Scînteia Tineretului, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 5685-5710)
1967-09-01 / nr. 5685
V- AŢI ÎNSURA CU UN ROBOT ? Anchetă cetăţenească ...Meniul a fost comandat prin telefon. După cîteva minute, un clopoţel sună în sufragerie, gospodina deschide micul chepeng al conductei pneumatice şi scoate cilindrul încărcat cu mîncărurile trimise de la bucătăria blocului. O altă conductă pneumatică porneşte din baie spre spălătoria cartierului. Din acest apartament au dispărut bucătăria, maşina de spălat rufe... Dar aspiratorul ? De trei ori pe zi, aspiratorul de bloc absoarbe prin porii invizibili ai pereţilor şi planşeurilor tot praful din apartamente. . Nu, nu este o povestire ştiinţifico-fantastică şi nici visul frumos al gospodinei din zilele noastre, ci cîteva din proiectele unor specialişti în domeniul tehnicii şi artelor menajere, proiecte realizabile în următoarele decenii. Dar pînă atunci ? Pînă atunci TIMPUL GOSPODINEI va constitui o problemă actuală în permanenţă, o problemă cu implicaţii în dezvoltarea profesională şi culturală a femeii, în viaţa de familie, în educaţia copiilor etc. Industria bunurilor de uz casnic, comerţul, cooperativele care prestează servicii la domiciliu depun eforturi tot mai mari pentru a înlocui treptat munca fizică a femeii în gospodărie, pentru a reduce timpul afectat de ea treburilor menajere. Dar, în ce măsură aceste eforturi corespund necesităţilor reale, reduc efectiv durata micilor preocupări gospodăreşti ? Mai există oare resurse de timp nefolosite ? Tinerele, sunt, în marea lor majoritate, angajate în procesul de producţie sau în continuarea studiilor, iar uneori în ambele ocupaţii simultan. Printre ele vom găsi, deci, cele mai temute adversare ale timpului pierdut zi de zi în gospodărie. Ce părere aveți ? VIORICA DIACONESCU (Continuare in pag. a lll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ÎN PAG. 2 • BIBLIOTECARUL SEZONIER - O DISCREDITARE A PROFESIUNII • BREVIAR JURIDIC ÎN PAG. 3 • Astăzi primul gong în MONDIALELE DE LUPTE GRECO-ROMANE Un instantaneu din Suceava Condiţie esenţială pentru îndeplinirea sarcinilor U.T.C. - îmbunâtâţirea activităţii organizatorice Sarcinile ce-i revin în mobilizarea tineretului la îndeplinirea exemplară a îndatoririlor profesionale şi obşteşti, în educarea lui patriotică şi în spiritul unor înalte răspunderi cetăţeneşti, în cultivarea trăsăturilor moralei înaintate, a dragostei de muncă şi de învăţătură, a formării gustului pentru frumos, solicită U.T.C. să desfăşoare o intensă activitate organizatorică, să se preocupe permanent de folosirea celor mai bune forme şi metode de muncă, de îmbogăţirea continuă a experienţei sale. Toate rezultatele pozitive pe care le-a obţinut, Uniunea Tineretului Comunist, îndeosebi după Congresul al VIII-lea, sunt de altfel indiscutabil legate de eforturile îndreptate spre îmbunătăţirea activităţii sale organizatorice, spre adoptarea unui stil de muncă corespunzător sarcinilor şi scopurilor sale, spre găsirea celor mai adecvate forme şi metode de desfăşurare a activităţii. Aceste eforturi s-au concretizat în sporirea priceperii de a interveni mai eficient în problemele majore pe care le ridică educaţia comunistă a tineretului, în creşterea capacităţii organizatorice a organizaţiilor U.T.C. cît şi a cadrelor organizaţiei, a activiştilor săi. Cu toate acestea, în activitatea organizatorică pe care o desfăşoară organele U.T.C., se manifestă, mai ales în ultima vreme, o seamă de fenomene negative, de neajunsuri care au repercusiuni serioase asupra îndeplinirii sarcinilor ce revin organizaţiei în etapa actuală. Se menţin încă în activitatea U.T.C., în munca de educaţie a tineretului numeroase forme şi metode greoaie, neatrăgătoare care nu corespund specificului muncii cu tineretul, cerinţelor lui diverse şi dinamice. Deşi Congresul al VIII-lea a atras atenţia asupra daunelor pe care le pricinuieşte activităţii educative menţinerea unor asemenea forme şi metode şi a insistat asupra necesităţii de a se acţiona cu operativitate şi hotărîre pentru înlăturarea lor, aceasta nu s-a concretizat într-un efort susţinut din partea tuturor organelor şi organizaţiilor U.T.C. pentru extinderea acelor forme care şi-au dovedit viabilitatea, pentru îmbogăţirea conţinutului întregii activităţi a Uniunii Tineretului Comunist. Există neajunsuri în modul în care comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti ale U.T.C. concep, planifică şi organizează munca. S-a încetăţenit la unele cadre U.T.C. ideea că sarcinile pe care le au nu se pot rezolva decît prin şedinţe şi prelucrări, prin indicaţii general-abstracte. Toate acestea se răsfrîng negativ în activitatea comitetelor şi birourilor U.T.C.,,a organizaţiilor U.T.C., care sînt astfel împinse la o muncă formală, superficială, slab ancorată în situaţia concretă, specifică. Deşi după Congresul al VIII-lea, pe baza indicaţiilor şi hotărîrilor sale, au apărut în munca organizaţiilor numeroase iniţiative interesante, încercări izbutite de apropiere a activităţii organizaţiei de cerinţele şi dorinţele tinerilor, popularizarea şi generalizarea acestora n-a constituit, cum ar fi fost firesc, obiectul unor intense şi susţinute preocupări. Dimpotrivă, se menţine, încă, practica de a obliga organizaţiile să întreprindă doar ceea ce li se indică la comitetul raional sau orăşenesc U.T.C., de a limita iniţiativa acestora , ceea ce atrage după sine şablonul, rigiditatea, schematismul care diminuează interesul tinerilor faţă de activitatea organizaţiei. In loc să realizeze o judicioasă repartizare a sarcinilor, care să permită activiştilor să-şi consacre toate eforturile îndrumării şi ajutării concrete a organizaţiilor, unele organe U.T.C. îşi limitează munca la un control formal, constituie fără discernămînt tot felul de brigăzi sau colective, care deşi denumite de control şi in„Scînteia tineretului" (Continuare în pag. a 11-a) Pe şantierul centralei electrice şi de termoficare de la Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Galaţi a început montajul primului cazan. Acesta va avea o capacitate orară de 420 tone abur şi va asigura o presiune de 140 atmosfere, numărîndu-se, din acest punct de vedere printre cele mai mari din ţară, Porţile de Fier. Benzile poartă fără întrerupere materialele de la staţia de sortare la depozitele de agregate. Foto ■ OPT.F.DAN CIMPULMN RENTABIL AL AGRONOMULUI în această toamnă o nouă promoţie de tineri ingineri agronomi se alătură celor angajaţi încă de acum un an sau douăzeci în parcurgerea unui drum lung, de o viaţă, acela de principali colaboratori ai oamenilor de la sate în nobila şi milenara lor strădanie de a strînge în hambare mereu mai multe roade ale pămîntului. Şi, firesc, odată cu entuziasmul, cu însufleţirea şi dorinţa de a lăsa urme acolo unde merg, pentru început duc cu ei sute şi sute de întrebări, de ezitări chiar. Unde vom merge, ce vom găsi ? Cum vom fi primiţi ? Ce posibilităţi de muncă ? De unde să nni-Ing. dr. docent Dumitru Hâlâlău cercetător la Staţiunea experimentală Şimnic- Oltenia cerem ? Sînt întrebări care şi le pun şi ei acum ca şi noi, mai vîrstnicii, atunci cirul ne-am despărţit de băncile facilităţilor. în anii de studenţie, tinerii specialişti au învăţat multe. Şi-au însuşit sumedenie de noţiuni care, aplicate, vor constitui baza unor producţii ridicate. Mulţi dintre cei ce abia din această toamnna vor semna cu titlul de inginer sunt proveniţi din satele unde lucrează şi trăiesc familiile lor. Un motiv in plus pentru nerăbdarea şi justificata mîndrie de a participa in mod direct şi nemijlocit la schimbarea tabloului propriilor meleaguri pe care se întorc. Unde vor merge nu vor mai avea cuvîntul profesorului sau asistentului din timpul studenţiei. Cunoştinţele dobîndite, practica personală, dorinţa de a introduce noul, rezultatele staţiunilor experimentale, ceea ce literatura de specialitate recomandă vor fi însă, alături de experienţa brigadierilor, a celor cu care vor lucra, singurii piloni ce vor susţine întreaga lor activitate. (Continuare în pag. a lll-a) Pe şantierul centralei electrice din Galaţi ANUL XXIII. SERIA II. NR. 5685 4 PAGINI-25 BANI VINERI 1 SEPTEMBRIE 1967 Plecarea primului ministru şi ministru al afacerilor externe - al Danemarcei, Jens Otto Krag Joi la amiază a părăsit Bucureştiul primul ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soţia, care la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizită oficială în ţara noastră. înaltul oaspete danez a fost însoţit de Svend Aage Sandager Jeppesen, ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, Jens Christensen, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Gunnar Seidenfaden, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Kai Johansen, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Richard Wagner Hansen, consilier al Ambasadei Danemarcei la București, Per Green şi Soren- Ole Olsen, secretari ai primului ministru. Primul ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, şi soţia, au fost salutaţi la aeroport de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer şi soţia, Corneliu Mănescu, ministru al afacerilor externe, şi soţia, Pompiliu Macovei, preşedintele C.S.C.A., Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Bucur Şchiopu, ministrul industriei alimentare, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Ploeşteanu, ambasadorul României la Copenhaga. Pe aeroport se aflau, de asemenea, conducători ai unor instituţii centrale, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale României şi Danemarcei. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, primul ministru al Danemarcei şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România au trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Oaspeţii şi-au luat apoi un călduros rămas bun de la persoanele oficiale aflate pe aeroport. Un grup de pionieri a oferit flori. (Agerpres) NOI MĂRCI DE OŢEL DEVA (de la corespondentul nostru) Dezvoltarea impetuoasă a economiei naţionale solicită cantităţi din ce in ce mai mari de oţel şi cu caracteristici fizico-mecanice dintre cele mai diverse. Pornindu-se de la acest considerent, la cuptorul nr. 5 de la oţelăria Martin nr. 1 a început recent producţia unei noi mărci de oţel, caracterizat printr-o înaltă rezistenţă la construcţiile sudate. După ce va fi transformat în tablă de diferite grosimi, la Combinatul siderurgic din Galaţi, acesta va fi utilizat la construcţia blindajelor şi conductelor de mari dimensiuni necesarere complexului hidroenergetic de la Porţile de Fier. Două noi mărci de oţeluri au fost asimilate şi la oţelăria electrică. Acestea se caracterizează tot printr-o rezistenţă mărită, ceea ce permite utilizarea lor cu succes sub formă de profile la armarea în exploatările miniere. De ce vor absenta la 15 septembrie unele manuale şcolare ? Pînă în prezent, ni se spune la Editura didactică şi pedagogică, au apărut 574 de titluri din cele 705 care sunt propuse să apară in acest an şcolar. 101 se mai află in tipografii iar 30 (dintre care 20 destinate şcolilor profesionale) sint in stadiul de elaborare. Au fost difuzate pină in prezent 22,9 milioane de exemplare din tirajul total de 26 de milioane. Editura a realizat anul acesta manuale cu adevărat reuşite printre care putem menţiona : manualele de limbi străine însoţite de discuri, manualul de literatură universală pentru clasa a XI-a. Au fost elaborate manuale noi. • Trebuie, de asemenea, apreciată activitatea editurii in ce priveşte broşurile de texte literare in limbi străine, care apar in condiţii grafice foarte bune şi la un preţ accesibil. Ce păcat insă că anul acesta Editura didactică şi pedagogică a scos numai 9 astfel de broşuri ! Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut se constată îmbunătăţiri şi în sectorul difuzării cărţilor şcolare. La C.L.D.C. suntem informaţi că difuzarea a început la 28 iulie şi se desfăşoară în condiţii bune. De aceeaşi părere sunt şi beneficiarii, respectiv delegaţii fiecărui raion, care spun „munca merge excelent... faţă de alţi ani“. S-ar părea că lucrurile stau bine , mai bine decît anul trecut la aceeaşi dată. Şi totuşi... mai bine nu înseamnă întotdeauna foarte bine. La Combinatul poligrafic „Casa Scinteii“ aflăm că 12 manuale au văzut lumina tiparului abia în aceste zile. Printre acestea sunt Aritmetica pentru clasa I, Agricultura, pentru clasa a ViI-a (din care s-au livrat 200 000 exemplare din tirajul total de 350 000), Desenul tehnic volumele I și II, care nu pot fi finisate din lipsă de coperţi de vinilin.In treacăt fie zis, Fabrica de mase plastice Bucureşti nu şi-a respectat obligaţiile contractuale, preferind să fabrice ursuleţi, peştişori şi colăcei, care erau bineînţeles mai rentabili în sezonul estival. Poate n-ar fi stricat să fabrice și un colac mai mare care să le salveze de la înec contractul). Tot la Combinat am mai aflat că manualul de Elemente de analiză matematică pentru clasa a Xl-a a fost predat spre tipărire la 10 iulie 1967 ! Intrebînd Editura de ce s-a în-ANCA IONESCU fi"i | (Continuare în pag. a lll-a) | Siluetă triunghiulară pe întinderea lacului. In mod cu totul paradoxal, arta cu cea mai întinsă arie de spectatori, filmul, a rămas pînă la ora actuală în afara programelor de cultură generală a învăţămîntului. Elevii primesc încă din primii ani de şcoală noţiuni despre literatură, muzică, plastică, dar niciodată — cu excepţia învăţămîntului superior specializat — cel care învaţă nu va afla nimic despre film la orele de curs. De aici numeroasele erori ale unui public tinăr şi neformat în ierarhizarea valorică a filmelor vizionate, aprecierea peliculelor vulgare şi reţinerile nejustificate în faţa capodoperelor sau filmelor de artă. Iată de ce prima sarcină a cinecluburilor trebuie să fie aceea a unei intense activităţi culturalizatoare, de promovare a criteriilor estetice şi de idei, de a explica operele dificile, de a le face înţelese. Se impune, de aceea, o vastă reţea de cinecluburi şcolare care în afara cursurilor oficiale să realizeze o adevărată „catedră“ de artă a filmului, după o ingenioasă programă analitică în care expunerile trebuie să alterneze cu vizionările. In această privinţă, viitoarea federaţie a cinecluburilor (noi am propus într-un număr anterior oase- O FEDERAŢIE CICLUBURILOR di menea formă de organizare), va urma să realizeze o strînsă colaborare cu Ministerul învăţămîntului care, dat fiind interesul major al problemei ar urma să asigure şi baza materială a cinecluburilor şcolare. Celelalte cinecluburi pot să realizeze un program de vizionări însoţite de scurte expuneri (citite sau prelucrate după materialul documentar realizat de către federaţia naţională) pe mai multe cicluri ca : a) Istoria cinematografiei ; b) Şcoli şi stiluri cinematografice ; c) Mari regizori ; d) Mari actori ; e) Tragedieni ; f) Comici ai ecranului ; g) Filmul de avangardă și experiment etc., etc. Printr-un acord cu organele difuzării filmelor, atunci cînd în sălile comerciale apar filme cu o deosebită valoare artistică, cinecluburile ar urma să organizeze vizionări speciale cu public, cu care prilej să se explice în ce constă valoarea deosebită a operei propuse. (Se pot folosi în acest scop și cronicile de specialitate apărute în presă). Tot în colaborare cu întreprinderile cinematografice locale, cinecluburile pot organiza „zile ale filmului“ cu publicul, după modelul celor realizate pentru membrii lor, urmărind difuzarea cît mai largă a filmelor de calitate , în realizarea acestor acţiuni cinecluburile trebuie să fie sprijinite de A.C.I.N. ATANASIE TOMA (Continuare în pag. a II-a)