Scînteia Tineretului, iulie 1967 (Anul 23, nr. 5634-5659)
1967-07-01 / nr. 5634
TELEGRAMĂ Excelenţei Sale ADEN ABDULLA OSMAN Preşedintele Republicii Somalia Mogadisci. In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre călduroase felicitări şi cele mai bune urări de prosperitate şi progres poporului somalez prieten, cu prilejul celei de-a VII-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Somalia. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima convingerea că bunele relaţii dintre ţările noastre vor cunoaşte o dezvoltare continuă în interesul ambelor popoare, al înţelegerii şi colaborării internaţionale. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excursii in Delta Dunării CONSTANŢA (de la corespondentul nostru) — Turiştii care se îndreaptă spre Deltă au la dispoziţie o bază nautică sporită: vasele de pasageri „Tudor Vladimirescu“ cu o capacitate de 120 de locuri, înzestrat cu bufet-bar, cabine confortabile, punte de promenadă şi corabia cu 100 de locuri, hidrobuzele „Cormoran“ şi „Pelican cu câte 55 de locuri fiecare, precum şi 6 remorchere pentru navigaţia pe canale. De la Tulcea şi de la Maliuc, amatorii de pescuit pot închiria ambarcaţiuni uşoare şi unelte pescăreşti. Cherhanalele din inima Deltei oferă tradiţionale bucate pescăreşti, gătite în plin decor natural iar lingă cherhanaua de la Dunăvăţ, aflată pe brațul Sf. Gheorghe se află ancorat un restaurant pe pontoane. __ Instalaţie automată pentru încercarea cablurilor Un colectiv de specialişti de la Întreprinderea „Cablul românesc“ din Ploieşti şi Institutul de cercetări metalurgice a conceput o instalaţie automată pentru încercarea durabilităţii cablurilor de oţel. Această instalaţie permite stabilirea prealabilă a caracteristicilor cablurilor de oţel folosite in industriile minieră, petrolieră, construcţii etc., lucru deosebit de important pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului tehnologic in care sunt utilizate. CHIRIAŞI GRĂBIŢI CÎNTA O BALADĂ TRISTĂ Am revăzut din nou cunoscuta Baladă a chiriaşului grăbit. Nu de alta, dar voiam să aflăm motivele pentru care autorul spunea: „Rămîi sănătoasă cucoană / că-mi iau geamantanul şi plec !“ Am dedus că probabil chiriaşului nu-i convenea casa, chiria sau poate chiar proprietarul. Deci avea motive. Am întîlnit la Galaţi nişte tineri, chiriaşi grăbiţi,care spun cu destulăfrecvenţă: „La revedere uzină, îmi iau transferul şi plec". Şi, intr-adevăr, nu glumesc. Am studiat şi cazul de faţă să vedem dacă modernii chiriaşi grăbiţi au sau nu motive. PETRE CIOC din Galaţi, strada Vasile Alecsandri nr. 55, are 20 de ani. Cîţiva prieteni ai lui ne spuneau că îi place muzica uşoară şi mai ales melodia : „Am 20 de primăveri, cine-i ca mine“. Ca el, dintr-adevăr sunt puţini tineri în oraşul Galaţi. Ii place deci muzica, băutura, plimbarea, dar nu-i place să muncească. De trei ani e în evidenţa secţiei orăşeneşti a recrutării şi repartizării forţelor de muncă. Are deci 20 de ani şi pîncă acum a fost repartizat de 20 de ori. Toată ziua bate bulevardul sau... pe cine întîlneşte în cale. Motiv pentru care în 1965 a fost condamnat la 1 an închisoare corecţională. La 5 octombrie 1966 s-a prezentat la forţele de muncă solicitînd un post. Tovarăşii de aici l-au înţeles şi i-au găsit loc de muncă la o întreprindere metalurgică. Noaptea, Petre Cioc (gîndeşte numai noaptea), s-a răzgîndit. Pe 6 octombrie a venit din nou să solicite un post. I s-a oferit unul la I.O.I.L. Aici a lucrat pînă la 30 octombrie, cînd ■ și-aluat, geamantanul, mai bine ION MARIA GH. NEAGU (Continuare-in-pag. a V-a) Foto ! AGERPRES Cunoştinţa cu Mihai Beniuc, un poet exemplar al construcţiei socialiste — cum îl numea G. Călinescu într-o „cronică a optimistului“ contrariază pe oricine prin atmosfera calmă care-l înconjoară. Temperamentul eruptiv al „bătrînului Vezuv“ — una din metaforele inspirate ale biografiei sale lirice — nu se lasă ■ descoperit interlocutorilor decît prin reflexele luminoase, ’fulgerate, ale ochilor săi*neobosiți. Poetul se armonizează perfect cu omul, cu profesorul, cu gazda noastră de o cuceritoare amabilitate din această amiază fierbinte. O VÎRSTĂ A MARILOR AMBIŢII Rep. : Tinereţea e definită deseori nu atît ca o vîrstă biologică cit mai ales ca o stare de spirit. O asemenea semnificaţie o acordă vîrstei generaţia matură a cărei notă definitorie e mai ales ECHI LIBRUL. Dacă ar fi să schiţaţi portretul spiritual al tinereţii, care credeţi că ar fi trăsăturile sale esenţiale ? M. B. : în viaţa omului există o perioadă în care el este în mod deosebit apt să primească din afară informaţii de tot felul şi să-şi cristalizeze o personalitate cu o viziune proprie despre lume, dobîndind prin şcoală şi practică acele însuşiri care îl vor face pe de o parte să fie el însuşi printre ceilalţi, iar pe de altă parte un om integrat şi util societăţii în care trăieşte. Pentru a putea vorbi de tinereţea propriu-zisă cred că ar trebui să ne gîndim numaidecît la vîrstă biologică, care se înţelege că este oarecum cea care se află între adolescenţă şi maturizarea omului care se încheie totuşi înainte de 30 de ani. La 25 de ani orice om trebuie de acum să aibă definit drumul pe care merge în viaţă, să ştie ce vrea să facă, ori ceea ce urmează în anii care vin, căci după această vîrstă nu poate urma decît o desăvîrşire prin învăţătură şi prin profesionalizare în sensul larg. Oricum, esenţial este ca în această epocă a tinereţii cînd omul este capabil şi de învăţătură şi de calificare profesională el să ajungă să fie înainte de 30 de ani bine definit asupra obiectivelor pe care şi le fixează în viaţă. Viaţa, fireşte, mai cu seamă în condiţiile socialismului, îi îngăduie fiecăruia să-şi stabilească obiective multiple care se vor confirma diferit : unele se vor plasa mai în fondul personalităţii psihologice a omului, altele vor ieşi în primul plan şi una dintre acestea va trebui să devină definitorie pentru personalitatea lui. Recapitulînd, trăsătura fundamentală care defineşte tinereţea este capacitatea sa de a rămîne mereu deschisă spre lume, pentru a putea recepta continuu informaţii, a le elabora şi a le integra în trăsăturile specifice ale personalităţii. O a doua trăsătură fundamentală ar fi ca această însuşire — de receptare informaţională permanentă —să nu rămînă nevalorificată. Volumul informaţiilor trebuie să scoată în relief însuşirile sale personale şi amîndouă printr-o dialectică interioară vor genera un entuziasm şi o încredere care nu vor lăsa niciodată slăbit efortul de a produce în permanenţă ceva nou, ceva în plus faţă de ceea ce a primit. Aici stă, cred, explicaţia pentru care ţine-Interviu realizat de VARTAN ARACHELIAN (Continuare în pag. a lll-a) ■ I I SENTIMENTUL GENEROS AL TIMPULUI Cascadă- pe Valea Cașinului Bucureşti. In parcul Circului de Stat. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ANUL XXIII SERIA II, NR. 5634 MII DE STUDENŢI DIN ÎNTREAGA ŢARĂ, REEDITÎNDI O FRUMOASĂ TRADIŢIE, RĂSPUND LA INVITAŢIA RECOLTEI Vineri, 30 iunie 1967,orele 8 şi 37 de minute. Iată coordonatele in timp ale unui eveniment căruia obişnuitele atribute nu-i pot defini pe de-a-ntregul locul şi semnificaţiile multiple in şirul celor mai frumoase tradiţii ale tineretului nostru universitar. In aceasta zi, graniţă între două anotimpuri de maxime eforturi intiţleictuale — sesiunea de examene şi concursul de admitere — s-a pus în mişcare, masivă şi impresionantă, a treia coloană a vacanţei studenţeşti — brigadierii muncii voluntar-patriotice. Răspunzînd unei frumoase iniţiative a Uniunii Tineretului Comunist şi asociaţiei prudenţilor, cîteva mii de studenţi au hotărit să-şi dedice o parte din zilele vacanţei muncii pe ogoarele patriei. Studenţii au plecat să muncească pe ogoare exprimindu-şi şi pe această cale recunoştinţa lor pentru condiţiile de viaţă şi de studiu ce le sunt create prin grija plină de solicitudine a partidului, preţuirea faţă de făuritorii bunurilor materiale care din prinosul muncii lor, asigură tineretului universitar minunaţi ani de studenţie. Reporteri ai ziarului nostru, prezenţi la acest impresionant moment, vă oferă secvenţele de început ale unui film pe care-l vor realiza, prin faptele lor de muncă, miile de studenţi în cele 20 de zile dedicate muncii voluntar-patriotice. Un prim popas — Capitala. PUNCTUALITATE.. ELECTRONICĂ — Să vi-i prezint pe colegii mei din anul I — Electronica... Adică nu, vă rog să rectificaţi, de ieri sîntem în anul II... ZAHARIA LAZARESCU ,pare să fie animatorul grupului studenţilor electronişti. Dintre cei peste 1 600 de studenţi aiInstitutului politehnic din Bucureşti, care au plecat pe ogoare, la muncă voluntar-patriotică, ei au fost cei dinţii prezenţi pe peronul Gării de Nord. Au venit aproape cu două ore înainte de plecarea trenului. Odată cu sosirea lor parcă întreaga atmosferă a gării a căpătat un plus de veselie, de entuziasm, deoptimism. Despre interlocutorii noştri ce să vă spunem ? Au avut de trecut cîteva examene dificile, au obţinut rezultate frumoase, şi acum pregătesc debutul primei lor vacanţe universitare. La Boldeşti, în mijlocul muncitorilor de la gospodăria agricolă de stat vor trece un nou examen al hărniciei. Se dau pronosticuri : calificativele oscilează între foarte bine şi excepţional. „Oricum — precizează Zaharia Lăzărescu — gazdele noastre din Boldeşti se vor convinge că viitorii ingineri electronişti sunt hotărîţi să se încadreze cu exactitate în normele de lucru ale gospodăriei“. ŞAPTE ASISTENŢI UNIVERSITARI „DEVELOPEAZĂ" FILMUL AMINTIRILOR Din nou în Gara de Nord. Mai sunt aproape 20 de minute pînă la plecarea trenului special 8003. „Ascunşi“ la umbra pălăriilor de paie, studenţii Facultăţii de filozofie (cei mai mulţi dintre ei sunt din anii I şi II şi merg pentru prima oară într-o tabără agricolă de muncă patriotică) s-au antrenat într-o discuţie aprinsă despre programul celor 20 de zile pe care le vor petrece la G.A.S. Siliştea, raionul Brăila. Conducătorii lor, şapte tineri asistenţi universitari, îi privesc cu, o uşoară, superioritate. Sunt doar „veterani“ ai munciivoluntarpatriotice. Marin Turlea, Vasile Tonciu, Petre Biltz, Dumitru Lepădătu, Viorel Cornescu, Ilie Pîrvu şi Andrei Stănoiu păstrează amintiri frumoase din verile în care îşi măsurau hărnicia alături de muncitorii gospodăriei agricole de stat Mînăstirea şi le relatează cu accentuată notă de romantism. Mînăsti-I.andreiţa D. MATALA A. VASILESCU N. ARSENIE Fotografii : O. PLECAN (Continuare în pag. a lll-a) ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST portretul unei generaţii • Ce cred despre tînăra generaţie personalităţi ale vieţii noastre publice ? • Tinereţea - vîrstă biologică sau stare de spirit permanentă a construcţiei ? Cum îi văd pe tineri oamenii care au acumulat, prin îndelungată activitate socială, politică, profesională, o bogată experienţă de viaţă? Sunt cîteva din întrebările la care vor răspunde în cadrul acestei rubrici personalităţi ale vieţii noastre politice şi cultural-ştiinţifice. 6 PAGINI 25 BANI SIMBATA 1 IULIE 1967 Convorbire cu acad. I MIHAI BENIUC TRENUL VACANŢEI a pornit spre destinaţie : taberele agricole de muncă voluntar-patriotică SOMITATEA Ulti 1110 TITLURI SI 000II La Consiliul de Stat a avut loc joi solemnitatea înmînării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România, cu prilejul Zilei învăţătorului. La festivitate au participat educatori, învăţători, profesori din învăţămîntul de cultură generală şi din licee de specialitate, cadre didactice din învăţămîntul profesional şi tehnic şi din învăţămîntul superior, care, prin activitatea rodnică şi entuziastă desfăşurată de-a lungul anilor, au adus o contribuţie însemnată la dezvoltarea învăţămîntului în ţara noastră. La solemnitate au luat parte tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnaraş, Leonte Răutu. Au participat, de asemenea, tovarăşii Constanţa Crăciun şi Mihai Cere, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Gheorghe Stoica, membru al Consiliului de Stat, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Ion Teoreanu, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Preşedintele Consiliului de Stat a înmînat titlul de „învăţător emerit“, de „Profesor emerit“ şi ordine ale Republicii Socialisme România. Tovarăşul Chivu Stoica, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului, a felicitat călduros pe cei prezenţi, le-a urat succese tot mai mari în munca de instruire şi educare a tinerei generaţii. Au luat cuvîntul profesorul emerit Petru Todirescu, prof. Aurora Demetrescu, învăţătorul Constantin Tîlvescu, prof. Andrei Demeter şi profesorul emerit Constantin Dinculescu, rectorul Institutului politehnic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti. Vorbitorii şi-au exprimat recunoştinţa faţă de partid şi guvern pentru grija ce o poartă educatorilor tinerei noastre generaţii, angajîndu-se să-şi sporească eforturile pentru ridicarea continuă a şcolii, a contribuţiei sale în opera de construire a socialismului în patria noastră. La sfîrşitul solemnităţii, conducătorii de partid şi de stat s-au întreţinut cordial cu cei prezenți. ÎN PAG. A II-A • CARNET DE LUCRU DINU C. GIURESCU DESPRE ACTUALITATEA CERCETĂRILOR DE ISTORIE ROMÂNEASCĂ • O SCRISOARE PE SĂPTĂMÎNĂ • PREMISE ALE CULTURII FILOZOFICE ÎN PAG. A IV-A Pagina de satiră şi umor ÎN PAG. A VA. • MIORUL JEFUIT RE-O ŞTRENGĂRIŢĂ ŞI BĂIEŢII - ŞAPTE, PARE--SE CRONICA FILMULUI Opinia spectatorilor