Scînteia Tineretului, iunie 1966 (Anul 22, nr. 5298-5323)
1966-06-01 / nr. 5298
Cu privire la accidentul de cale ferată pe linia Bucureşti-Galaţi In ziua de 31 mai a. c., la orele 16:15 a avut loc un grav accident de cale ferată. Trenul accelerat 763, plecînd din Bucureşti spre Galaţi, s-a ciocnit între km 8-9 cu trenul cursă locală 8 040, care circula dinspre Otopeni spre Bucureşti Triaj, în accident şi-au pierdut viaţa 38 persoane, iar alţi 65 călători au fost răniţi. S-au luat toate măsurile necesare pentru acordarea ajutorului de primă urgenţă şi îngrijirea răniţilor. La locul accidentului s-a deplasat imediat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii : Florian Dănălache, Mihai Dalea, Ion Cosma, Voinea Marinescu, Cornel Onescu. Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România au instituit o comisie pentru cercetarea cauzelor accidentului, condusă de tov. Alexandru Drăghici , membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Pentru repetate cazuri de indisciplină care au avut loc în transportul feroviar, ministrul căilor ferate, Dumitru Simulescu, a fost destituit din funcţie. In funcţia de ministru al căilor ferate a fost numit tovarăşul Florian Dănălache — membru supleant al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România exprimă condoleanţe familiilor celor ce şi-au pierdut viaţa în tragicul accident de cale ferată care a avut loc în ziua de 31 mai a.c. pe linia Bucureşti — Galaţi. Concursul fizică şi chimie- 1966 Ieri, la Liceul „Nicolae Bălcescu“ din Capitală a avut loc festivitatea de închidere a Concursului de fizică şi chimie — ediţia 1966. Au luat cuvîntul: din partea Ministerului Invăţămîntului Eugen Blideanu — director general; din partea C.C. al U. T.C. Cornel Voicu — adjunct al secţiei şcoli, din partea Societăţii de ştiinţe fizice şi chimice acad. Theodor V. Ionescu — preşedintele societăţii. La toate fazele acestui concurs au participat peste 20 000 de elevi. La faza pe ţară — care s-a desfăşurat la Bucureşti între 29 şi 31 mai a.c. — au fost prezenţi 366 de elevi, selecţionaţi din rîndurile celor 4 000 de participanţi la faza regională. 92 dintre elevii participanţi la ultima fază au primit premii şi menţiuni. îi consemnăm aici pe cîştigătorii premiului 1. Pentru fizică: clasa a IX-a — Dan Bulic ; clasa a X-a — Tudor Buican; clasa a XI-a — Andrei Iacob. Pentru chimie : clasa a IX-a — Rodica Vaculov ; clasa a X-a — Florin Vitan ; clasa a XI-a — Sandu Samson. A. V. Primirea la C.C. al P.C.R. a delegaţiei de activişti ai P.C. Bulgar Marţi, 31 mai, tovarăşul Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., a primit delegaţia de activişti ai Partidului Comunist Bulgar, condusă de tov. Kamen Ivcev, şeful secţiei agrare a C.C. al P.C. Bulgar, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a vizitat ţara noastră în schimb de experienţă. La primire a participat Matei Ştefan, membru al C.C. al P.C.R., şeful secţiei agrare a C.C. al P.C.R. A fost de faţă Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o discuţie prietenească. ■k în aceeaşi zi, delegaţia de activişti ai P.C.R. a plecat spre patrie. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de Matei Ştefan, de activişti de partid şi de stat. Au fost de faţă Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, şi alţi membri ai ambasadei. Numirea noului ambasador al Republicii Socialiste România in Republica Populară Ungară Printr-un decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Dumitru Turcuş a fost numit în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Republica Populară Ungară, in locul tovarăşului Mihail Roşianu, care a primit o altă însărcinare. (Agerpres) AVAIRNCA LA SECERIŞ multă întîrziere şi ca atare abia acum se cunoaşte situaţia reală a necesarului pieselor de schimb. La serviciul S.M.T. al Consiliului agricol regional Argeş notăm : 68 la sută din combine sunt gata să intre în lan. Cum se explică această diferenţă faţă de situaţia din regiunea Oltenia ? In primul rind, dezbaterea planului de măsuri privind pregătirea campaniei de recoltare cu conducerile S.M.T. a avut loc acum aproape o lună de zile. El cuprinde, totodată, măsuri concrete în adevăratul sens al cuvîntului. Studiind defecţiunile cele mai frecvente din anul trecut s-a recomandat staţiunilor de maşini şi tractoare să execute o serie de adaptări la combina CI : întărirea masei de tăiere în dreptul suportului de fixare a roţii ce brazdă ; ramforsarea suportului de prindere a piciorului de fixare a despicătorului de lan; îmbrăcarea cu tablă de 0,4 — 0,5 mm a platformei masei de tăiere; ramforsarea ghidajului pînzei etc. Recepţionarea tuturor combinelor se va face numai în prezenţa unui delegat al serviciului regional S.M.T., a şefului de brigadă şi a mecanizatorului care va lucra cu combina respectivă. La S.M.T. Titu, regiunea Bucureşti, tovarăşul inginer Ştefan Fonea, directorul staţiunii, ne enumera aproape aceleaşi repere care lipsesc din baze şi în regiunile Argeş şi Oltenia. „Pentru că timpul este destul de scurt şi, practic, uzinele furnizoare nu mai pot executa şi trimite în cîteva zile piesele solicitate, aş propune ca la serviciile regionale S.M.T. să se întocmească nu numai necesarul de piese, dar şi cele care le au în stoc toate unităţile, dîndu-se asfel posibilitatea unui schimb între unităţi şi chiar între baze de aprovizionare din regiuni vecine“. Subscriem acestei propuneri, fără însă ca ea să minimalizeze importanţa pe care trebuie să o acorde uzinele fur-. nizoare comenzilor primite. In raidul nostru am stat de vorbă şi cu secretarii organizaţiilor U.T.C. din staţiunile de maşini şi tractoare cuprinse în itinerar. Din părerile notate se desprinde o părere cu totul greşită. Iată, de pildă, ce ne spunea tovarăşul Marin Nae, secretarul comitetului U.T.C. de la S.M.T. Mărăcineni, regiunea Argeş : „Pregătirile pentru campania de recoltat nu intră în competenţa noastră, deoarece sunt probleme de producţie şi noi nu ne mai ocupăm de aşa ceva“. In loc de orice alt comentariu, transcriem unele recomandări din rezoluţia Congresului al VIII-lea al U.T.C. : „Congresul cere organizaţiilor Uniunii Tineretului Comunist să-şi sporească contribuţia la dezvoltarea în conştiinţa tinerilor a înaltei responsabilităţi faţă de îndeplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor de producţie şi faţă de continua lor pregătire profesională, pentru a deveni factori activi în promovarea progresului tehnic, creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor“. Este evidentă, deci, datoria organizaţiilor U.T.C. din S.M.T. de a se preocupa cu toată răspunderea de antrenarea tinerilor mecanizatori la lucrările de pregătire a maşinilor şi tractoarelor care vor fi folosite în apropiata campanie de recoltare a cerealelor păioasa. COTELE LACULUI VIDRARU inaugurat cărăuşia aeriană între doi munţi, începînd să-l zămislească pe al treilea, şi pînă în acea dimineaţă de iarnă, 1966, cînd vanele-stăvilar au căzut, zăgăzuind definitiv valurile rîului şi făcîndu-le să se rotească, buimăcite, în faţa unui perete înalt de 165 metri, istoria făuririi barajului a cunoscut milioane de episoade demne de o mare cronică. Rind pe rind, ele au fost intr-adevăr consemnate la vremea lor. Numele exacte ale eroilor, transmise din carnetele reporterilor, au ajuns difuzate şi cunoscute în patru zări de ţară, iar mai tîrziu le vom recunoaşte, poate, sub orice anagramări, în numele eroilor unor nuvele, romane, piese. Peliculele jurnalelor de actualităţi au dus în arhivele cinematografiei fîşii de timp încremenit şi acolo putem oricînd revedea scara cu cele patru mii de trepte, zilnic suite de o coloană de lămpaşe — căţărătorii — cîndva, la începuturile luptei pentru lumină ; acolo putem vedea şi zbaterea peştilor de argint pe albia secată a rîului, în aval de baraj, de curînd, în zilele triumfului. Dar toată istoria aceasta prin arterele căreia gîlgîie sîngele şi idealul contemporaneităţii, toate aceste nenumărate figuri de oameni frumoşi, pe care îi ştim, îi iubim, îi cîntăm, toate faptele lor într-atît de dense în simplitate şi măreţie, totul se justifică, se simplifică, se limpezeşte şi capătă relief de bronz în informaţia redactată cu maximă economie de mijloace : „Cotele lacului Vidrara“... In anii construirii socialismului, poporul român a scris multe poeme intr-un vers. Atunci cînd avea de elaborat o asemenea operă, acest inspirat poet se pregătea de lucru, cu o infinită seriozitate : făcea numeroase variante de proiect pînă îl alegea pe cel mai bun, organiza cu responsabilitate nenumărate prospectări, corela activitatea a zeci şi uneori sute de unităţi industriale, trimitea la şcoli de calificare, ridicarea calificării şi specializare mii şi, uneori, zeci de mii de oameni, iar o dată cu schelele înălţa spre lumină comorile pămîntului vechi şi conştiinţa de lacrimă a lucrătorului harnic. Insă la sfîrşit, toată activitatea aceasta, pe cit de chibzuită pe atît de frenetică, şi tot atît de multilaterală, pe cit de profundă, poate fi rostită în numai cîteva cuvinte, foarte puţine. De pildă, unul, din limbajul tehnicienilor: cotele. Plural şi articulat, deci marcînd o evoluţie, în cazul de faţă un spor, o creştere. Cotele cui ? Ce creşte ? Cuvîntul al doilea : lacul. Vedem o oglindă a apei de mulţi kilometri, în care se reflectă universul. Cotele lacului... Care lac ? Cuvîntul al treilea : Vidram. Ne uităm pe toate hărţile de pînă acum. Nici un lac între munţii Frunţi şi munţii Ghiţu, ramuri ale Carpaţilor Meridionali. Aşadar, topografii încă nu ştiu nimic... — Topografi, grăbiţi-vă să învăţaţi şi voi poemele Intr-un vers ! Ce cuprindeţi cu ochii, în toate direcţiile României socialiste, s-au compus şi sunt gata de tiparul nemuririi poemele noastre într-un vers. Concise, expresive, melodioase : „Luminile Combinatului petrochimic Brazi"... „Galaţii, oraşul laminatelor“... Producţia de Alro la Slatina"... „Cotele lacului Bicaz“... „Cotele lacului Vidraru“... Colectivul Uzinei de alumină din Oradea se străduieşte să îmbunătăţească calitatea aluminei calcinate. Datorită activităţii cercetătorilor din uzină şi ajutorului primit din partea ICECHIM-Bucureşti calitatea aluminei calcinate s-a îmbunătăţit. Colectivul uzinei caută să ridice continuu nivelul realizărilor în ce priveşte îndeplinirea planului la toţi indicatorii. Capacitatea de producţie a principalelor instalaţii a crescut continuu, înregistrindu-se o îmbunătăţire progresivă a indicilor de utilizare intensivi şi extensivi. Vizita Maiestăţii Sale Imperiale Sahinşahul Iranului (Urmare din pag. 1) rii regiunii noastre este o dovadă a sentimentelor prieteneşti pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul iranian. Gazda a toastat apoi în sănătatea Maiestăţii Sale Imperiale, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, pentru prietenia româno-iraniană, pentru pace în lume. A răspuns Şahinşahul Iranului. Mulţumindu-vă pentru calda ospitalitate, a spus înaltul oaspete, ţin să vă felicit pentru realizările impresionante obţinute în regiunea şi oraşul dv. După ce s-a făcut interpretul sentimentelor de prietenie nutrite de poporul iranian faţă de poporul român, suveranul Iranului şi-a exprimat convingerea că relaţiile dintre cele două ţări se vor dezvolta continuu. Uzinele de tractoare pe care le-am vizitat prezintă un interes deosebit pentru noi — a subliniat Şahinşahul, exprimîndu-şi .speranţa că în viitor Iranul va fi o mare piaţă de export pentru tractoarele româneşti. Transmit harnicilor locuitor al regiunii şi oraşului Braşov urări de viaţă lungă şi de succes pentru o economie tot mai înfloritoare — a spus în încheiere suveranul iranian — şi ridic paharul pentru prosperitatea, fericirea şi înflorirea vajnicului şi nobilului popor român, pentru pace şi colaborare internaţională. După-amiază, Maiestatea Sa Imperială a plecat apoi cu un tren special spre Bucureşti. In drum spre gară, suveranul Iranului a fost salutat călduros de numeroşi braşoveni. In gara Braşov o companie militară a prezentat onorul. La sosirea la Bucureşti, înaltul oaspete a fost salutat de Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Roman Moldovan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, de generali ai forţelor noastre armate. (Urmare din pag. I)ţifică şi umanistă, Congresul al IX-lea al P.C.R. a stabilit un program fără precedent de continuă dezvoltare a şcolii noastre de toate gradele, afectînd un efort general şi cheltuieli din bugetul statului care, nu în puţine ţări ale lumii ar părea un vis prematur, dacă nu chiar irealizabil. Trecîndu-se încă din acest an şcolar la aplicarea practică a hotărîrilor Congresului al IX-lea al partidului, s-a extins gratuitatea manualelor la toţi elevii din şcoala obligatorie de cultură generală şi din licee. Valoarea numai a acestei măsuri s-a ridicat în anul de învăţămînt 1965—66 la suma de peste 130 milioane lei. Să mai adăugăm că în actuala vacanţă de vară se prevede ca toţi elevii să fie cuprinşi în drumeţii de mai lungă sau mai scurtă durată, ca 90, de mii dintre ei să-şi petreacă timpul în tabere la munte şi la mare. Nu toţi sîntem ceea ce se numeşte „oameni de cifre“, dar incontestabil că pe toţi asemenea cifre, care ne vorbesc despre dragoste, grijă şi gingăşie, ne emoţionează. Ele reprezintă un răspuns direct, revelator, la întrebarea pe care orice om de pe glob şi-o pune cu privire la viitor, integrînd cu îndreptăţire COPIII pe această noţiune vastă viaţa şi soarta copilului. Ne place, în fiecare dimineaţă, să ne adresăm savantului locuinţei noastre, barometrul, solicitîndu-l să ne informeze dacă va fi senin sau nu. Adevăratul sens al informaţiei dorite este departe de a fi unul strict meteorologic. Senin sau înnourat, timp frumos sau furtună sunt cuvinte care găsesc în noi înţelesuri mai adinei. Privim cerul nu doar pentru a constata dacă şi azi va fi albastru, ci, îndrăgostiţi de culoarea purităţii şi a speranţei, dorim să-l vedem mereu astfel. Ne-am îndreptat, deci şi astăzi, —■ ba poate astăzi, de 1 Iunie, de Ziua copilului, mai mult ca oricînd — ochii spre cer, încercînd să-i smulgem, verificînd calculele savante ale barometrului, un răspuns la întrebarea : „timp frumos sau furtună“ ? Şi astăzi, cu prisosinţa astăzi, nu ne mai putem mulţumi cu un răspuns incert. Copiii noştri, puii noştri dragi, copiii de pretutindeni ne impun certitudini. Meditaţia permanentă la viitorul lor, invitaţia acestei sărbători de a o preface intr-un prilej special de meditaţie la cauza păcii, a siguranţei şi prosperităţii, obligă întreaga omenire la o solemnă confruntare a angajamentului său de a pune capăt furtunilor şi dezastrelor, cu acţiunile neabătute, sprijinind practic şi eficient cauza nobilă a păcii. Şi din acest punct de vedere, Republica Socialistă România, prin politica sa internaţională, dusă în numele raţiunii şi lucidităţii, se înscrie ca un exemplu de consecvenţă militantă pentru apărarea păcii, pentru asigurarea unui viitor de înţelegere şi progres. Pentru zîmbetul senin al copiilor noştri, pentru ca acest zîmbet să înflorească pe buzele tuturor copiilor lumii, nici când nu vom putea spune că am făcut prea mult, dar ne simţim minări de adevărul că facem tot ce ne stă în putinţă, că nu precupeţim nimic, dăruind tot ce poate dărui un popor liber şi suveran, cu o bogăţie sufletească în care iubirea pentru copii, moştenită din străbuni, i-a fost şi îi este caracteristică, aşa cum i-a fost şi îi este sentimentul păcii, al construcţiei creatoare, al demnităţii. I Sosirea tovarăşului Constantin Dragan de la Nicosia Marţi a sosit la Bucureşti, venind de la Nicosia, tovarăşul Constantin Drăgan, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din Republica Socialistă România, membru al Comitetului Executiv al Federaţiei Sindicale Mondiale, care a participat la lucrările celei de-a 32-a sesiuni a Comitetului Executiv al F.S.M. La sosire, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă tovarăşii : Dumitru Gheorghiu, vicepreşedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Iosif Anderca, Larisa Munteanu, Gheorghe Petrescu, Ion Preoteasa, secretari ai Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, membri ai Comitetului Executiv, activiști. Şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti din vizită la Muzeul Satului Şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic au vizitat, marţi dimineaţa, Muzeul satului din I Capitală, cu prilejul aniversăririi a trei decenii de la înfiinţarea sa. Oaspeţii au fost întîmpinaţi de Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Erau prezenţi Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerii lor externe, funcţionari supe-riori din M.A.E. După ce directorul Muzeului satului, Gheorghe Focşa, a în-I făţişat oaspeţilor date privitoare la tdeaurul culturii popu-I lare, aflat în muzeu, a urmat vizitarea exponatelor. La sfîrşitul vizitei, s-a sem-I nat în cartea de onoare a muzeului. I (Agerpres) I I I I I CRONICĂ Prin Decrete ale Consiliului I de Stat al Republicii Socialis■ te România, ministrul căilor ferate, Dumitru Simulescu, a fost destituit din funcţie. I In funcţia de ministru al căilor ferate a fost numit Florian Dănălache. E curios cit de tolerant poate fi uneori un scriitor talentat cu sine însuşi. Nici vorbă, Vasile Băran are o notabilă putere de seducţie, e adesea sclipitor în numai citeva rînduri dar şi, mai departe, dispus la concesii dezarmante. Peste tot inventiv — invenţie e un fel de a spune că scriitorul îşi „aminteşte“ lucruri văzute numai de el — risipind nenumărate formule de o izbitoare noutate, intuind fără reproş aerul trebuitor relatării unor .,intimplări", acest prozator afirmat cu destul aplomb publicistic cade nu o dată in plasa unui banal nerecuperabil cu nici un preţ incit, cu toate riscurile, aş spune de la început că scriitorului ii lipseşte percepţia estetică a faptelor care-i cad sub condei. Altfel spus, fără află alegere decit una întemeiată pe o precară impresie, prozatorul e In stare să scrie despre tot ce-i pică sub ochi, adică nişte „intimplări“, cum a vrut să le zică. Nu-mi pot explica, altminteri aerul, preţios al metaforei din „Prefaţă“, chipul for fat in care circulă „fulgerul continuu“ intr-o sală de concert („Concertul“), ostentaţia descoperirii unei stări obsesive („Izvorul“, — aceasta încă acceptabilă !), artificiozitatea unor construcţii stilistice crezute simbolice („Descătuşarea"), didacticismul vetust strecurat chiar cind ai senzaţia unei bucăţi izbutite („Umbra"), rîndurile unor metafore stridente (Hemingway : „Cu dinţii unui fierăstrău mai ascuţit ca dinţii de rechin, el a tăiat bucăţi de viaţă (I) şi a turnat ciment peste ele, lăsind tot atilea statui( I), trecerea nepăsătoare prin „clasice" locuri comune (şi ele aparţinind unui soi de reportaj I) ca în „Cărămida" ş.a.m.d N-am obsesia volumelor destinate direct hadului intîi al istoriei literare, nici nu cred că e posibil, in cazul unui tinăr scriitor, ca o carte să nu fie inegală şi uneori nici nu e cazul să insistăm asupra „inegalităţilor“. Dar lipsa unor ferme rigori estetice (nu neapărat norme), duce la stringerea in acest volum a unor bucăţi numai in virtutea vizibilului criteriu al „semnificaţiei", fără nici o altă justificare , lucru care îl SUGESTIILE costă in primul rind pe autor, dispus să „inventeze“ peste marginile puterii lui de transfigurare. O analiză sumară a „Șantierului" (putind fi repetată in cazul multor schiţe citate mai sus) indică tot tipicul semnificaţiei ostentative. Spre şantierul care va fi, oamenii gindesc viitoarele construcţii. Schema se înfiripă repede şi, in locul sugestiei, scriitorul trage linii groase, imposibile. Gindul unuia ia forma buldozerului, altul taie cu gindul bare metalice, un al treilea îşi urcă gindul in virful turnului de răcire. Bucata e stridentă ca un hirşuit de cuie pe o tablă ruginită. Singurul rind notabil e definiţia viroagei: „o bucată de natură cu ochi de proprietar încremenit“. Fără îndoială, PROZEI SCURTE ) chiar bucăţile slabe nu ating „perfecţiunea“ acesteia, nnsci mai toate conţin un exces, de grade diferite, care in ultimă instanţă nu e decit o manieră. S-a elogiat mult şi nu fără o anumită îndreptăţire reabilitarea prin semnificaţii particulare a obişnuitului, aşa zicînd a banalului. E curios numai cit de repede se dilată noţiunile pierzindu-şi sensul şi, deci, justificarea. Simpla proiecţie a locului comun intr-o zonă care nu-i e proprie n-are însă decit efecte dintre cele mai negmndite. Valoarea banalului nu ţine de forţarea pătrunderii lui in zone care să-i dea altă culoare, ci de felul in care e pus să participe la o viziune a scriitorului. Poet travestit in colecţionar de „intimplări“ Vasile Băran este el însuşi acolo unde nu se străduieşte cu orice chip să dea lucrurilor o întorsătură convenabilă, de efect sigur. Simpla intuiţie a ritmului cind e lăsată să se desfăşoare lejer, fără tirania diletantă a poantei ori depăşind teama crincenă a celui ce se lasă sufocat de propriile descoperiri, schimbă dintr-o dată neîncrederea intactul artistic al scriitorului în satisfacţie deplină. Iată basmul de o exemplară consecvenţă a viziunii care este „Ieşirea din adîncuri". E o metaforă tratată epic, cu o gradare şi un ritm fără cusur. Fantasticul — derivat dintr-o adevărată halucinare a realului — creează intr-adevăr impresia unui teribil univers subpămintean, cu boltă de lut prin care pătrund doar semnele vremii şi nu anotimpurile înseşi („Primăvara o presimţeau după sunetul înfundat al ierbii“, „Apoi venea toamna: ei o simţeau după foşnetul rece al frunzelor căzute"). Gestul ieşirii din acest univers, de sub bolta de lut, capătă grandoare, basmul „negru“ încetează, bucata se sfîrșește aici. La alt pol al resurselor acestui talent viguros e „întîmplarea". „El" venise din concediu dar parcă n-ar fi vrut să creadă că e adevărat din pricinaobservării adulterului. Ia faptul real ca pe o închipuire — ușor de trecut — „desfiinţează o întimplare care nu-i trebuie“ şi îşi contură[ căsnicia mergind la film, vorbind despre perion albastru, flori artificiale, unidiţe de pescuit. Dar faptul trecut cu vederea se răzbună altfel surprinzător: femeia se spânzură. Curios e numai că scriitorul şi-a înfrînt pornirea didactică lăsind faptele să avertizeze şi realizind încă o proză substanţială ! Dar bucata zguduitoare prin laconism şi concentrarea de artizan e înecul, o dramă produsă de ignorarea alienării. Dramatismul e constrins la o exemplară expresie ..albă“, autorul înregistrează mut o „istorie“ zguduitoare. De aceeaşi valoare expresivă sunt Hora, Bărbaţii, Soldaţii. Jocul, pe care le-aş socoti chiar antologice dacă distanţa de celelalte n-ar fi uluitoare. Nu e în ele nici-o ostentaţie, nimic strident, ci o perfectă mimare (de fapt o repovestire cu accentele schimbate) a vîrstelor omului. Semnifcațiilor particulare ale fiecăreia li se adaugă savoarea aproape inanalizabilă a recompunerii unui unghi de percepție vecin cu visul, cu nerealul cp. jocul. Un prozator in stare de asemenea „surprize", fără a-i interzice eșecurile, trebuie să se considere ca atare. *) „O raită prin pădurea de intimplări“ de Vasile Baran CINEMATOGRAFE SERBĂRILE GALANTE — In completare, Congresul sindicatelor 1966 — rulează la Patria (orele 10, 12;15, 14,30; 16,45; 19, 21,15), București (orele 8, 10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Flamura (orele 8; 10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30). TREI PASI PE PAMINT rulează la Republica (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21). NOAPTEA IGUANEI rulează la Tomis (orele 10; 12,15; 15; 17,15; 19,30); Modern (orele 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,15; 21). OMICRON rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30, 21), Floreasca (orele 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Lumina (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,30), Buzești (orele 14; 16,15; 18,30 — grădină ora 20,30), Capitol (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15 — grădină ora 20,30), Gloria (orele 8; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Grădina Doina (ora 20,15), GENTLEMANUL DIN COCODY — cinemascop — rulează la Festival (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), Feroviar (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), completare Vizita în Republica Socialistă România a președintelui Iosip Broz Tito , Excelsior (orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20); în completare Vizita în Republica Socialistă România a președintelui Iosip Broz Tito; Melodia (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) ; In completare 1 Mai 1966. SOTIE FIDELA — In completare Pescari amatori — rulează la Victoria (orele 8,45; 11, 13,15; 15,30; 18,15; 20,45); IN GENUNCHI MA ÎNTORC LA TINE rulează la Central (orele 8,45; 11, 13,15; 15,30, 18; 20,30); Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18;15; 20,45); HAIDUCII — cinemascop — rulează la Giulești (orele 10,30; 15,30; 18; 20,30); In completare 1 Mai 1966; Bucegi (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) . In completare al VIII-lea Congres al U.T.C. ZILELE FILMULUI DE ANIMAŢIE rulează la Union (orele 11; 17.30; 20) PRINŢESA PAUNIŢA rulează la Doina (orele 10; 12; 14, 16; 18,15; 20,30) ILUSTRAŢIE LA DON QUIJOTTE — BUHARA ,URALIA - DUMINICA LA ŢARA — PRIVELIŞTI CARPATINE „URSUL“ - ŢARA ORCHESTREI -rulează la Timpuri No.* orei“ lo 21 în continuare. DUMINICA LA NEW YORK rulează la Dacia (orele 9,45; 14,15 continuare — 16.30; 18,45, 21) OPERAȚIUNEA „I“ - In completare, Palatul vechi — rulează la Arta (orele 9; ll.lSi 13.30, 16; 18,15, 20.30). Rahova (orele 16, 18,15). BARCAGIUL — cinemascop — In completare Energia — rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 18, 20,30). NU PLlNGE, PETER ! — cinemascop — Orizont ştiinţific nr. 1 — rulează la Cosmos (orele 14, 16; 18, 20); în completare Mic roman. SEMNALE DEASUPRA ORAŞULUI — cinemascop — Orizont ştiinţific nr. 1 — rulează la Griviţa (orele 9,15; 11,30; 13,45, 16; 18,30, 21), Volga (orele 9, 11,15; 14,15; 16,30; 18,45, 21). In completare Vizita în Republica Socialistă România a preşedintelui Iosip Broz Tito. DEPĂŞIREA — în completare. Şi acum puţină... gimnastică rulează la Unirea (orele 15,30, 18). ULTIMA CAVALCADA SPRE SANTA CRUZ — rulează la Flacăra (orele 10, 16; 18,15, 20,30). WINNETOU (seria a Il-a) In completare — Cind iarna triumfă — rulează la Vitan (orele 16, 18,15; 20,30). INSPECTORUL — In completare Katiuşa — rulează la Mioriţa (orele 9| 11,15; 13,30; 16; 18,30| 21). ADEVĂRATA FAŢĂ A FASCISMULUI rulează la Munca (orele 15; 17;30, 20). O CLASA NEOBIŞNUITĂ — In completare. Două săptămîni in Yemen — rulează la Popular (orele 16; 18,15; 20,30). ATENTATUL — cinemascop rulează la Moşilor (orele 15,30, 18) Lira (orele 16, 18,15). HAI, FRANŢA! — Orizont ştiinţific nr. 2 — rulează la Viitorul (orele 15,30| 18, 20,30). IN PUSTIUL PATAGONIEI — In completare, Verificaţivă ceasul — rulează la Colentina (orele 16i 18,15). FIFI ÎNARIPAŢII!, — In completare Ivan Funev — rulează la Progresul (orele 15,30; 18, 20,30), RĂSCOALA — cinemascop — rulează a Drumul Sân;orele 15,30, 17,45, 20). VIAȚA ÎNCEPE LA ORA 8 SEARA - In, completare -Gratii Vreau să știu tot, Otsvid min: rulează la Forentari (oreie 16| 18,1.5; 20 301 TM' :00:n!; TOM TONES 9’’-' vtudo: rulează la Cotrocegj Ige01( 13,45, 16,15, 18,45, 21,15).