Scînteia Tineretului, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 5402-5427)
1966-10-01 / nr. 5402
Viaţa d© organizaţie Tribuna secretarului şi ceri vîrstei 0 Răspundem la întrebările cititorilor : Viaţa U.T.C. nţele Un raid întreprins în aceste zile în oraşul Sibiu ne-a evidenţiat intensa activitate din organizaţiile de bază ale U.T.C. în vederea pregătirii şi desfăşurării adunărilor generale de alegeri. Publicăm cîteva din constatările făcute cu acest prilej. CE CALITĂŢI DORESC TINERII DE LA UZINELE „INDEPENDENŢA“ SĂ AIBĂ MEMBRII VIITOARELOR BIROURI U. T. C. — Tovarăşi, trecem la alegerea noului birou. Aveţi cuvîntul pentru a face propuneri... întrebarea „pe cine propuneţi?“ ţi-ai adresat-o tu însuţi, de nenumărate ori în ultima vreme. Sarcinile sînt mari, proiectele — judecîndu-le fie şi numai după schiţele planului de activităţi — sînt mai bogate, mai îndrăzneţe. Iar cît de mult depinde realizarea lor de priceperea, de calităţile celor ce conduc treburile organizaţiei v-a dovedit-o propria experienţă. De aceea, îţi mai pui odată, singur, întrebările pe care am fi vrut să ţi le adresăm noi: — ce calităţi apreciezi îndeosebi la tinerii din conducerea organizaţiei din care faci parte ? — ce nu-ţi place în comportarea, în munca lor ? — prin ce anume vrei să se distingă tinerii pe care îi veţi alege ? Nu ne rămîne decit să consemnăm răspunsurile primite din partea unor utecişti de la Uzina „Independenţa“. N. Daniel, lăcătuş, organizaţia nr. 1 secţia Abataj : — Energia, iată după părerea mea calitatea care însumează toate celelalte calităţi. Un om cu această însuşire dacă nu ştie, învaţă, dacă nu poate perseverează, nu dă înapoi, el este plin de entuziasm, găseşte totdeauna soluţii, are iniţiativă şi în acelaşi timp o valorifică pe-a celor din jur. Din cite am văzut eu aceşti tineri sînt totdeauna şi buni organizatori. Spunînd acest lucru, mă gîndesc la unii membri din biroul organizaţiei noastre. Sunt cu toţii băieţi buni, cu un nivel de pregătire ridicat — de asta i-am şi ales — dar unii se mişcă — cum se spune — cam moale. Obişnuiesc să spună sau să treacă în planuri : „vom face...“, „vom realiza“, dar mai rar acţionează direct, energic. In asta văd şi cauza pentru care unele din hotărîrile noastre nu le-am mai respectat. Ion Morar, strungar, organizaţia nr. 5 secţia Abataj : — La un moment dat secretarul organizaţiei noastre, un tinăr pe care îl apreciem cu toţi, a plecat din uzină. Funcţia lui a fost preluată de locţiitor. Acest lucru s-a simţit imediat. Noul secretar nu făcea decit ceea ce i se spunea de către comitetul U.T.C. pe secţie, urmărea doar să se ţină adunarea generală, să se realizeze cele cîteva puncte, puţine la număr, înscrise în planul de muncă şi atît. Am relatat acest fapt deoarece vreau să arăt de ce apreciez în mod deosebit la tinerii cu munci de organizaţie — SPIRITUL DE INIŢIATIVĂ, îmi plac oamenii care, indiferent dacă e vorba dacă ar fi să socotim cite activităţi , antrenează zilnic masele de tineri, cu siguranţă că cu greu am putea face o statistică. Întrebarea este: care din aceste activităţi plac tinerilor şi care nu, la urma urmei. De ce? O asemenea sondare a părerilor uteciştilor — metodă permanentă în activitate — conduce la concluzii ce merită să ne reţină atenţia. Cîrtonea Constantin, din organizaţia nr. 1 secţia modelărie a Uzinei „Independenţa“ acordă nota zece excursiilor şi schimburilor de experienţă făcute împreună cu tineri din alte organizaţii U.T.C. din întreprinderi cu profil asemănător organizate în colaborare cu sindicatul. De ce ? Pentru că excursiile au un pronunţat caracter tineresc, sunt atrăgătoare şi distractive. Schimburile de experienţă au darul de a stimula setea de cunoaştere a tinerilor în domeniul propriei profesiuni. Bunăoară, schimbul de experienţă organizat cu Întreprinderea „Libertatea“ a avut o serioasă înrîurire asupra multor utecişti, determinîndu-i să studieze noile maşini cu care sunt dotate diferite întreprinderi de acelaşi profil — acţiune ce se înscrie pe linia preocupărilor noastre privind ridicarea calificării profesionale a tinerilor. Cu nota patru apreciază activităţii „în sine", cum le denumeau mai mulţi tineri. De pildă, de ce la club să se prezinte nişte recenzii plictisitoare ori să se citească mici fragmente din cărţi literare, „ceea ce reprezintă o activitate fără de viaţă“, cînd ar putea fi organizate discuţii pasionate, „ceea ce ar fi o activitate vie, aşa cum place tinerilor“. Daniel Hanzu, tovarăş de muncă cu Cîrtonea, numai că făcînd parte din organizaţia de bază U. T. C. nr. 1, de la secţia abataj, acordă nota zece simpozioanelor cu teme atractive, programelor artistice realizate la un bun nivel, întîlnirilor cu diferiţi oameni de specialitate. Face şi o remarcă. Asemenea întilniri cu specialişti din economie şi cultură ar trebui să fie organizate chiar la uzină unde tinerii s-ar — Dacă cineva crede că pregătirea pentru adunarea generală de alegeri se rezumă la întocmirea doar a unui material de 3—4 pagini, pline de nume şi cifre, apoi greşeşte — remarca tov. Ochescu Stoica, secretarul organizaţiei de bază U.T.C. nr. 7 de la Uzinele „Independenţa“. Darea de seamă ca şi luările de cuvînt trebuie să vădească faptul că ne-am gîndit bine la experienţă şi metodele ce au dat rezultate bune în anul trecut, că am analizat cu exigenţă lipsurile care au fost şi, cunoscînd preocupările actuale şi opiniile uteciştilor, că ne simţim capabili să stabilim principalele obiective pentru întreaga perioadă următoare... Discuţia purtată cu mai mulţi secretari ai unor organizaţii de bază U.T.C. din oraşul Sibiu ne-a arătat cîtă dreptate avea tovarăşul Stoica. — Dacă nu cunoşti din vreme ce apreciază tinerii ca fiind bun din activitatea trecută, ce-i preocupă şi ce ar vrea să se organizeze în viitor n-ai să poţi cunoaşte încotro trebuie să-ţi îndrepţi eforturile viitoare — ne-a spus tovarăşa Moldor Letiţia, sesimţi mai în largul lor şi nu numai la nivelul oraşului. Un alt zece ar urma să-i primească vizitele la diferite mine. Din nou, de ce ? Simplu : Secţia abataje unde lucrează Hanza produce pickhamere şi diverse utilaje pentru abataje. „Ne-ar interesa să cunoaştem cum se lucrează cu utilajele făcute de noi“. Meyndt Walter, este elev în anul trei al Şcolii tehnice de construcţie. Este un pasionat sportiv ca şi un amator de teatru. De aci şi nota zece pe care o oferă oricăror activităţi bine organizate din aceste sfere. Ce i-ar place pentru viitor ? Cît mai multe excursii pentru cunoaşterea bogăţiilor şi frumuseţilor regiunii şi a ţării de genul celora care s-au organizat în şcoală. „Excursii bine pregătite, nu o simplă aşezare pe o bancă intr-un autobuz şi a privi pe geam ore întregi, se cere o prealabilă pregătire şi studiere a traseului“. De asemenea, organizarea unor concursuri sportive care să antreneze masa tinerilor. Sunt note şi note... fiecare dintre ele exprimă opiniile tinerilor cu privire la activităţile organizate. Acum cînd ne pregătim pentru adunarea generală de alegeri, cînd participăm la realizarea dării de seamă este necesar să şi tragem concluziile cuvenite pentru viitor. cretara organizaţiei de bază nr. 3 de la întreprinderea „7 Noiembrie“ din Sibiu. Biroul organizaţiei precum şi un număr de utecişti deosebit de activi în munca de organizaţie, au stat de vorbă cu fiecare tînăr. Şi am aflat o sumedenie de idei şi propuneri pe care le vom folosi pentru o cit mai deplină reuşită a adunării generale de alegeri. In organizaţia de bază U.T.C., a anului II farmacie de la Şcoala tehnică sanitară se socoteşte că pregătirea din vreme a unor adunări generale U.T.C., cu o tematică bogată, de muncă sau de distracţie, vin totdeauna cu idei, cu soluţii şi dacă se întîmplă să nu aibă pe moment, ei ştiu să privească în jurul lor, să ceară sprijin tuturor tinerilor. Ulla Birtler — proiectantă, membră a organizaţiei U.T.C. nr. 28. — Consider că cea mai frumoasă însuşire pe care trebuie s-o aibă tinerii din conducerea organizaţiei este dorinţa de a-şi însuşi tot ceea ce îi poate face respectaţi, iubiţi, ascultaţi, să fie un exemplu în uzină şi în afara ei, in relaţiile cu tovarăşii de muncă şi în viaţa de familie, să fie în frunte pretutindeni, în ..toate activităţile. Personal nu concep ca unui tînăr I I I I I I Avem în faţa noastră pe tovarăşul Ion Corlaciu, primsecretar al Comitetului orăşenesc Sibiu al U.T.C. — Ce ne puteţi spune despre activitatea biroului comitetului orăşenesc U.T.C. — s-a vădit prin ceva că ne aflăm într-o perioadă de bilanţ, analiză şi stabilirea unor jaloane pentru activitatea viitoare ? — Nu cred că greşesc afirmînd că pentru adunările de alegeri care au loc în organizaţiile de bază U.T.C., biroul Comitetului orăşenesc Sibiu al U.T.C. a început să se pregă- t tească imediat după ...alegerile " trecute. Ce vreau să spun cu aceasta ? Participînd direct la alegeri, studiind măsurile stabilite, noi am reuşit să cu-noaştem bine ce preocupă organizaţiile de bază şi să orientăm activitatea biroului nostru în funcţie de aceste preocupări, de sarcinile pe care Congresul al VIII-lea al U.T.C. le-a pus în faţa noastră. Periodic am analizat, fie în cadrul biroului comitetului orăşenesc, fie în şedinţele organizate cu secretarii organizaţiilor de bază U.T.C., tradu- cerea în viaţă a hotărîrilor luate. In şedinţele biroului şi plenarele comitetului orăşenesc U.T.C. noi ne-am străduit să analizăm tocmai acele probleme care ocupă un loc major în activitatea organizaţiilor U.T.C. atractivă, are o mare putere educativă asupra uteciştilor ; de aceea, discuţia purtată de biroul organizaţiei de bază U.T.C. cu tinerii pentru ca în planul de activităţi să poată fi incluse şi temele viitoarelor adunări generale U.T.C. este bine venită. Mariana Gherghel, locţiitor al secretarului organizaţiei de bază U.T.C., ne-a prezentat cîteva din sugestiile primite şi pe care şi le-a notat. întrucît anul II va intra în producţie la sfîrşitul lui iunie 1967 se propune ca o adunare generală să aibă ca temă : „Sîntem la vîrsta marilor răspunderi“. Dar pînă ce se termină anul şcolar, elevii au datoria să înveţe cît mai bine, să se pregătească cu o înaltă răspundere. De aceea o altă elevă propune ca o adunare generală să aibă la ordinea de zi „Ce înseamnă să fii mediocru în şcoală, în viaţă...“. Toţi aceşti tineri au manifestat un mare interes pentru organizarea unor dezbateri privind etica, profilul moral al tînărului. Ei au sugerat să discute în adunările generale viitoare probleme cum sunt : „Prietenie, tovărăşie, dragoste“, „Sensul fericirii în socialism“ şi altele, ales să conducă o organizaţie U.T.C. să-i lipsească AUTOEXIGEN,ŢA. Spunînd aceasta mă refer la dezvoltarea propriei personalităţi, la ridicarea pregătirii profesionale şi lărgirea orizontului de cultură, dar şi la autoexigenţă in ceea ce priveşte perfecţionarea însuşirilor morale, a trăsăturilor de caracter. Irina Opriţa — membră a organizaţiei U.T.C. de la serviciul Constructor şef : — Celor din biroul organizaţiei noastre de bază n-am să le reproşez altceva decit faptul că nu reuşesc întotdeauna să creeze o atmosferă prietenească, plină de viaţă, de voioşie, dar şi de exigenţă — Şi după toate aceste analize la ce concluzii aţi ajuns ? — Majoritatea organizaţiilor de bază U.T.C. s-au călăuzit în munca lor după sarcinile trasate de Congresul U.T.C., după planul de activităţi stabilit la adunările generale U.T.C. de alegeri. Am putea da ca exemplu organizaţia U.T.C. de la Uzinele Automatica, Fabrica „Balanţa“, Iprofil „Republica“, care au obţinut rezultate frumoase în diferite domenii de activitate. Alte organizaţii de bază U.T.C. prezintă un bilanţ mai puţin satisfăcător. Mă refer la nerespectarea prevederilor planurilor de activităţi de către organizaţiile de bază U.T.C. de la Autobaza T.A., Complexul C.F.R., Cooperativa „îmbrăcămintea“... Acţiunile cu caracter educativ au fost cu mult sub prevederi. De asemenea, s-a vădit delăsare şi în realizarea unor activităţi culturale şi sportive. In faţa acestei situaţii, mai cu seamă în ultima lună, am 1. In loc de tabele şi hîrtii — acţiuni! 2. O singură activitate nu înseamnă TOTUL ! hotărît în birou să acordăm un sprijin mai substanţial organizaţiilor de bază U.T.C. mai slabe pentru a le ajuta să-şi îmbunătăţească munca, iar alegerile să le găsească în plină activitate. — Şi ce aţi făcut practic ? — Membrii biroului şi instructorii au primit sarcina să se ocupe îndeaproape de cite una din organizaţiile de bază care au nevoie mai mult de ajutor. — Sînteţi mulţumiţi de timpul pe care l-au afectat în ultima perioadă secretarii comitetului orăşenesc U.T.C. sprijinirii activităţii organizaţiilor de bază ? — Nu. Au stat puţin pe teren. S-au ocupat extrem de mult timp cu întocmirea materialului pentru plenara comitetului orăşenesc. Socotesc că biroul nostru nu s-a achitat satisfăcător de sarcina de a pregăti din vreme un material corespunzător, bazat pe o cunoaştere profundă şi avind concluzii temeinic formate, în privinţa educaţiei moral-cetăţeneşti din organizaţiile de bază U.T.C. Şi în oraşul nostru au apărut, mai ales în ultima vreme, tineri cu o ţinută vestimentară stridentă, de prost gust, care se consideră „moderni“, lăsîndu-şi plete, au o comportare necivilizată, uneori ridicolă, pe stradă, în localuri publice. Cei mai mulţi sunt elevi, alţii tineri muncitori din diferite întreprinderi sibiene, împotriva unor asemenea manifestări, noi vrem săridicăm opinia colectivă, să stimulăm combativitatea ascuţită a uteciştilor. Vom folosi în acest scop în primul rînd adunările generale de alegeri. în aceste adunări, un activist al comitetului orăşenesc va prezenta şi concluziile plenarei noastre. — Ce intenţii aveţi? — O atenţie specială am acordat instruirii aparatului salariat şi nesalariat care se va ocupa de alegeri. Ne gîndim să folosim mai mult sprijinul membrilor comitetului orăşenesc al U.T.C., şi instrucţie nu face de formă, ci pentru că aşa ştie că trebuie, gîndeşte că e bine. Aşa ne cere şi nouă.ţi amintesc de cazul unui coleg care după ce s-a angajat să pregătească un material despre viaţa şi opera unui scriitor, la adunarea generală s-a prezentat cu o carte şi ne-a citit din prefaţă. Vasile lipsind, locţiitorul său a lăsat lucrurile aşa, crezînd că astfel „ne achităm de sarcină“. Secretarul cînd a aflat, deşi adunarea se ţinuse, l-a pus pe tînărul în cauză să pregătească materialul, aşa cum trebuia s-o facă de la bun început. Nu s-a putut împăca cu compromisuri, cu soluţii formale... torilor nesalariaţi şi ai comisiilor pe probleme care să participe efectiv la pregătirea şi desfăşurarea alegerilor. In ceea ce-i priveşte pe activiştii nesalariaţi, îi vom antrena în această acţiune pe acei tineri care au dovedit în practică temeinicia pregătirii lor şi pot ajuta cu competenţă organizaţiile de bază U.T.C. Pentru a asigura controlul şi îndrumarea temeinică a alegerilor, biroul Comitetului orăşenesc U.T.C. Sibiu a întocmit un grafic de urmărire a adunărilor generale de alegeri din oraş. Cele spuse de tovarăşul Corlaciu sunt bune, intenţiile lăudabile. Ne-am mai permite doar următoarele sugestii : 1) urgentarea plenarei fără a se neglija bineînţeles temeinica ei pregătire ; 2) Pe lingă adunările generale să fie organizate şi dezbateri la nivelul oraşului în care asemenea exemplare bipede, ca cele amintite, să fie supuse oprobiului public şi 3) (fără a fi totuşi cea mai puţin lipsită de importanţă) toţi activişti U.T.C., membrii biroului să-şi petreacă cea mai mare parte a timpului în organizaţiile de bază ajutînd direct birourile în pregătirea şi desfăşurarea adunărilor de alegeri. Raid realizat de : NICOLAE ARSENIE şi CAROL ROMAN I I I I I I tovărăşească în colecti-ivul nostru. Cît despre cauză, cred că aceasta se datoreşte faptului că unii membri ai biroului lucrează de parcă n-ar fi tineri, cu răceală, distant, nu se străduiesc să cunoască tinerii, să şi-i apropie. Ori, după părerea mea, ceea ce este mai preţios la cei cu munci de răspundere în organizaţia U.T.C. este tocmai capacitatea de a se apropia de tineri, de a-i cunoaşte şi înţelege. Ii apreciez pe cei care ştiu ce le place tinerilor, care sunt ei înşişi tineri prin întreaga comportare adică oameni care să ştie să evite, să danseze, să spună poezii, să facă sport... Ioan Bunea — modelor, organizaţia U.T.C. nr. 1, secţia modelărie : — Deşi mă întrebaţi ce calităţi apreciez, eu o să vă răspund că îmi place secretarul nostru, Vasile Sopa. Este aşa cum văd eu un secretar de organizaţie sau membru în conducerea organizaţiei. Toţi cei 25 de utecişti din secţie, inclusiv membrii biroului, am fost colegi la profesională, aşa că ne cunoaştem bine. Vasile, chiar dacă l-am ales secretar, tot prieten, tot coleg ne-a rămas. Unde mergem noi, e şi el ; unde e el, sîntem şi noi ; la muncă, la filme, în excursii, la ştrand, la reuniuni. De cele mai multe ori el e cu ideile. îmi place la el că nu-i schimbător. Prieten ţi-e la distracţie, prieten îţi rămîne şi cînd te critică. Că mai avem şi cite unul care cînd vrei să stai de vorbă cu el, nu poate decit la sediu, şi acolo, numai după ce-şi ocupă locul la birou şi devine „serios“. De fapt, încruntat şi asta face să-ţi piară cheful de a mai sta de vorbă. Vasile nu-i dintr-un asemenea aluat. Cînd te critică, oricît ar fi de aspru, nu devine nici ţeapăn şi nici nu te ia aşa de la distanţă : „tovarăşe, fapta dumitale... etc...“ El îţi spune simplu că ai greşit, îţi arată de ce, îţi propune să gîndeşti împreună cu el cum poţi s-o dregi. Şi-apoi simţi la el întotdeauna că-i sincer. Ni Intenţiile sunt bune, dara . -A Am adresat unor secretari de organizaţii U.T.C. din cîteva întreprinderi şi şcoli ale oraşului întrebarea: CUM S-AU ÎNDEPLINIT hotârîrile precedentei adunări GENERALE DE ALEGERI? Este primul aspect ce va fi dezbătut în adunarea generală orientînd atenţia spre concret, spre fapte, şi care va contribui ca bilanţul să evidenţieze concluzii şi învăţăminte, experienţe şi metode valoroase, direcţii spre care eforturile vor trebui şi mai mult concentrate. Iată două răspunsuri. Uteciştii din organizaţia de bază nr. 2 de la „Automatica“ intenţionează ca în dezbaterile din adunarea generală de alegeri un loc important să-l ocupe analiza eficacităţii activităţilor specifice, iniţiate în scopul mobilizării tinerilor la îndeplinirea sarcinilor de producţie, a creşterii răspunderii acestora faţă de muncă. — O perioadă de timp — mărturiseşte Nicolae Preda, secretarul organizaţiei, preocuparea noastră a fost destul de săracă şi nici nu se înscria pe făgaşul potrivit. Întocmeam periodic situaţii cu absenţele nemotivate, cu t rebuturile făcute de tineri, alcătuiam liste cu tineri evidenţiaţi, iar din cină în cină, pe ordinea de zi a cite unei adunări înscriam „Analiza contribuţiei tinerilor la realizarea sarcinilor de producţie“. Noi „desfăşuram o activitate“, dar disciplina unor tineri lăsa în continuare de dorit, lipsurile de la program, rebuturile provenite din nerespectarea tehnologiei nu dispăreau. Studierea atentă a documentelor Congresului, însuşirea spiritului acestora au determinat şi la noi o anumită schimbare în stilul de muncă, în metodele folosite. Am început ca în locul statisticilor şi evidenţelor formale să organizăm diferite acţiuni ca : dezbateri pe teme privind disciplina în producţie, trăsăturile morale ale muncitorului înaintat, concursuri pe teme profesionale (două numai pentru strungari) schimburi de experienţă cu tinerii din alte secţii ale uzinei sau chiar din alte uzine, organizate în colaborare cu sindicatul şi conducerea uzinei, îndrumarea lor spre citirea literaturii tehnice. Ne-am ocupat mai mult de antrenarea tinerilor la şedinţele de grupă sindicală şi de sprijinirea lor pentru a-şi lua angajamente concrete, pe măsura priceperii şi puterilor lor şi rezultatele au fost cu totul altele. Pentru a dovedi aceasta am la îndemînă o dovadă concludentă : organizaţia noastră este apreciată acum ca una dintre cele mai bune. ■— Unul din obiectivele principale pe care ni le-am propus, ne declară Veronica Dascălu (organizaţia U.T.C. nr. 2 H, Grupul şcolar profesional al Ministerului Industriei Uşoare), a fost „dezvoltarea dragostei faţă de meserie, stimularea la elevi a dorinţei de a şi-o însuşi cît mai temeinic“. O sarcină izvorîtă din nevoile colectivului nostru şi despre care vom raporta în adunarea generală că a fost îndeplinită. Dar nu vom uita să amintim următorul fapt, din care cu toţii avem de învăţat. La începutul anului trecut, am organizat o adunare generală — ce-i drept, foarte interesantă — în care am discutat despre frumuseţea meseriei. Apoi, o bună perioadă de timp, n-am mai făcut nimic în această privinţă, crezînd că astfel ne-am îndeplinit sarcina propusă. Dar avem oare dreptul să ne amăgim cu un asemenea lucru atît timp cît participarea elevilor la practică, interesul lor în însuşirea cunoştinţelor se măsura cu note mici ? Fireşte că nu. Din trimestrul al doilea am trecut la o acţiune complexă. Pe lingă discuţiile de la om la om şi dezbaterile din adunările generale am organizat diverse acţiuni educative. Am iniţiat cu sprijinul tovarăşei diriginte, vizite la întreprinderile de industrie uşoară din oraş şi din localităţile apropiate, întilniri cu tineri muncitori absolvenţi ai şcolii noastre, cu maiştri şi ingineri care ne-au vorbit despre munca lor, despre ce înseamnă să fii un bun muncitor. Totodată am intensificat controlul organizaţiei asupra participării elevilor la practică, asupra disciplinei şi interesului faţă de aceste ore. La sfîrşitul anului, în clasa noastră n-a fost nici un corigent, medii sub 8 avind doar cîţiva elevi. 1 2