Scînteia Tineretului, iulie 1966 (Anul 22, nr. 5324-5350)

1966-07-01 / nr. 5324

§) In acest număr ® în paginile # In acest nu­măr ni „ I« „ ni« I ® î11 pagi­nile # In acest număr $ In paginile $) în acest Joi au continuat lucrările celei de-a V-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste Româ­nia. La lucrări participă tova­răşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru K­irlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru Dră­­ghici, Paul Niculescu-Mizil, Hie Verd­ef, Maxim Berghia­­nu, Petre Borilă, Constantin Dragan, Gheorghe Rădules­­cu­, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, membri supleanţi ai Comitetului Executiv ,şi secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi­e al Consiliului de Miniştri. Sunt prezenţi vicepreşedinţii, secretarul şi membrii Consiliului de Stat. In tribune se află şefi ai misiunilor diplomatice acre­ditaţi la Bucureşti, numeroşi invitaţi, ziarişti rom­âni şi străini. Şedinţa a fost deschisă de tovarăşul Ştefan Voitec, pre­şedintele Marii Adunări Na­ţionale. In continuarea discuţiei generale la punctul doi al ordinii de zi , Proiectul de lege pentru adoptarea pla­nului de stat de dezvoltare a economiei nationale pe anii 191­6—1970, au luat cu­­vintul tovarăşii: Constantin Dragon, Gheorghe Roşu, Neculai Agachi, Remus Ra­dulet, Clement Rusu, Nico­lae Doggendorf, Dumitru Ţambric, Emil Drăgănescu, Ioan Bordaş, Vasile Vicu, Ion Nasta, Zaharia Stancu­, Teodor N­aş, Iosif Uglar. Deputatul acad. Hor­ia Hu­lubei a cerut cuvintul pen­tru a adresa o întrebare preşedintelui Consiliului de Miniştri in­­legătură cu bom­bardarea de căt­re aviaţia S.U.A. a suburbiilor Hanoiu­lui şi a oraşului Hailong din Republica Democrată Viet­nam. „Aţi aflat, ca şi mine, din presa noastră — a spus el —, că aviaţia americană, con­form ordinului guvernului S.U.A., a bombardat în mod sălbatic suburbiile Hanoiu­lui, capitala Republicii De­mocrate Vietnam,­ şi Hai­­fongul, cel mai mare port al ţării. Gestul reprezintă o nouă crimă gravă contra poporului vietnamez. El ne-a umplut de indignare pe noi, deputaţii Marii Adu­nări Naţionale şi, desigur, pe toţi cetăţenii'ţării "noas­tre. El reprezintă un­­pericol major la pacea lumii. .De a­­ceea adresez tovarăşului preşedinte al Consiliului de Miniştri Întrebarea : ce ati­tudine Înţelege să ia guver­(Continuare In pag. a Vl-a) Proletari din toate tarile, uniti-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXII SERIA II, NR. 5324 8 PAGINI 25 BANI VINERI 1 IULIE 1966 Răspunsul tovarăşului Ion Gheorghe Maurer cu privire la poziţia guvernului român faţă de bombardarea de către aviaţia americană a oraşelor Hanoi şi Haifong ? y y ii Tovarăşi deputaţi, Răspunzînd întrebării tova­răşului deputat Horia Hulubei, declar în numele guvernului Republicii Socialiste România următoarele: Atacurile aviaţiei americane asupra suburbiilor oraşului Hanoi, capitala Republicii De­mocrate Vietnam, şi asupra oraşului Haifong, cele mai im­portante centre populate din Vietnamul de nord, care au provocat victime omeneşti şi pierderi materiale, reprezintă o nou­ă fază a războiului în Vietnam, accentuarea politicii de încălcare flagranta­ a celor mai elementare norme ale dreptului internaţional, consti­tuind în acelaşi timp­ o gra­vă ameninţare pentru pacea lumii. Nereuşind să înfrîngă lupta dîrză a poporului vietnamez, Statele Unite ale Americii au recurs, în mod deliberat, la aceste noi acte de război, care pun în adevărata lor lumină declaraţiile de aşa-zise in­tenţii paşnice ale forurilor conducătoare americane, arată ce credit se poate acorda aces­tor declaraţii. Extinderea agresiunii împo­triva Republicii Democrate Vietnam a stîrnit mînia legi­timă a poporului român, ca şi a opiniei publice din întreaga lume, aduce autorilor ei izolare tot mai mare, dezapro­barea şi condamnarea gene­rală. Credem că forţele cărora le este scumpă cauza păcii vor acţiona cu hotărîre pentru a determina încetarea agresiunii Statelor Unite ale Americii în Vietnam. Guvernul Republicii Socia­liste România, exprimînd sen­timentele­­ poporului român, condamnă cu toată fermitatea noile acţiuni agresive împo­triva R. D. Vietnam, şi atrage în acelaşi timp, în mod hotă­­rît, atenţia guvernului Statelor Unite ale Americii asupra grelei răspunderi pe care şi-o asumă prin continuarea şi in­tensificarea acestui război. Susţinînd pe deplin poziţia guvernului Republicii Demo­crate Vietnam şi a Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud, guvernul Republicii Socialiste România cere să se pună capăt imediat­­ şi necondiţionat bombarda­­­­mentelor împotriva R. D. Vietnam, să înceteze războiul de agresiune în Vietnam. Este necesar să fie retrase toate forţele militare a­­mericane şi celelalte trupe străine intervenţioniste din Vietnamul de su­d. Să se res­pecte dreptul sacru al poporu­lui vietnamez de a-şi hotărî singur soarta, fără nici un a­­mestec din afară, să fie apli­cate acordurile de la Geneva cu privire la Vietnam­­ în numele poporului român, al guvernului Republicii So­cialiste România, doresc să adresez poporului vietnamez, de la această înaltă tribună, mesajul cald de solidaritate frăţească şi să exprim admi­raţia noastră faţă de curajul şi bărbăţia cu care el ripos­tează agresorilor. Suntem­ hotărîţi să acordăm în continuare poporului viet­namez întregul sprijin mate-­ rial şi moral-politic în lupta sa eroică pentru apărarea in­dependenţei şi suveranităţii naţionale, a integrităţii patriei sale. Ne exprimăm, tovarăşi de­putaţi, încrederea noastră nestrămutată în triumful cau­zei drepte a poporului vietna­mez, al cauzei păcii și liber­tății popoarelor. In Editura Politică a apărut : ION GHEORGHE MAURER Expunere cu privire la planul de stat de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1966 - 1970 DE ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI SOLEMNITATEA DE LA CONSILIUL DE STAT Cu prilejul Zilei învăţăto­rului, la Consiliul de Stat a avut loc joi la amiază solem­nitatea înmînării unor titluri şi ordine. Au participat un mare număr de învăţători şi profesori, care de-a lungul anilor s-au evidenţiat în mod deosebit în nobila şi frumoasa muncă de instruire şi educare a tinerei generaţii, cadre di­dactice care prin bogata lor activitate.­­şi-au adus contri­buţia la dezvoltarea învăţă­­mîntului în ţara noastră. Cei prezenţi au salutat cu vii aplauze pe tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnaraş, Leonte Răutu. Erau de faţă tovarăşii Cons­tanţa­ Crăciun şi Ilie Murgu­lescu, vicepreşedinţi ai Con­siliului de Stat, Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat, Ştefan Bălan, minis­trul învăţămîntului, Ion Teo­­reanu, şeful secţiei de învăţă­­mînt şi sănătate a C.C. al P.C.R. S-a dat citire decretelor privind conferirea titlului, de „Învăţător emerit al Republicii Socialiste România“, „Pro­fesor emerit al Republicii So­cialiste România“, Ordinul Muncii clasa a IlI-a, unor în­văţători şi profesori, din în­­văţămîntul de cultură gene­rală şi din învăţămîntul pro­fesional şi tehnic. Preşedintele Consiliului de Stat a înmînat înaltele dis­tincţii acordate. Luînd apoi cuvîntul, tovarăşul CHIVU STOICA, în numele Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român, al Consiliului de Stat, şi al Consiliului de Miniştri a transmis învăţăto­rilor şi profesorilor un salut călduros cu prilejul tradiţio­nalei sărbători a „Zilei învă­ţătorului“, felicitîndu-i pentru înaltele distincţii primite. Partidul şi guvernul, între­gul nostru popor — a spus vorbitorul — dau o preţuire deosebită rodnicei activităţi a învăţătorilor şi profesorilor îin îndeplinirea nobilei lor misi­uni de formare a omului nou. (Continuare in pag. a Vil-a) Air­o" a împlinit un PITEȘTI­­ (de la corespon­dentul nostru AURELIA PO­­PESCU). Ieri s-a împlinit un an de la elaborarea primei șarje de alu­miniu românesc. Colectivul Uzinei de aluminiu din Slatina întîm­pind acest eveniment cu importante succese. Sarcinile de plan pe primul semestru al anului au fost îndeplinite cu zece zile înainte de termen, li­­vrîndu-se în plus o cantitate de 1 200 tone aluminiu. In ceea ce priveşte calitatea acestuia rezultatele sunt foarte bune : 96 la sută d­in producţia realizată are o puritate între 99,5 şi 99,7 la sută. In vederea dezvoltării pro­ducţiei au început lucrările de amenajare a noi capacităţi. Este vorba de o nouă, hala de electroliză, o turnătorie, stafii de redresori cu siliciu şi com­­presoare, precum şi de alte o­­biective care vor duce la creş­terea producţiei de aluminiu a uzinei cu încă 25 000 ele tone anual. Citiţi în pagina a Vll-a . Reportajul de la mitingul de protest In timpul mitingului de­­protest din Capitală Foto: I. CUCU al oamenilor muncii din Capitală împotriva noii fărădelegi a agresorilor americani TELEGRAME Cu ocazia zilei naţionale a Republicii Italia, preşedin­tele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a adresat preşedintelui Giuseppe Saragat cele mai bune urări pentru progresul şi prosperitatea Italiei. In răspunsul său, preşedin­tele Republicii Italia, Giuseppe Saragat, a transmis Consiliu­lui de Stat şi poporului român cele mai vii mulţumiri pentru mesajul adresat. (Agerpres) LA 12 ORE DUPĂ DEBUT Cel mai tînăr izvor de oţel românesc Putin după ora 2:00, în dimineaţa zilei de ieri, ,,Agerpresul" îşi încheia emisiunea cu o importantă ştire : ,,La U­­zina metalurgică ,,Bucu­reşti", în construcţie, cuptorul electric de 50 de tone, cel mai mare agregat de acest fel din ţară — a elaborat azi noapte — înainte de termen — prima sa şarjă". Uzina metalur­gică va fi profilată pe producerea oţelurilor a­­liate şi înalt aliate, a pieselor grele turnate şi forjate. Uzina cuprinde secţii de oţelărie elec­trică, forjă, turnătorie şi alte secţii. Prin pro­ducţia de oţeluri alb­ite, element hotărîtor în ri­dicarea eficienţei econo­mice, a calităţii maşini­lor şi utilajelor. Uzina metalurgică Bucureşti va ad­uce în cadrul actua­lului plan cincinal o contribuţie însemnată la sporirea capacităţii in­dustriei metalurgice şi constructoare de maşini d­in România. In momen­tul de faţă se execută lucrări de construcţie şi montaj la sectoarele de bază ale viitoarei uzine. După 12 ore de la de­butul celui mai tînăr iz­vor al oţelului româ­nesc, în uriaşa hală e a­­proape linişte. Oţelari, constructori, montori fac ,­ultimele retuşuri“ cuptorului, întregii in­stalaţii de deservire. Examenul de pornire a fost trecut cu succes. Se încarcă o nouă şar­jă, o nouă încărcătură de 50 tone, după care vor urma, din 6 în 6 ore, altele la fel. Deşi foarte ocupaţi, oamenii de pe platfor­ma oţelăriei, din cabina de comandă suspendată, ca la un pod rulant, sunt gata să-ţi dea ample ex­plicaţii, cu mulţumirea celui care ştie că şi-a făcut cu cinste datoria. ,,în august 1964 pe a­­ceste locuri se recolta grîul — începe tovară­şul inginer Mircea Bă­­lănescu, şeful şantie­rului de construcţii I.C.S.I.M. Cu patru luni mai devreme decît pre­vedea planul a fost ri­dicat tot ce se vede aici". ,,Cuptorul propriu-zis , în comparaţie cu toa­te celelalte instalaţii şi agregate, este, aş zice, ca secundarul faţă de maşinăria unui ceasor­nic". Pînă la montarea cup­torului au fost necesare ample lucrări de con­strucţie şi montaj ca tu­­nelele hidro şi termo­­energetice, staţia de pompare, castelul de apă, turnul de răcire, staţiile de transformare a curentului, de cone­xiune. în hală au fost montate 7 noduri ru-MIHAIL DUMITRESCU (Continuare în pag. a Vll-a) BACALAUREATUL Sensul de eveniment, de fapt important in via­ta­ unui tînăr, îl presupu­ne orice act menit să-i prilejuiască o revelatoa­re confruntare cu proprii­le sale idealuri. De aceea, poate că definiţia tinere­ţii care ne satisface in cel mai înalt grad nu­­ este cea care se mărgineşte doar să delimiteze o virs­­tă biologică, ci se adre­sează mai cu seamă, prin­cipalelor coordonate eti­ce şi morale care.Ii dă­ruiesc­­ acesteia armonia, marcind primăvara vie­ţii, evenimentele, faptele concludente, capabile să se prefacă in puncte car-Octav Pancu-Iaşi dinale ale orientării spre un ideal. Deşi, desigur, fiecare examen, ca mijloc de ve­rificare şi apreciere a­­ cunoştinţelor, nu poate fi despărţit de nob­unea de eveniment, sint in viaţa unui tînăr examene care impun o expresie cu un caracter şi mai pregnant de act hotărîtor, de fapt unic prin semnificaţia sa. Şi la loc de frunte prin­tre acestea se înscrie: e­­xamenul de bacalaureat. Nu greşim dacă îl numim­i cel mai definitor examen al adolescentei, actul co­­virşitor cu o maximă greutate în balanţa tine­reţii,­­ excepţional prilej de meditaţii şi confrun­­tări. Recenta revenire la numirea tradiţională ii adaugă o semnificaţie in plus: a fi tînăr, a te fi decis, la terminarea şco­lii generale, să urci mai departe treptele învăţă­turii înseamnă să te gă­seşti intr-o zi candidat la acest examen care a în­semnat întotdeauna, la noi, o piatră de hotar in (Continuare In pag. a Vil-a)

Next