Scînteia Tineretului, februarie 1967 (Anul 23, nr. 5506-5529)
1967-02-01 / nr. 5506
Proletari din toate tarile, uniti-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST COMUNICAT cu privire la Îndeplinirea planului de stat DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI NAŢIONALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA PE ANUL 1966 în cursul anului 1966 — primul an al actualului plan cincinal — s-au obţinut succese importante în dezvoltarea economiei naţionale. Planul producţiei globale şi al productivităţii muncii în industrie a fost îndeplinit şi depăşit de toate ministerele şi organizaVolumul producţiei globale realizat în anul 1966 a fost de 188,2 miliarde lei, planul fiind îndeplinit în proporţie de 102,1 la sută, cu 3,9 miliarde lei peste prevederi. Producţia globală industrială a crescut faţă de anul 1965 cu 11,7 la sută, depăşind limita maximă a ritmului medii anual de creştere prevăzut pentru perioada 1966—1970 ; producţia industriei mijloacelor de producţie a crescut cu 12 la sută, iar cea a industriei bunurilor de consum cu 11,2 la ţiile economice ; producţia agricolă a înregistrat cel mai mare volum de pînă acum ; s-au întărit finanţele ţării, au fost obţinute noi realizări în ridicarea bunăstării populaţiei. Principalii indicatori care caracterizează dezvoltarea economiei naţionale se prezintă astfel : Pe principalele ministere, organizaţii economice cen- trale şi unităţi industriale ale sfaturilor populare îndeplinirea planului şi nivelul realizărilor faţă de anul 1965 se prezintă astfel : sută. Numai sporul producţiei industriale realizat în 1966 faţă de 1965 depăşeşte întreaga producţie industrială a anului 1938 Nivelul producţiei principalelor produse industriale comparativ cu planul pe 1966 şi cu realizările din 1965 se prezintă astfel : Deşi planul pe 1966 a fost realizat şi depăşit, totuşi mai sunt unele întreprinderi care nu şi-au îndeplinit, sarcinile de plan. De asemenea, planul nu a fost realizat la unele produse ca urmare, în principal, a întinderilor în punerea in funcţiune a unor capacităţi de producţie, unor deficienţe în aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderilor, in cooperarea dintre întreprinderi, în organizarea şi realizarea ritmică a producţiei Totodată au existat situaţii cînd la capacităţi noi puse în funcţiune nu s-au realizat unii parametri tehnici-econimuţi proiectaţi. în anul 1966 au intrat in funcţiune un număr fe peste 300 capacităţi şi obiective industriale. Printre obiectivele noi intrate în producţie sunt: Centrala hidroelectrică „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de pe Argeş, Centrala cu turbine de gaze Bucureşti-Sud, ultimele 3 hidrocentrale în aval de Bicaz, grupuri de 100—200 MW la termocentralele Luduş şi Fîntînele. Puterea instalată pusă în funcţiune in anul 1966 totalizează peste 1 200 MW, faţă de 800 MW media anuală prevăzută in actualul cincinal. în anul 1966 au început să producă laminorul de tablă groasă de la Combinatul siderurgic din Galaţi (parţial) ; cel de-al doilea furnal de 1 000 mc de la Combinatul siderurgic Hunedoara ; Uzina metalurgică Bucureşti ; instalaţia de solventare a motorinei cu furfuroi de la Rafinăria din oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej ; secţia de aparataj electric de înaltă tensiune de la Uzina „Electroputere“ Craiova ; Combinatul de celuloză şi hîrtie Dej ; fabricile de amoniac, azotat de amoniu şi instalaţia de ape amoniacale de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tîrgu Mureş ; Fabrica de uree de la Combinatul chimic Craiova ; instalaţia de anhidridă italică şi Fabrica de oxid de etilena şi glicoli de la Combinatul petrochimic Ploieşti ; Fabrica de negru de fum din cadrul Uzinei chimice Piteşti ; Fabrica de produse din beton celular autoclavizat Craiova ; Fabrica de produse silico-aluminoase Alba Iulia. Noi capacităţi de producţie au intrat în funcţiune în industria uşoară şi cea alimentară în anul 1966 s-au obţinut rezultate bune în acţiunea de modernizare a parcului existent de maşini-unelte şi de dotare a întreprinderilor cu utilaje noi de înaltă tehnicitate. A continuat acţiunea de îmbunătăţire a calităţii producţiei, de introducere în fabricaţie de produse cu caracteristici tehnice şi randamente superioare, de diversificare a producţiei şi lărgirea numărului de sortimente în industria constructoare de maşini s-au asimilat şi introdus in producţie peste 450 maşini, utilaje, instalaţii şi aparate noi,printre care : noi lipodimensiuni de strunguri carusel, strung normal de 400 mm cu echipament de automatizare cu bandă magnetica, maşini de rectificat interior şi alte maşini-unelte, motoare Diesel de 1250 CP, locomotive Diesel hidraulice de 350 şi 700 CP pentru ecartament normal, agregate şi instalaţii noi pentru industria energiei electrice, instalaţii de foraj cu acţionare electrică, cargou de 1 600 tdw, utilaje pentru industria alimentară, maşini agricole şi altele. Au existat insă unele neajunsuri determinate de insuficienta dezvoltare a capacităţilor de proiectare şi de pregătire tehnică a fabricării prototipurilor, care au dus la întîrzieri în executarea unor faze de asimilare. S-a extins gama de produse in industria uşoară cu noi sortimente de ţesături în amestec cu fibre poliesterice, policlorură de vinil expandată pe suport textil, iar in industria a- 1 intentată au fost realizate noi sortimente. In toate ramurile a crescut ponderea produselor de cabitate superioară, îndeosebi in industria chimică, în industria (Continuate in pag. a tll-a) I. Industrie Producţia efectivă 1966 în ‰V‚i faţă de : Produce«uif! fja .far *) Producţia de aluminiu primar a început în anul 1965, 1966 faţă de 1965 în procente Produsul social . Venitul naţional . .-‚■‚• Producţia globală industrială . . . . Producţia de construcţii-montaj . . Producţia globală agricolă......................... Volumul comerţului exterior . Volumul investiţiilor din fondurile centralizate ale statului . . Productivitatea muncii în industrie . Numărul salariaţilor . . ... Salariul real ...... Veniturile băneşti ale ţărănimii ... Vînzările de mărfuri prin comerțul socialist Cheltuielile social-culturale de la bugetul de stat ........... 108.9 107.9 111.7 112.3 111,2 110,1 110,2 108.1 104.4 106,0 108.0 109.9 108.0 — în procente — f-5 ’§«n S 3 **' O' C nO r~ «-5 -c a 2- ^ .e Ministerul Energiei Electrice 101,6 122,9 Ministerul Minelor 102.2 109,2 Ministerul Petrolului 100 9 104 8 Ministerul Industriei Metalurgice 101,1 109.1 Ministerul Industriei Construcțiilor de Maşini 101.6 112,9 Ministerul Industriei Chimice 101,3 124.1 Ministerul Industriei Construcțiilor 101.9 111.6 Ministerul Economiei Forestiere 1017 103,3 Ministerul Industriei Uşoare 102,7 111,7 Ministerul Industriei Alimentare 102,5 110.4 Unităţile Industriale ale Ministerului Transporturilor Auto, Navele şi Aeriene 103.4 110,1 Unităţile Industriale ale Sfaturilor Populare 103,7 106,2 Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti 104,0 116,8 Producţia efectivă 1966 în °/o faţă de : _ . Produc-Datcia efec U. M. *bso PUn tividin lule 1965 A B 1 2 3 Oţel mii tone 3670 100,3 107 din care : — oţel aliat mii tone 236 99 122 Fontă mii tone 2198 103 109 Laminate finite pline mii tone 2585 99,7 110 Cărbune extras mii tone 13451 102 111 Ţiței extras mii tone 12825 100,2 102 Gaz metan livrat mii. mc 14079 95 109 Energie electrică mii. kWh 20775 103 121 Aluminiu primar și aliaje de aluminiu tone 46851 106 *) Mașini-unelte pentru așchierea metalelor buc. 8575 101 120 Motoare electrice peste 0,25 kW MW 1507 117 120 Transformatoare de forță MVA 4586 103 111 Mijloace de automatizare mii. lei 192 106 130 Locomotive Diesel electrice de 2100 CP buc. 125 100 114 Vagoane de marfă pentru linii magistrale (echivalent 4 osii) buc. 6900 101 99 Autovehicule buc. 26973 101 118 u. M. ,bso- Plin _______________________________ 1965 A B 123 Rulmenți mii buc. 15299 96 113 Tractoare buc. 18500 100 117 Acid sulfuric monohidrat mii tone 619 93 115 îngrășăminte chimice (100 la sută substanță activă) mii tone 419 84 143 Antidăunâtori (100 la sută, substanţă activă) tone 24111 104 103 Cauciuc sintetic tone 35474 87 115 Materiale plastice şi răşini sintetice tone 94650 99 125 Fibre şi fire chimice tone 34240 93 163 Anvelope auto-tractoravion mii buc. 1540 102 126 Celuloză şi semiceluloză mii tone 296 101 127 Hîrtie , mii tone 287 100 117 Ciment mii tone 5886 100,109 Cherestea mii mc. 5399 101 108 Plăci fibrolemnoase mii tone 144 104 104 Mobilă mii. lei 3383 109 122 Ţesături mii. mp 462 102 106 Tricotaje mii buc. 36042 102 110 Confecții textile (inclusiv din policlorură de vinii) mii. lei 8292 014 117 încălțăminte hiti per. 45664 102 107 Televizoare mii buc 105 100.1 104 Aparate de radio mii buc. 325102 101 Frigidere mii buc. 140 104 111 Mașini electrice de spălat rufe pentru uz casnic mii buc. 101 101 136 Carne mii tone 344 101 112 Slănină tone 55670 114 111 Preparate și conserve de carne tone 84433 106 116 Peşte tone 43658 102 96 Lapte de consum (inclusiv lapte praf) mii hi. 3197 105 118 Brînzeturi tone 54240 97 102 Unt tone 28180 129 130 Zahăr mii tone 442 105 110 Uleiuri comestibile mii tone 206 116 120 FIECARE BRIGADIERUN TEHNICIAN (d ) Ca brigadier, am experienţă de ani. Am învăţat multe. Să nu mi-o luaţi în nume de râu, dar aş spune că azi, eu, GHEORGHE RAILEANU, brigadier la Mircea Vodă, gindesc mult mai bine şi am multe cunoştinţe profesionale în plus faţă de Gheorghe Răileanu de acum cinci sau şase ani. Dar, tot atit de bine îmi dau seama că am nevoie de o pregătire superioară celor şapte clase pe care le am. Voinţa mea, experienţa nu pot înlocui întotdeauna şi cunoştinţele teoretice absolut necesare. Mai ales cînd, zilnic, lucrezi cu patru—cinci sute de oameni şi pe o mie de hectare, iar, pe deasupra, trebuie să pui la punct şi evidenţa primară. Am convingerea că dacă aş putea să mă pregătesc la o şcoală de specialitate, la liceul agricol, de pildă, realizările brigăzii ar creşte, pentru că eu aş şti mai bine ce să le cer oamenilor. — Dar inginerul agronom, nu vă ajută ? — Ba da, dar ce să facă un om la trei mii și ceva de hectare ? Unde să meargă mai intîi? Unde se seamănă porumbul sau unde se prăşește sfecla ? Unde se recoltează sau unde se ară ? Dacă noi, bun- ANUL XXIII SERIA II, NR. 5506 4 PAGIN. 25 BANI MIERCURI 1 FEBRUARIE 1967 Obiectivul aparatului de fotografiat a surprins unul dintre momentele limite ale instalării vrnei noi sonde de foraj. Strălucirea glacială a zăpezii şi cerului de ianuarie Ifi aruncă reflexele pe salopetele sondorilor, gaderii, am şti mai multe şi din punct de vedere teoretic, dacă am avea cunoştinţele profesionale ale unui tehnician, de pildă, intervenţia noastră, atit din punct de vedere organizatoric, cit şi al aplicării agrotehnicii recomandate, ar fi mult mai eficientă. — Dacă am fi tehnicieni... e o idee valoroasă ; credeţi însă că e lesne de realizat ? — F.u nu văd nici o greutate peste care să nu se poată trece. Am citit in ziare că pentru muncitorii din fabrici, sigur, cu pregătire corespunzătoare, s-au organizat cursuri serale și la fără frecvenţă la liceele de specialitate... — E o idee foarte bună — a intervenit în discuţie ALEXANDRU GROZEA, brigadier zootehnist la cooperativa agricolă din Ianca. Majoritatea dintre noi suntem tineri, avem putere de muncă, experienţă — şi aici se mai poate adăuga — ar fi foarte bine să ni se creeze condiţii să urmăm cursurile unui liceu agricol. Pentru practica ce-o avem, cunoştinţele dobîndite acolo ar fi ca îngrăşămintele şi apa pentru culturi.judecată solidă, idee izvodită din frămîntarea de fiecare zi, de fiecare minut a aceluia ce răspunde primul în Sînt incontestabile realizările obţinute în agricultură. Producţiile medii, mereu altele, mai sus cu ceva decit baza, au fost realizate de acei oameni ce au ştiut să-şi facă tovarăşi tehnicaşi ştiinţa , de cei care, prin acumulări, au ridicat la puteri experienţa bunicilor şi străbunicilor. Tocmai aceste creşteri continue ale producţiei agricole demonstrează insă că există suficiente rezerve care pot şi trebuie să fie puse în valoare. Apropierea de vîrful piramidei, urmărirea in profunzime a filonului mai... greu în caratele kilogramelor de grîu şi porumb, de lapte şi carne, pretinde însă organizare şi tehnică superioară, înaltă pregătire profesională. Competenţa — îndeosebi pentru brigadieri, pentru acele adevărate verigi ale producţiei în mina cărora se află, în cel mai adevărat sens al cuvîntului, soarta a sute de hectare ori mii de animale, producţii de sute de mii, de milioane de lei chiar devine un imperativ, o cerinţă de cea mai actuală... perspectivă. Şi, există într-adevăr, în fiecare cooperativă agricolă brigadieri competenţi, oameni recomandaţi de inseşi realizările obţinute, ca izvoare ale experienţei. Dar le vor fi suficiente aceste cunoştinţe în munca ce o depun pentru succesele propuse, să zicem, chiar pentru acest an ? Iar ceilalţi, ce trebuie să facă pentru înlocuirea muncii meşteşugăreşti cu o activitate bazată pe ştiinţă, pe agrotehnica şi zootehnia modernă ? Răspunsul e unul să-şi ridice nivelul cunoştinţelor profesionale , fiecare brigadier să aibă pregătirea unui tehnician. Acest răspuns s-a formulat şi cu prilejul discuţiei organizate de redacţia noastră în regiunea Galaţi, precum şi în alte cooperative agricole din ţară. Unde să aibă loc acest proces de pregătire ? Cînd şi în ce fel ? Interlocutorii noştri au sugerat citeva posibilităţi. Sunt cele mai potrivite ? Necesită complectări ? Pot exista şi alte căi, mai bune ? Aşteptăm părerile cititorilor, ale specialiştilor, brigadierilor şi consiliilor de conducere din cooperativele agricole, faţa colectivului de bogăţia roadelor obţinute de pe pămîntul sau de la fermele proprietate obştească — veriga principală a producţiei — brigadierul. ..Să fiu tehnician“, cu alte cuvinte să învăţ organizat trei, patru sau cinci ani, să fac efort, pentru ca să fiu în stare să intervin cu competenţă în fiecare zi în procesul complex al agriculturii moderne — iată o necesitate obiectivă, de stringentă actualitate. Liceele agricole, şcolile tehnice de specialitate n-au încă secţii fără frecvenţă. Probabil se porneşte de la premiza ţinee măsură fondată 7) că e greu să-ţi însuşeşti noţiuni despre tehnica agricolă dacă nu eşti prezent la cursuri şi in cîmpurile experienţelor, sub ochiul profesorului. Dar nu se pot suplini aceste... absenţe ? în fiecare cooperativă agricolă există doar specialişti de la care, în mod organizat, viitorul elev poate învăţa, fiinţează o casă-laborator în cadrul căreia se pot organiza, anual, roturi experimentale, există biblioteci bogate, care asigură suficiente condiţii pentru informare, pentru Ing. GH. FECIOR. (Continuare in pag. a III-a) TIRGOVIŞTE. In umbra turnului Chindiei, noi blocuri luminoase Foto : AGERPRES Roade ale cercetării ştiinţifice IAŞI (de la corespondentul nostru). Zi de zi serviciile de cercetare ale Fabricii de antibiotice din Iaşi, dezbat şi rezolvă probleme menite să ducă la creşterea producţiei curente, a productivităţii şi calităţii muncii. Pînă în prezent au fost introduse în fabricaţie tulpina de penicilină G care va permite sporirea activă pe şarjă cu 13 la sută şi realizarea unei economii de circa 2 milioane lei anual. S-a îmbunătăţit, de asemenea, reţeta de fermentaţie folosită la fabricaţia streptomicinol, ceea ce va aduce o economie de un milion lei anual. Bebi, înainte de a ajunge împărat, era un banal neisprăvit. Ambiţiile lui se opreau doar la suzeta roză de unde probabil că i s-a tras mai tîrziu propensiunea pentru culoarea pe care unii o împerechează mecanic bomboanelor, moliciunilor. Bebi a crescut sub clopotul de sticlă, țesut de privirile înlăcrămate de fericire ale lui mama’, papa, mătuși și bunici. Aerul tare de pe balcon nu i-a gldilat niciodată năsucul, înghionteala jocului de pe trotuar nu i-a julit nicicind genunchii. Bebi creștea frumos și plăpînd ca o lămîie sădită în hîrdăul îndesat cu tărînă, pînă într-o zi cînd zîngănind nişte chei căzute sub năsucul d-sale, a iritat urechea de meloman a lui papa. A urmat un dialog cu tunete şi fulgere în care pînă la urmă n-a cîntat, cum mai cred şi astăzi mulţi, triumfător cocoşul, ci cu totul altcineva. — Să-l laşi pe Bebi-n pace ! Bebişor va fi inginer. Ca să ştii tu, împărăţelul Inmămica va fi inginer ! a răsunat în cupola imaginară de sticlă însăşi vocea destinului. Şi Bebi s-a ridicat grav şi scund, şi a început să dea din coate să ajungă la rîvnitul său tron. Domn inginer în sus, domn inginer pe-alături şi domnul inginer, copăcel-copăcel, trecea dintr-o bancă-n alta, dintr-o clasă în cealaltă. Nici preaprea, nici foarte, foarte, ci aşa cum îi şade bine unei anumite modestii. Pină într-o zi, cînd, după ce Bebişor a devenit Bebi, şi-apoi, cu patalamaua la buzunar, tovarăşul Bebi. Dar cum îl urmărea ca o jordie din urmă vocea propriului său destin, tovarășul Bebi vroia mai mult. La repartizare, Bebi a fost întrebat cu ama- VARA CHELIAN (Continuare in pag. a III-a)