cind ai senzaţia unei bucăţi izbutite („Umbra"), rîndurile unor metafore stridente (Hemingway : „Cu dinţii unui fierăstrău mai ascuţit ca dinţii de rechin, el a tăiat bu­căţi de viaţă (I) şi­ a turnat ci­ment peste ele, lăsind tot atilea statui( I), trecerea nepăsătoare prin „clasice" locuri comune (şi ele aparţinind unui soi de reportaj I) ca în „Cărămida" ş.a.m.d N-am obsesia volumelor des­tinate direct h­adului intîi al istoriei literare, nici nu cred că e posibil, in cazul unui tinăr scriitor, ca o carte să nu fie inegală şi uneori nici nu e ca­zul să insistăm asupra „inega­lităţilor“. Dar lipsa unor ferme rigori estetice (nu neapărat norme), duce la stringerea in acest volum a unor bucăţi nu­mai in virtutea vizibilului cri­teriu al „semnificaţiei", fără nici o altă justificare , lucru care îl SUGESTIILE costă in primul rind pe autor, dispus să „inventeze“ peste marginile puterii lui de transfi­gurare. O analiză sumară a „Șantierului" (putind fi repetată in cazul multor schiţe citate mai sus) indică tot tipicul sem­nificaţiei ostentative. Spre şan­tierul care va fi, oamenii gin­­desc viitoarele construcţii. Schema se înfiripă repede şi, in locul sugestiei, scriitorul tra­ge linii groase, imposibile. Gin­­dul unuia ia forma buldozeru­lui, altul taie cu gindul bare metalice, un al treilea îşi urcă gindul in virful turnului de ră­cire. Bucata e stridentă ca un hirşuit de cuie pe o tablă rugi­nită. Singurul rind notabil e definiţia viroagei: „o bucată de natură cu ochi de proprie­tar încremenit“. Fără îndoială, PROZEI SCURTE ) chiar bucăţile slabe nu ating „perfecţiunea“ acesteia, nnsci mai toate conţin un exces, de grade diferite, care in ultimă instanţă nu e de­cit o manieră. S-a elogiat mult şi nu fără o anumită în­dreptăţire reabilitarea prin semnificaţii particulare a obiş­nuitului, aşa zicînd a banalu­lui. E curios numai cit de re­pede se dilată noţiunile pier­­zindu-şi sensul şi, deci, justifi­carea. Simpla proiecţie a locului comun intr-o zonă care nu-i e proprie n-are însă decit efecte dintre cele mai neg­mndite. Va­loarea banalului nu ţine de forţarea pătrunderii lui in zone care să-i dea altă culoare, ci de felul in care e pus să par­ticipe la o viziune a scriitoru­lui. Poet travestit in colecţio­nar de „intimplări“ Vasile Bă­ran este el însuşi acolo unde nu se străduieşte cu orice chip să dea lucrurilor o întorsătură convenabilă, de efect sigur. Simpla intuiţie a ritmului cind e lăsată să se desfăşoare lejer, fără tirania diletantă a poantei ori depăşind teama crincenă a celui ce se lasă sufocat de pro­priile descoperiri, schimbă din­­tr-o dată neîncrederea in­tac­tul artistic al scriitorului în sa­tisfacţie deplină. Iată basmul de o exemplară consecvenţă a viziunii care este „Ieşirea din adîncuri". E o metaforă tratată epic, cu o gradare şi un ritm fără cusur. Fantasticul — deri­vat dintr-o adevărată halucina­re a realului — creează intr-ade­văr impresia unui teribil univers subpămintean, cu boltă de lut prin care pătrund doar semnele vremii şi nu anotimpurile înseşi („Primăvara o presimţeau după sunetul înfundat al ierbii“, „Apoi venea toamna: ei o simţeau după foşnetul rece al frunzelor căzute"). Gestul ieşirii din acest univers, de sub bolta de lut, capătă grandoare, bas­mul „negru“ încetează, bucata se sfîrșește aici. La alt pol al resurselor ace­stui talent vigu­ros e „întîmpla­­rea". „El" veni­se din concediu dar parcă n-ar fi vrut să crea­dă că e adevă­rat din pricina­­observării adul­terului. Ia faptul real ca pe o în­chipuire — ușor de trecut — „desfiinţează o întimplare care nu-i trebuie“ şi îşi contur­ă[ căs­nicia mergind la film, vorbind despre perion albastru, flori artificiale, uni­­diţe de pescuit. Dar faptul tre­cut cu vederea se răzbună altfel surprinzător: fe­meia se spânzu­­ră. Curios e nu­mai că scriitorul şi-a înfrînt por­nirea didactică lăsind faptele să avertizeze şi realizind încă o proză substanţială ! Dar bucata zguduitoare prin laconism şi concentrarea de artizan e înecul, o dramă produsă de ignorarea alienării. Dramatismul e con­­strins la o exemplară expresie ..albă“­, autorul înregistrează mut o „istorie“ zguduitoare. De ace­eaşi valoare expresivă sunt Hora, Bărbaţii, Soldaţii. Jocul, pe care le-aş socoti chiar anto­logice dacă distanţa de celelal­te n-ar fi uluitoare. Nu e în ele nici-o ostentaţie, nimic strident, ci o perfectă mimare (de fapt o repovestire cu accentele schim­bate) a vîrstelor omului. Sem­­nifc­ațiilor particulare ale fie­­căreia li se adaugă savoarea a­­proape inanalizabilă a recom­punerii unui unghi de percepție vecin cu visul, cu nerealul cp. jocul. Un prozator in stare de asemenea „surprize", fără a-i interzice eșecurile, trebuie să se considere ca atare. *) „O raită prin pădurea de intimplări“ de Vasile Baran CINEMATOGRAFE SERBĂRILE GALANTE — In completare, Congresul sindi­catelor 1966 — rulează la Patria (orele 10, 12;15,­­ 14,30; 16,45; 19, 21,15), București (orele 8, 10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Flamu­ra (orele 8; 10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30). TREI PASI PE PAMINT rulează la Republica (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21). NOAPTEA IGUANEI rulează la Tomis (orele 10; 12,15; 15; 17,15; 19,30); Modern (orele 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,15; 21). OMICRON rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30, 21), Flo­­reasca (orele 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Lumina (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,30), Buzești (orele 14; 16,15; 18,30 — grădină ora 20,30), Ca­pitol (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15 — grădină ora 20,30), Gloria (orele 8; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Grădina Doina (ora 20,15), GENTLEMANUL DIN CO­­CODY — cinemascop — rulează la Festival (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), Feroviar (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), com­pletare Vizita în Republica Socialistă România a președin­telui Iosip Broz Tito , Excel­sior (orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20); în completare Vizita în Republica Socialistă România a președintelui Iosip Broz Tito; Melodia (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) ; In completare 1 Mai 1966. SOTIE FIDELA — In comple­tare Pescari amatori — rulează la Victoria (orele 8,45; 11, 13,15; 15,30; 18,15; 20,45); IN GENUNCHI MA ÎNTORC LA TINE rulează la Central (orele 8,45; 11, 13,15; 15,30, 18; 20,30); Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18;15; 20,45); HAIDUCII — cinemascop — rulează la Giulești (orele 10,30; 15,30; 18; 20,30); In completare 1 Mai 1966; Bucegi (orele 8,30; 11; 13,30; 16;­ 18,30; 21) . In completare al VIII-lea Congres al U.T.C. ZILELE FILMULUI DE ANI­MAŢIE rulează la Union (orele 11; 17.30; 20) PRINŢESA PAUNIŢA rulează la Doina (orele 10; 12; 14, 16; 18,15; 20,30) ILUSTRAŢIE LA DON QUI­­JOTTE — BUHARA ,U­­RALIA - DUMINICA LA ŢARA — PRIVELIŞTI CAR­PATINE „URSUL“ - ŢARA ORCHESTREI -rulează la Timpuri No.* orei“ lo 21 în continuare. DUMINICA LA NEW YORK rulează la Dacia (orele 9,45; 14,15 continuare — 16.30; 18,45, 21) OPERAȚIUNEA „I“ - In completare, Palatul vechi — rulează la Arta (orele 9; ll.lSi 13.30, 16; 18,15, 20.30). Rahova (orele 16, 18,15). BARCAGIUL — cinemascop — In completare Energia — rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 18, 20,30). NU PLlNGE, PETER ! — cine­mascop — Orizont ştiinţific nr. 1 — rulează la Cosmos (orele 14, 16; 18, 20); în completare Mic roman. SEMNALE DEASUPRA ORA­ŞULUI — cinemascop —­ Ori­zont ştiinţific nr. 1 — rulează la Griviţa (orele 9,15; 11,30; 13,45, 16; 18,30, 21), Volga (orele 9, 11,15; 14,15; 16,30; 18,45, 21). In completare Vizita în Republica Socialistă România a preşedintelui Iosip Broz Tito. DEPĂŞIREA — în completare. Şi acum puţină... gimnastică rulează la Unirea (orele 15,30, 18). ULTIMA CAVALCADA SPRE SANTA CRUZ — rulează la Flacăra (orele 10, 16; 18,15, 20,30). WINNETOU (seria a Il-a) In completare — Cind iarna triumfă — rulează la Vitan (orele 16, 18,15; 20,30). INSPECTORUL — In comple­tare Katiuşa — rulează la Mioriţa (orele 9| 11,15; 13,30; 16; 18,30| 21). ADEVĂRATA FAŢĂ A FAS­CISMULUI rulează la Munca (orele 15; 17;30, 20). O CLASA NEOBIŞNUITĂ — In completare. Două săptă­­mîni in Yemen — rulează la Popular (orele 16; 18,15; 20,30). ATENTATUL — cinemascop rulează la Moşilor (orele 15,30, 18) Lira (orele 16, 18,15). HAI, FRANŢA! — Orizont ştiinţific nr. 2 — rulează la Viitorul (orele 15,30| 18, 20,30). IN PUSTIUL PATAGONIEI — In completare, Verificaţi­­vă ceasul — rulează la Colentina (orele 16i 18,15). FIFI ÎNARIPAŢII!, — In completare Ivan Funev — rulează la Progresul (orele 15,30; 18, 20,30), RĂSCOALA — cinemascop — rulează a Drum­ul Sân;­­orele 15,30, 17,45, 20). VIAȚA ÎNCEPE LA ORA 8 SEARA - In, completare -Gratii Vreau să știu tot, Otsvid min: rulează la Forentari (oreie 16| 18,1.5; 20 301 TM' :00:n!;­ TOM TONES 9’’-' vtudo: rulează la Cotrocegj Ige01( 13,45, 16,15, 18,45, 21,15).

Next