Scînteia Tineretului, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 5402-5427)

1966-10-01 / nr. 5402

Viaţa d© organizaţie Tribuna secretarului şi ceri vîrstei 0 Răspundem la între­bările cititorilor : Viaţa U.T.C. nţele Un raid întreprins în aceste zile în oraşul Sibiu ne-a evidenţiat in­tensa activitate din organizaţiile de bază ale U.T.C. în vederea pregătirii şi desfăşurării adunărilor generale de alegeri. Publicăm cîteva din con­statările făcute cu acest prilej. CE CALITĂŢI DORESC TINERII DE LA UZINELE „INDEPENDENŢA“ SĂ AIBĂ MEMBRII VIITOARELOR BIROURI U. T. C. — Tovarăşi, trecem la alegerea noului bi­rou. Aveţi cuvîntul pen­tru a face propuneri... întrebarea „pe cine propuneţi?“ ţi-ai adre­­sat-o tu însuţi, de ne­numărate ori în ultima vreme. Sarcinile sînt mari, proiectele — ju­­decîndu-le fie şi numai după schiţele planului de activităţi — sînt mai bogate, mai îndrăzneţe. Iar cît de mult depinde realizarea lor de price­perea, de calităţile ce­lor ce conduc treburile organizaţiei v-a dove­­dit-o propria experien­ţă. De aceea, îţi mai pui odată, singur, între­bările pe care am fi vrut să ţi le adresăm noi: — ce calităţi apre­ciezi îndeosebi la tine­rii din conducerea or­ganizaţiei din care faci parte ? — ce nu-ţi place în comportarea, în munca lor ? — prin ce anume vrei să se distingă tinerii pe care îi veţi alege ? Nu ne rămîne decit să consemnăm răspun­surile primite din par­tea unor utecişti de la Uzina „Independenţa“. N­. Daniel, lăcătuş, or­ganizaţia nr. 1 secţia Abataj : — Energia, ia­tă după părerea mea calitatea care însumea­ză toate celelalte cali­tăţi. Un om cu această însuşire dacă nu ştie, în­vaţă, dacă nu poate per­severează, nu dă înapoi, el este plin de entu­ziasm, găseşte totdeau­na soluţii, are iniţiativă şi în acelaşi timp o va­lorifică pe-a celor din jur. Din cite am văzut eu aceşti tineri sînt tot­deauna şi buni organi­zatori. Spunînd acest lu­cru, mă gîndesc la u­­nii membri din biroul organizaţiei noastre. Sunt cu toţii băieţi buni, cu un nivel de pregătire ridicat — de asta i-am şi ales — dar unii se mişcă — cum se spu­ne — cam moale. O­­bişnuiesc să spună sau să treacă în planuri : „vom face...“, „vom rea­liza“, dar mai rar ac­ţionează direct, energic. In asta văd şi cauza pentru care unele din hotărîrile noastre nu le-am mai respectat. Ion Morar, strungar, organizaţia nr. 5 sec­ţia Abataj : — La un moment dat secretarul organizaţiei noastre, un tinăr pe care îl apre­ciem cu toţi, a plecat din uzină. Funcţia lui a fost preluată de locţii­tor. Acest lucru s-a simţit imediat. Noul se­cretar nu făcea decit ceea ce i se spunea de către comitetul U.T.C. pe secţie, urmărea doar să se ţină adunarea ge­nerală, să se realizeze cele cîteva puncte, pu­ţine la număr, înscrise în planul de muncă şi atît. Am relatat a­­cest fapt deoarece vreau să arăt de ce a­­preciez în mod deosebit la tinerii cu munci de organizaţie — SPIRI­TUL DE INIŢIATIVĂ, îmi plac oamenii care, indiferent dacă e vorba dacă ar fi să socotim cite activităţi , antrenează zilnic masele de tineri, cu siguranţă că cu greu am putea face o statistică. Întrebarea este: care din aceste activităţi plac tinerilor şi care nu, la urma urmei. De ce? O asemenea sondare a părerilor uteciştilor — metodă permanentă în ac­tivitate — conduce la conclu­zii ce merită să ne reţină a­­tenţia. Cîrtonea Constantin, din or­ganizaţia nr. 1 secţia modelă­rie a Uzinei „Independenţa“ a­­cordă nota zece excursiilor şi schimburilor de experienţă fă­cute împreună cu tineri din alte organizaţii U.T.C. din în­treprinderi cu profil asemă­nător organizate în colaborare cu sindicatul. De ce ? Pentru că excursiile au un pronunţat ca­racter tineresc, sunt atrăgătoa­re şi distractive. Schimburile de experienţă au darul de a stimula setea de cunoaştere a tinerilor în domeniul propriei profesiuni. Bunăoară, schimbul de experienţă organizat cu În­treprinderea „Libertatea“ a avut o serioasă înrîurire asu­pra multor utecişti, determi­­nîndu-i să studieze noile ma­şini cu care sunt dotate dife­rite întreprinderi de acelaşi profil — acţiune ce se înscrie pe linia preocupărilor noastre privind ridicarea calificării profesionale a tinerilor. Cu nota patru apreciază ac­tivităţii „în sine", cum le denumeau mai mulţi tineri. De pildă, de ce la club să se pre­zinte nişte recenzii plictisitoa­re ori să se citească mici fragmente din cărţi literare, „ceea ce reprezintă o activita­te fără de viaţă“, cînd ar pu­tea fi organizate discuţii pa­sionate, „ceea ce ar fi o ac­tivitate vie, aşa cum place ti­nerilor“. Daniel Hanzu, tovarăş de muncă cu Cîrtonea, numai că făcînd parte din organizaţia de bază U. T. C. nr. 1, de la secţia abataj, acordă nota zece simpozioanelor cu teme atrac­tive, programelor artistice re­alizate la un bun nivel, întîl­­nirilor cu diferiţi oameni de specialitate. Face şi o remarcă. Asemenea întilniri cu specia­lişti din economie şi cultură ar trebui să fie organizate chiar la uzină unde tinerii s-ar — Dacă cineva crede că pregătirea pentru adunarea generală de alegeri se rezumă la întocmirea doar a unui ma­terial de 3—4 pagini, pline de nume şi cifre, apoi greşeşte — remarca tov. Ochescu Stoica, secretarul organizaţiei de bază U.T.C. nr. 7 de la Uzinele „In­dependenţa“. Darea de seamă ca şi luările de cuvînt trebuie să vădească faptul că ne-am gîndit bine la experienţă şi metodele ce au dat rezultate bune în anul trecut, că am a­­nalizat cu exigenţă lipsurile care au fost şi, cunoscînd pre­ocupările actuale şi opiniile uteciştilor, că ne simţim ca­pabili să stabilim principalele obiective pentru întreaga pe­rioadă următoare... Discuţia purtată cu mai­ mulţi secretari ai unor orga­nizaţii de bază U.T.C. din ora­şul Sibiu ne-a arătat cîtă dreptate avea tovarăşul Stoica. — Dacă nu cunoşti din vre­me ce apreciază tinerii ca fiind bun din activitatea tre­cută, ce-i preocupă şi ce ar­ vrea să se organizeze în vii­tor n-ai să poţi cunoaşte în­cotro trebuie să-ţi îndrepţi e­­forturile viitoare — ne-a spus tovarăşa Moldor Letiţia, se­simţi mai în largul lor şi nu numai la nivelul oraşului. Un alt zece ar urma să-i pri­mească vizitele la diferite mine. Din nou, de ce ? Simplu : Secţia abataje unde lucrează Hanza produce pickhamere şi diverse utilaje pentru abata­je. „Ne-ar interesa să cunoaş­tem cum se lucrează cu utila­jele făcute de noi“. Meyndt Walter, este elev în anul trei al Şcolii tehnice­ de construcţie. Este un pasionat sportiv ca şi un amator de tea­tru. De aci şi nota zece pe care o oferă oricăror activităţi bine organizate din aceste sfere. Ce i-ar place pentru viitor ? Cît mai multe excursii pentru cunoaşterea bogăţiilor şi fru­museţilor regiunii şi a ţării de genul celora care s-au or­ganizat în şcoală. „Excursii bine pregătite, nu o simplă a­­şezare pe o bancă intr-un au­tobuz şi a privi pe geam ore întregi, se cere o prealabilă pregătire şi studiere a traseu­lui“. De asemenea, organizarea unor concursuri sportive care să antreneze masa tinerilor. Sunt note şi note... fiecare dintre ele exprimă opiniile tinerilor cu privire la activi­tăţile organizate. Acum cînd ne pregătim pentru adunarea ge­nerală de alegeri, cînd parti­cipăm la realizarea dării de seamă este necesar să şi tra­gem concluziile cuvenite pen­tru viitor. cretara organizaţiei de bază nr. 3 de la întreprinderea „7 Noiembrie“ din Sibiu. Biroul organizaţiei precum şi un nu­măr de utecişti deosebit de ac­tivi în munca de organizaţie, au stat de vorbă cu fiecare tînăr. Şi am aflat o sumedenie de idei şi propuneri pe care le vom folosi pentru o cit mai deplină reuşită a adunării ge­nerale de alegeri. In organizaţia de bază U.T.C., a anului II farmacie de la Şcoala tehnică sanitară se socoteşte că pregătirea din vre­me a unor adunări generale U.T.C., cu o tematică bogată, de muncă sau de dis­tracţie, vin totdeauna cu idei, cu soluţii şi dacă se întîmplă să nu aibă pe moment, ei ştiu să privească în jurul lor, să ceară sprijin tuturor tinerilor. Ulla Birtler — proiec­tantă, membră a organi­zaţiei U.T.C. nr. 28. — Consider că cea mai frumoasă însuşire pe care trebuie s-o aibă tinerii din conducerea organizaţiei este dorinţa de a-şi însuşi tot ceea ce îi poate face respec­taţi, iubiţi, ascultaţi, să fie un exemplu în uzi­nă şi în afara ei, in re­laţiile cu tovarăşii de muncă şi în viaţa de fa­milie, să fie în frunte pretutindeni, în ..toate activităţile. Personal nu concep ca unui tînăr I I I I I I Avem în faţa noastră pe to­varăşul Ion Corlaciu, prim­­secretar al Comitetului oră­şenesc Sibiu al U.T.C. — Ce ne puteţi spune des­pre activitatea biroului comi­­­­tetului orăşenesc U.T.C. — s-a vădit prin ceva că ne aflăm într-o perioadă de bilanţ, a­­naliză şi stabilirea unor jaloa­ne pentru activitatea viitoare ? — Nu cred că greşesc afir­­mînd că pentru adunările de alegeri care au loc în orga­nizaţiile de bază U.T.C., biroul Comitetului orăşenesc Sibiu al­­ U.T.C. a început să se pregă- t tească imediat după ...alegerile " trecute. Ce vreau să spun cu aceasta ? Participînd direct la alegeri, studiind măsurile sta­bilite, noi am reuşit să cu-noaştem bine ce preocupă or­ganizaţiile de bază şi să orien­tăm activitatea biroului nostru în funcţie de aceste preocu­pări, de sarcinile pe care Con­gresul al VIII-lea al U.T.C. le-a pus în faţa noastră. Pe­riodic am analizat, fie în ca­drul biroului comitetului oră­şenesc, fie în şedinţele orga­nizate cu secretarii organiza­ţiilor de bază U.T.C., tradu-­­ cerea în viaţă a hotărîrilor­­ luate. In şedinţele biroului şi plenarele comitetului orăşe­nesc U.T.C. noi ne-am stră­duit să analizăm tocmai a­­cele probleme care ocupă un loc major în activitatea or­ganizaţiilor U.T.C. atractivă, are o mare putere educativă asupra uteciştilor ; de aceea, discuţia purtată de biroul organizaţiei de bază U.T.C. cu tinerii pentru ca în planul de activităţi să poată fi incluse şi temele viitoarelor adunări generale U.T.C. este bine venită. Mariana Gher­­ghel, locţiitor al secretarului organizaţiei de bază U.T.C., ne-a prezentat cîteva din su­gestiile primite şi pe care şi le-a notat. întrucît anul II va intra în producţie la sfîrşitul lui iunie 1967 se propune ca o adunare generală să aibă ca temă : „Sîntem la vîrsta mari­lor răspunderi“. Dar pînă ce se termină anul şcolar, elevii au datoria să înveţe cît mai bine, să se pregătească cu o înaltă răspundere. De aceea o altă elevă propune ca o adu­nare generală să aibă la or­dinea de zi „Ce înseamnă să fii mediocru în şcoală, în via­ţă...“. Toţi aceşti tineri au ma­nifestat un mare interes pen­tru organizarea unor dezba­teri privind etica, profilul mo­ral al tînărului. Ei au suge­rat să discute în adunările generale viitoare probleme cum sunt : „Prietenie, tovără­şie, dragoste“, „Sensul ferici­rii în socialism“ şi altele, ales să conducă o orga­nizaţie U.T.C. să-i lip­sească AUTOEXIGEN­,­ŢA. Spunînd aceasta mă refer la dezvoltarea propriei personalităţi, la ridicarea pregătirii pro­fesionale şi lărgirea ori­zontului de cultură, dar şi la autoexigenţă in ceea ce priveşte perfec­ţionarea însuşirilor mo­rale, a trăsăturilor de caracter. Irina Opriţa — mem­bră a organizaţiei U.T.C. de la serviciul Construc­tor şef : — Celor din biroul organizaţiei noastre de bază n-am să le re­proşez altceva decit faptul că nu reuşesc în­totdeauna să creeze o atmosferă prietenească, plină de viaţă, de voio­şie, dar şi de exigenţă — Şi după toate aceste a­­nalize la ce concluzii aţi a­­juns ? — Majoritatea organizaţii­lor de bază U.T.C. s-au călă­uzit în munca lor după sarci­nile trasate de Congresul U.T.C., după planul de activi­tăţi stabilit la adunările gene­rale U.T.C. de­ alegeri. Am putea da ca exemplu organi­zaţia U.T.C. de la Uzinele Automatica, Fabrica „Balan­ţa“, Iprofil „Republica“, care au obţinut rezultate frumoase în diferite domenii de activi­tate. Alte organizaţii de bază U.T.C. prezintă un bilanţ mai puţin satisfăcător. Mă refer la nerespectarea prevederilor planurilor de activităţi de că­tre organizaţiile de bază U.T.C. de la Autobaza T.A., Complexul C.F.R., Cooperativa „îmbrăcămintea“... Acţiunile cu caracter educativ au fost cu mult sub prevederi. De asemenea, s-a vădit delăsare şi în realizarea unor activităţi culturale şi sportive. In faţa acestei situaţii, mai cu seamă în ultima lună, am 1. In loc de tabele şi hîrtii — acţiuni! 2. O singură activi­tate nu înseamnă TOTUL ! hotărît în birou să acordăm un sprijin mai substanţial or­ganizaţiilor de bază U.T.C. mai slabe pentru a le ajuta să-şi îmbunătăţească munca, iar a­­legerile să le găsească în plină activitate. — Şi ce aţi făcut practic ? — Membrii biroului şi in­structorii au primit sarcina să se ocupe îndeaproape de cite una din organizaţiile de bază care au nevoie mai mult de ajutor. — Sînteţi mulţumiţi de tim­pul pe care l-au afectat în ultima perioadă secretarii co­mitetului orăşenesc U.T.C. sprijinirii activităţii organiza­ţiilor de bază ? — Nu. Au stat puţin pe te­ren. S-au ocupat extrem de mult timp cu întocmirea ma­terialului pentru plenara co­mitetului orăşenesc. Socotesc că biroul nostru nu s-a achi­tat satisfăcător de sarcina de a pregăti din vreme un mate­rial corespunzător, bazat pe o cunoaştere profundă şi avind concluzii temeinic formate, în privinţa educaţiei moral-cetă­ţeneşti din organizaţiile de bază U.T.C. Şi în oraşul nostru au apă­rut, mai ales în ultima vre­me, tineri cu o ţinută vesti­mentară stridentă, de prost gust, care se consideră „mo­derni“, lăsîndu-şi plete, au o comportare necivilizată, uneori ridicolă, pe stradă, în localuri publice. Cei mai mulţi sunt elevi, alţii tineri muncitori din diferite întreprinderi sibiene, împotriva unor asemenea ma­nifestări, noi vrem să­­ridicăm opinia colectivă, să stimulăm combativitatea ascuţită a ute­ciştilor. Vom folosi în acest scop în primul rînd adună­rile generale de alegeri. în a­­ceste adunări, un activist al co­mitetului orăşenesc va prezen­ta şi concluziile plenarei noas­tre. — Ce intenţii aveţi? — O atenţie specială am a­­cordat instruirii aparatului salariat şi nesalariat care se va ocupa de alegeri. Ne gîn­­dim să folosim mai mult spri­jinul membrilor comitetului o­­răşenesc al U.T.C., şi instruc­ţie nu face de formă, ci pentru că aşa ştie că trebuie, gîndeşte că e bi­ne. Aşa ne cere şi nouă.­­­ţi­ amintesc de cazul unui coleg care după ce s-a angajat să pregă­tească un material des­pre viaţa şi opera unui scriitor, la adunarea ge­nerală s-a prezentat cu o carte şi ne-a citit din prefaţă. Vasile lipsind, locţiitorul său a lăsat lucrurile aşa, crezînd că astfel „ne achităm de sarcină“. Secretarul cînd a aflat, deşi adunarea se ţinuse, l-a pus pe tînărul în cauză să pre­gătească materialul, aşa cum trebuia s-o facă de la bun început. Nu s-a putut împăca cu com­promisuri, cu soluţii formale... torilor nesalariaţi şi ai comisii­lor pe­ probleme care să parti­cipe efectiv la pregătirea şi desfăşurarea alegerilor. In ceea ce-i priveşte pe activiştii nesa­lariaţi, îi vom antrena în acea­stă acţiune pe acei tineri care au dovedit în practică temei­nicia pregătirii lor şi pot ajuta cu competenţă organizaţiile de bază U.T.C. Pentru a asigura controlul şi îndrumarea temei­nică a alegerilor, biroul Comi­tetului orăşenesc U.T.C. Sibiu a întocmit un grafic de urmă­rire a adunărilor generale de alegeri din oraş. Cele spuse de tovarăşul Cor­laciu sunt bune, intenţiile lău­dabile. Ne-am mai permite doar următoarele sugestii : 1) urgentarea plenarei fără a se neglija bineînţeles temeinica ei pregătire ; 2) Pe lingă adună­rile generale să fie organizate şi dezbateri la nivelul oraşu­lui în care asemenea exem­plare bipede, ca cele amintite, să fie supuse oprobiului pu­blic şi 3) (fără a fi totuşi cea mai puţin lipsită de impor­tanţă) toţi activişti U.T.C., membrii biroului să-şi petrea­că cea mai mare parte a tim­pului în organizaţiile de bază ajutînd direct birourile în pre­gătirea şi desfăşurarea adu­nărilor de alegeri. Raid realizat de : NICOLAE ARSENIE şi CAROL ROMAN I I I I I I tovărăşească în colecti-­i­vul nostru. Cît despre cauză, cred că aceasta se datoreşte faptului că unii membri ai biroului lucrează de parcă n-ar fi tineri, cu răceală, distant, nu se străduiesc să cunoască tinerii, să şi-i apropie. Ori, după părerea mea, ceea ce este mai preţios la cei cu munci de răspundere în organizaţia U.T.C. este tocmai capacitatea de a se apropia de tineri, de a-i cunoaşte şi înţe­lege. Ii apreciez pe cei care ştiu ce le place ti­nerilor, care sunt ei în­şişi tineri prin întreaga comportare adică oameni care să ştie să evite, să danseze, să spună poezii, să facă sport... Ioan Bunea — mode­lor, organizaţia U.T.C. nr. 1, secţia modelărie : — Deşi mă întrebaţi ce calităţi apreciez, eu o să vă răspund că îmi place secretarul nostru, Vasile Sopa. Este aşa cum văd eu un secretar de organizaţie sau mem­bru în conducerea orga­nizaţiei. Toţi cei 25 de utecişti din secţie, inclusiv mem­brii biroului, am fost colegi la profesională, aşa că ne cunoaştem bine. Vasile, chiar dacă l-am ales secretar, tot prieten, tot coleg ne-a rămas. Unde mergem noi, e şi el ; unde e el, sîntem şi noi ; la mun­că, la filme, în excursii, la ştrand, la reuniuni. De cele mai multe ori el e cu ideile. îmi place la el că nu-i schim­bător. Prieten ţi-e la distracţie, prieten îţi ră­mîne şi cînd te critică. Că mai avem şi cite u­­nul care cînd vrei să stai de vorbă cu el, nu poate decit la sediu, şi acolo, numai după ce-şi ocupă locul la birou şi devine „serios“. De fapt, încruntat şi asta face să-ţi piară cheful de a mai sta de vorbă. Vasile nu-i dintr-un asemenea aluat. Cînd te critică, ori­cît ar fi de aspru, nu devine nici ţeapăn şi nici nu te ia aşa de la distanţă : „to­varăşe, fapta dumitale... etc...“ El îţi spune sim­plu că ai greşit, îţi ara­tă de ce, îţi propune să gîndeşti împreună cu el cum poţi s-o dregi. Şi-apoi simţi la el întot­deauna că-i sincer. Ni­ Intenţiile sunt bune, dara . -A Am adresat unor secretari de organizaţii U.T.C. din cîteva întreprinderi şi şcoli ale oraşului întrebarea: CUM S-AU ÎNDEPLINIT hotârîrile precedentei adunări GENERALE DE ALEGERI? Este primul aspect ce va fi dezbătut în adunarea generală orientînd atenţia spre concret, spre fapte, şi care va contri­bui ca bilanţul să evidenţieze concluzii şi învăţăminte, ex­perienţe şi metode valoroase, direcţii spre care eforturile vor trebui şi mai mult concentrate. Iată două răspunsuri. Uteciştii din organizaţia de bază nr. 2 de la „Automatica“ intenţionează ca în dezbate­rile din adunarea generală de alegeri un loc important să-l ocupe analiza eficacităţii ac­tivităţilor specifice, iniţiate în scopul mobilizării tinerilor la îndeplinirea sarcinilor de producţie, a creşterii răspun­derii acestora faţă de muncă. — O perioadă de timp — mărturiseşte Nicolae Preda, secretarul organizaţiei, pre­ocuparea noastră a fost destul de săracă şi nici nu se înscria pe făgaşul potrivit. Întocmeam periodic situaţii cu absenţele nemotivate, cu t rebuturile fă­cute de tineri, alcătuiam lis­te cu tineri evidenţiaţi, iar din cină în cină, pe ordinea de zi a cite unei adunări în­scriam „Analiza contribuţiei tinerilor la realizarea sarcini­lor de producţie“. Noi „desfă­şuram o activitate“, dar disci­plina unor tineri lăsa în con­tinuare de dorit, lipsurile de la program, rebuturile prove­nite din ne­respectarea tehno­logiei nu dispăreau. Studierea atentă a documentelor Con­gresului, însuşirea spiritului acestora au determinat şi la noi o anumită schimbare în sti­lul de muncă, în metodele fo­losite. Am început ca în locul statisticilor şi evidenţelor for­male să organizăm diferite acţiuni ca : dezbateri pe teme privind disciplina în producţie, trăsăturile morale ale muncito­rului înaintat, concursuri pe teme profesionale (două nu­mai pentru strungari) schim­buri de experienţă cu tinerii din alte secţii ale uzinei sau chiar din alte uzine, organizate în colaborare cu sindicatul şi conducerea uzinei, îndruma­rea lor spre citirea­ literaturii tehnice. Ne-am ocupat mai mult de antrenarea tinerilor la şedinţele de grupă sindica­lă şi de sprijinirea lor pentru a-şi lua angajamente concrete, pe măsura priceperii şi puteri­lor lor şi rezultatele au fost cu totul altele. Pentru a dovedi aceasta am la îndemînă o do­vadă concludentă : organizaţia noastră este apreciată acum ca una dintre cele mai bune. ■— Unul din obiectivele prin­cipale pe care ni le-am pro­pus, ne declară Veronica Das­­călu (organizaţia U.T.C. nr. 2 H, Grupul şcolar profesional al Ministerului Industriei U­­şoare), a fost „dezvoltarea dragostei faţă de meserie, sti­mularea la elevi a dorinţei de a şi-o însuşi cît mai temei­nic“. O sarcină izvorîtă din ne­voile colectivului nostru şi despre care vom raporta în adunarea generală că a fost îndeplinită. Dar nu vom uita să amintim următorul fapt, din care cu toţii avem de în­văţat. La începutul anului tre­cut, am organizat o adunare generală — ce-i drept, foarte interesantă — în care am dis­cutat despre frumuseţea me­seriei. Apoi, o bună perioadă de timp, n-am mai făcut ni­mic în această privinţă, cre­­zînd că astfel ne-am îndepli­nit sarcina propusă. Dar avem oare dreptul să ne amăgim cu un asemenea lucru atît timp cît participarea elevilor la practică, interesul lor în în­suşirea cunoştinţelor se măsu­ra cu note mici ? Fireşte că nu. Din trimestrul al doilea am trecut la o acţiune complexă. Pe lingă discuţiile de la om la om şi dezbaterile din adunările generale am organizat diverse acţiuni educative. Am iniţiat cu sprijinul tovarăşei dirigin­te, vizite la întreprinderile de industrie uşoară din oraş şi din localităţile apropiate, întilniri cu tineri muncitori ab­solvenţi ai şcolii noastre, cu maiştri şi ingineri care ne-au vorbit despre munca lor, des­pre ce înseamnă să fii un bun muncitor. Totodată am inten­sificat controlul organizaţiei asupra participării elevilor la practică, asupra disciplinei şi interesului faţă de aceste ore. La sfîrşitul anului, în clasa noastră n-a fost nici un cori­gent, medii sub 8 avind doar cîţiva elevi. 1 2

Next