Scînteia Tineretului, decembrie 1966 (Anul 22, nr. 5454-5480)
1966-12-01 / nr. 5454
• In acest număr • In paginile • In acest număr F11E3 * ^ pagi lljilCa mie • In acest număr • In paginile • In acest “. Fabrica „Sinteza" Colectivul Fabricii chimice „Sinteza“ din Oradea a îndeplinit, primul în regiunea Crişana, planul anual la producţia globală şi marfă. Acest succes se datoreşte măsurilor complexe luate pentru introducerea pe scară largă a mecanizării unor operaţii şi asimilări de noi sortimente, printre care : bromura de etil, esterul etilic al acidului acetil acetic, bromura de metil şi carbetoxul. • Exploatările Arşiţa şi Nepomiceni • Fabrica „Baroul" Exploatările Arşiţa şi Nepomiceni, din cadrul întreprinderii miniere Vatra Dornei, au anunţat, încă de la 26 noiembrie a.c. îndeplinirea sarcinilor anuale de plan la producţia globală industrială şi marfă. Pînă la sfîrşitul anului, se prevede o depăşire de circa 7 000tone minereu mangan. Fabrica de lapte „Ilarăul“, a comunicat, de asemenea, îndeplinirea planului pe întregul an, cu mai mult de o lună înainte. La Porţile de Fier Cîteva colective din cadrul şantierului de la Porţile de Fier anunţă îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor care le-au revenit în cadrul planului anual. Unul din ele este colectivul care lucrează la excavaţii în incinta batardoului celular în vederea turnării betoanelor la ecluze şi centrală. El şi-a îndeplinit sarcinile anuale încă din luna octombrie. Sarcinile planului anual au fost îndeplinite şi de colectivul de la şantierul Vîrciorova. Cazangii TMSE Sunt adevăruri pe care nu le mai poate enunţa nimeni fără riscul cenuşiului truism dar pe care le rosteşti exclamativ în faţa faptelor care le ilustrează. Maria Tănase a obligat şi va obliga multă vreme de aci înainte, ori de cite ori va fi evocată personalitatea ei, să-ţi răsuceşti admirativ privirile spre izvoarele artei sale. Creşterea oricărei arte cunoaşte mari momente efervescente de întoarcere — „întoarcere" e un cuvînt impropiu aici ! — la irupţiile sale primordiale de frumos. Ce si cît a valorat în literatură întoarcerea dialectică la izvoarele mioritice se ştie, şi Baltagul lui Sadoveanu, stă printre nenumăratele mărturii. Ce şi cît a însemnat Maria Tănase pentru cîntul cult, sofisticat şi filtrat de densită- V. ARACHELIAN (Continuare în pag. a V-a) SĂ DISCUTĂM DESPRE TINEREŢE, EDUCAŢIE, RĂSPUNDERI (PAGINA A 3-a) „Cînd vreau să plec de aici ?... Păi, abia a început să se vadă munca mea de pînă acum. Am trei ani de cînd am venit dar nu am de gînd să plec. Cînd intri pînă peste cap într-o muncă de perspectivă, nu poţi să trăieşti cu gîndul plecării“... Cuvintele aparţin medicului veterinar Octavian Enică de la Răcăciuni. Colegul şi vecinul său, inginerul loan Petrovici, îmi spusese şi el, cu cîteva minute mai înainte: „Comuna este destul de aproape de Bacău şi aş putea face naveta. Dar asta ar însemna să renunţ la două lucruri : mai întîi la sănătate DUPĂ TERMINAREA STAGIULUI şi în al doilea rînd la dorinţa de a fi un bun inginer“. Afirmaţiile de mai sus ne duc din nou la o observaţie făcută mai înainte şi care atunci nu făcea decit să semnaleze o anumită situaţie: uneori, după ce ai terminat ceea ce de obicei se numeşte „stagiu“, vrei poate să pleci din comuna în care ai lucrat trei ani şi vezi că mai e ceva care te reţine. Eşti din Turnu-Severin şi te afli într-o comună din Dobrogea, eşti de la Timişoara şi ai fost repartizat undeva în nordul Moldovei — şi totuşi nu-ţi vine parcă să pleci, să te duci mai aproape de părinţi, de „casă“ —după cum ştii prea bine că încearcă unii, între timp ţi-ai făcut o altă „casă“ aici. Ceea ce te împiedică este faptul că mai ai ceva de terminat sau faptul că între timp ai devenit un bun inginer în comuna în care te afli, sunt, cu alte cuvinte, satisfacţiile morale pe care ţi le-a oferit propria ta profesie în anii petrecuţi aici. Tot despre aceste satisfacţii vorbea de fapt şi profesorul Constantin Fediuc atunci cînd afirma: „Chiar dacă m-aş muta cîndva într-un oraş nu cred că aş putea accepta o şcoală elementară, după ce aici am predat D. MATALA (Continuare In pag. a II-a) (V) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXII, SERIA II, NR. 5454 6 PAGINI - 25 BANI JOI 1 DECEMBRIE 1966 A cunoaşte temeinic omul! Iată un imperativ care guvernează relaţiile sociale, pe baza căruia se apreciază capacitatea, calităţile, disponibilităţile creatoare, gradul de receptivitate al individului. Verificarea unor atare calităţi umane, profesionale, are loc în procesul practicii, modalitate fertilă nu numai pentru funcţionarea criteriilor de verificare dar şi pentru perfecţionarea, specializarea într-un domeniu sau altul. Asistăm cotidian la acte de curaj şi de încredere cînd oameni tineri sunt promovaţi, pe Nicolae Dragoş baza unei cunoaşteri prealabile a perspectivelor de dezvoltare, în munci de răspundere în întreprinderi, în instituţii. Poate unii — care privesc aceste promovări — alimentează cu nuanţe de scepticism, alţii se grăbesc să nu vadă decit avantajele, înlocuind realismul situaţiilor cu o îmbrăţişare fără discernămînt. Două ipostaze posibile — înscriindu-se ambele, în sfera excepţiilor —, întilnite în viaţă, care, plătind tribut exagerărilor în direcţii opuse, nu au în vedere esenţialul: materialul uman ale cărui evoluţii sînt diferite, surprinzîndu-ne — cel mai adesea — prin ascensiune în acumulările organizatorice şi de concepţie, sau — altădată, rareori — printr-o prematură plafonare. Iată un caz : tînărul inginer T.P. a venit din facultate cu o pregătire bună. La locul de muncă s-a dovedit energic, priceput. Oamenii i-au recunoscut pregătirea în specialitate. S-a impus în colectivul care, oricînd, s-a dovedit gata să-i pună la îndemână experienţa dobîndită de-a lungul anilor. El însuşi s-a arătat receptiv la aceasta. Sinteza o dau rezultatele bune ale lui, ale colectivului în care activează, pe care-1 îndrumă. Se iveşte la un moment dat cerinţa unei promovări. Ochii se îndreaptă spre tînărul nostru inginer. Există toate, sau destul de multe, date pentru o asemenea hotărîre. Şi tînărul inginersau în alte cazuri medic (Continuare In pag. a V-a) In pragul majoratului Foto: O. PLECAU 1000000 LEI VALOAREA LUCRĂRILOR REALIZATE DE TINERI PITEŞTI (de la corespondentul nostru). Peste 200 de tineri utecişti din oraşul Drăgăşani, au participat duminică la acţiunile de muncă patriotică. Ei au săpat peste 300 gropi pentru plantarea de plopi in aliniament pe şoseaua Voiceşti- Drăgăşani în apropierea locului unde se va ridica viitorul combinat de cauciuc. Asemenea acţiuni s-au desfăşurat şi în alte localităţi din raionul Drăgăşani : la Sute şi peste 300 de tineri au plantat mai mult de 10 000 de puieţi de salcîm, la Ştefăneşti peste 150 de tineri au săpat 60 de gropi in aliniament şi au plantat 2 500 de puieţi de salcîm, la Orleşti, peste 400 de tineri au plantat 18 000 puieţi de salcim. Aceste acţiuni, sprijinite de Ocolul silvic Drăgăşani, s-au soldat cu economii in valoare de peste un milion lei. O contribuţie importantă şi-au adus organizaţiile U.T.C. de la liceul agricol, şcoala de mecanizatori, cooperaţie, poştă, O.R.V.L.F.Suteşi, Orleşti şi Zăvideni, întreprinderea industrialei de stat „Automatica". Se lucreaza la tabloul de comanda pentru instalaţia de încălzit şi iluminat vagoane de călători DE CE DEPINDE ATINGEREA TUTUROR PARAMETRILOR PROIECTAŢI? Ing. Constantin Spoitu directorul uzinei de aluminiu Slatina Ne apropiem de sfîrşitul primului an al cincinalului. Noi, metalurgiştii de la Slatina,, avem satisfacţia că îl încheiem cu succese însemnate în îndeplinirea şi depăşirea planului la toţi indicatorii. După calculele noastre, plănul de producţie va fi realizat cu circa 20 zile mai devreme şi ne bazăm, în aceste calcule, pe faptul că pînă în prezent atît la producţia globală cit la cea marfă, sarcinile de producţie au fost depăşite cu 9,7 la sută. Atenţia pe care am acordat-o creşterii productivităţii muncii, care a înregistrat un spor de 9,6 la suta faţă de sarcina planificată, a mers mină în mină cu preocuparea noastră pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru realizarea permanentă a planului de producţie marfă vîndută şi încasată. Ca urmare, balanţa economică a uzinei pe cele 10 luni scurse din acest an indică rezultatele bune pe toată linia: îmbunătăţirea calităţii produselor (97,8 la sută din întreaga producţie de aluminiu are o puritate de peste 99,5 la sută) şi depăşirea cu 10,7 la sută a planului la producţia marfă vîndută şi încasată se reflectă în realizarea a 46 000 000 lei beneficii peste plan. Am prezentat pe scurt realizările obţinute de colectivul nostru de muncă pe cele zece luni. Ele ne bucură şi ne stimulează în activitatea viitoare pentru 1967, cînd sarcinile uzinei cresc. In acest scop ne-am propus — şi rezultatele de pînă acum ne îndreptăţesc pe deplin — să atingem şi să depăşim prevederile din proiect la toţi parametrii. Un prim pas l-am făcut, în această direcţie, chiar în acest an. Am realizat cu aproape un an de zile mai devreme capacitatea de producţie prevăzută în proiect (adică trim. III/1966 in loc de trim. 11/1967) (Continuare în pag. a V-a) Tovarăşul Iosip Broz Tito va face o vizită in ţara noastră La invitaţia secretarului general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, preşedintele R.S.F. Iugoslavia şi preşedintele U.C.I., Iosip Broz Tito, va face între 1 şi 3 decembrie a.c. o vizită neoficială în Republica Socialistă România. Preşedintele I. B. Tito va fi însoţit de Mialko Todorovici, secretarul Comitetului ■ Executiv al C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afaceri externe, membru al C.C. al U.C.I., şi Kiro Gligorov, secretar federal pentru finanţe, membru al C.C. al U.C.I.