Scînteia Tineretului, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 5737-5762)
1967-11-01 / nr. 5737
SPIRITULUI GOSPODĂRESC Anul universitar 1967-1968 a început de aproape o lună şi dacă merg în Complexul studenţesc „Grozăveşti“ atmosfera specifică începutului e încă prezentă. Prin pierderea celor peste 1 200 de locuri ale căminului „Carpaţi“ situaţia nu s-a schimbat, studenţii facultăţilor Universităţii primind o cazare corespunzătoare, cu un plus de confort chiar, în alte două blocuri din Complexul studenţesc „Grozăveşti“. In frumoasa ambianţă arhitecturală a acestui complex — un nepreţuit cadou oferit studenţilor pentru studiul individual, odihnă şi locuit — locatarii săi au, poate mai mult ca oriunde, asigurate condiţii optime pentru desfăşurarea muncii lor. Şi dacă nu peste tot lucrările apar cu faţa lor pozitivă, de vină este, cum se va vedea, lipsa spiritului gospodăresc şi existenţa încă a unor neglijenţe criticate, remediate şi c iar revenite la ordinea zilei. ★ Căminele din Complexul studenţesc „Grozăveşti“ au fost văruite în timpul verii, revizuindu-se totodată instalaţiile electrice şi sanitare. Toate blocurile sunt bine îngrijite şi întreţinute. Cu o singură excepţie: blocul B, care a aparţinut pină la începutul lunii septembrie I.P.G.G. Vizitînd blocul, rămînem uimiţi de starea existentă : mobilier distrus (dulapuri fără broaşte, scaune rupte, mese zgîriate adînc), geamuri sparte, perdele cîrpite cu petice (foto 1) becuri şi globuri lipsă, întrerupătoare şi prize defecte, chiuvete crăpate şi fără robinete (foto 2), tijele perdelelor scoase... Pe fostul administrator al acestui bloc l-am găsit la Regie, unde administrează blocul L. Cerîndu-i explicaţii cu privire la blocul B din Grozăveşti ne-a răspuns că „blocul era vechi de şapte ani...“ Ne temem însă că blocul La Regie va urma drumul blocului B. Nu este un proces de intenţie, dar peisajul actual al blocului L arată că administratorul şi-a schimbat sediul, dar nu şi cartea de vizită a spiritului gospodăresc. La Regie au fost date în folosinţă, la începutul acestui an universitar, trei blocuri noi, unul dintre eie aparţinînd Universităţii, aici fiind cazaţi studenţii facultăţilor de drept şi de filozofie, precum şi studenţii căsătoriţi. Lipsesc însă perdelele, difuzoare există, dar nu pot fi folosite, ca şi etajerele, care nu pot fi montate pentru că n-au piuliţe, ca şi veiozele, care nu pot fi folosite căci s-ar risca să se ardă instalaţia electrică. In cursul raidului am putut constata insuficienţa muncii directorilor educativi, oameni care au menirea de a se ocupa de educarea studenţilor pentru respectarea normelor vieţii din cămin. Intr-o singură noapte am adunat din „Grozăveşti“, următoarele fapte: magnetofoane care deranjau pe cei ce voiau să se odihnească (instalat pe pervazul ferestelor camerei 133 din blocul B, altele camuflate de perdele pe la etajele superioare), interminabile discuţii de la bloc la bloc (camera 521 — C cu camera 522-B), veniri la ore tîrzii şi uneori în stare de ebrietate etc. Fetele care locuiesc în blocurile C şi D sunt sub ameninţarea diferiţilor indivizi neidentificaţi. Este de neînţeles de ce n-au fost organizate co-Raid realizat de studenţii: ION DRIDII ARTHUR PALL FANUS BÂILEŞTEANU VICTOR RAREŞ (Continuare in pag. a lll-a) Precizia execuţiei impune şi exigenţa controlului tehnic de calitate. In fotografie : Elena Brici, sortatoare la secţia bile controlind mărgelele rulmenţilor ■fabricaţi la cunoscuta uzină braşoveană „Ricmentul Foto : O. PLECAN ------------------------------| ÎN PAG. • RISCURILE GENEROZITĂȚII RISIPITORILOR IN PAG. • AUDIENȚELE MELE • SEMICENTENARUL MARELUI OCTOMBRIE • AMINTIREA LUI LENIN „VOM REVENI Veşti de pe şantierele muncii voluntar-patriotice Ştirile sosesc permanent. Corespondenţii noştri voluntari ne informează despre amploarea acţiunilor de muncă voluntar-patriotică, despre eficienţa activităţii organizaţiilor U.T.C. în mobilizarea tinerilor , ne transmit „la zi" rezultatele. Publicăm cîteva din aceste scrisori. „La acţiunile de desecări in raionul Ineu — Crişana ne relatează PAVEL CIURDARU — tineretul şi-a adus din plin contribuţia. Merită evidenţiată iniţiativa uteciştlor din cooperativele agricole de producţie Berechiu, Şicula, Somoşcheş, care au efectuat peste 45 km de şanţ pentru scurgerea apei“. In comunele Mărăuş, Luguzău, Agrişu Mare şi Drauţi tinerii au săpat gropi şi au plantat 4 000 de pomi fructiferi. In acelaşi raion, organizaţiile U.T.C. au mobilizat tinerii la împădurirea a 21 hectare teren. De la Gura Humorului, GHERONTE NIMIGEAN informează ziarul („şi prin el aş dori să afle toţi cititorii săi“) despre faptele a 60 de elevi de la liceul pedagogic din localitate care, în numai două zile, au recoltat peste 600 kg. fructe de măceş. „Suma realizată menţionează corespondentul — este destinată efectuării unei excursii pe traseul Tîrgu- Neamţ — Bicaz“. Tinerii din întregul raion au recoltat pînă acum cantitatea de 12 850 kg măceşe, faţă de ode 6 000 kg, cât îşi propuseseră pentru acest an. 44 • •• Intr-o scrisoare din Tg. Mureş, „colectivul de utecişti ai clasei a VIII-a de la Şcoala generală nr. 2" ne informează cum într-o singură dimineaţă au strîns un vagon de cartofi, în timp de GHERGHINA BĂLĂRIE, secretara comitetului U.T.C. în comuna Carnetu, raionul Alexandria are numai cuvinte frumoase pentru cei 400 de tineri din organizaţia sa, care au participat la recoltarea, în timpul optim, a sfeclei de zahăr şi la eliberarea terenului în vederea însămînţărilor de toamnă. „Cu angajamentul îndeplinit!“. Aşa îşi intitulează corespondenţa ing. AURELIA SAFALIER de la Termocentrala Craiova. „Membrii organizaţiei U.T.C. din cadrul şantierului construcţii-montaj au reuşit în timpul celor peste 6 000 ore de muncă patriotică depuse să colecteze cantitatea de 520 tone fier vechi, depăşindu-şi astfel angajamentul anual cu 20 tone. Tinerii constructori au hotărit ca pînă la sfirşitul anului să mai stringă încă 150 tone”. ...Acestea sunt veştile. Rezultate frumoase, îmbucurătoare. Intre timp însă noi realizări vin să se adauge acestora, prefigurând un bogat bilanţ final. Pentru că tinerii care ne scriu nu uită să adauge în finalul scrisorilor: „Activitatea continuă. Vom ANDREIȚA Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST RAID STUDENŢESC ÎN CĂUTAREA PE ŞANTIERUL UZINEI DE AUTOTURISME DIN PITEŞTI Colectivul Şantierului IV al I. C. M. Braşov — care construieşte uzina de autoturisme din Piteşti — a realizat de pe acum planul anual. Se apreciază că pînă la sfirşitul anului depăşirea lucrărilor de construcţii-montaj va ajunge la 25 la sută. Acest succes este rezultatul strînsei colaborări dintre constructor şi beneficiar, al asigurării la timp a documentaţiei şi materialelor necesare şi executării tuturor lucrărilor de către formaţii profesionale specializate. Un mare efect a avut asupra scurtării termenelor de execuţie realizarea celor peste 300 de stîlpi de beton de cite 11 tone direct pe şantier, ca şi confecţionarea formelor metalice şi a instalaţiilor de ventilaţie în atelierele centrale ale întreprinderii. CONSTRUCŢII DE LOCUINŢE In cel mai nou şi mai întins cartier de locuinţe ieşean — Tătăraşi — a început construcţia microraionului 3, ce va cuprinde blocuri cu 4—10 etaje, însumînd 3 670 de apartamente. întrebuinţarea, în mare măsură, la construcţia noilor blocuri a cofrajelor glisante, va facilita scurtarea termenului de execuţie. In perimetrul noului microraion s-a deschis, de asemenea, şantierul unui liceu cu 16 săli de clasă. Tot aici se vor înălţa un mare complex comercial şi diverse clădiri social-culturale. (Agerpres) ANUL XXIII. SERIA II. NR. 5737 4 PAGINI - 25 BANI MIERCURI 1 NOIEMBRIE 1967 APARATE DE CONTROL PENTRU URMĂRIREA PROGRAMELOR TEHNOLOGICE Un grup de inovatori de la Combinatul de celuloză şi hîrtie din Brăila a realizat şi pus în funcţiune o serie de aparate de măsură şi control, originale, folosite la urmărirea programelor tehnologice şi ca sistem informaţional în stabilirea soluţiilor optime de fabricaţie. Unul dintre acestea este folosit în secţia de regenerare, unde se semnalau diverse pierderi de materie primă şi unde aparatele clasice nu rezistau un timp mai îndelungat acţiunii intens corozive a elementelor chimice. Procedeul adoptat constă, în principiu, în introducerea în masa lichidă a unor electrozi speciali, la diferite nivele şi de diverse mărimi, rezistenţi la coroziune, care prin atingerea cu leşia „transmit“ pe un ecran al aparatului informaţiile necesare. Alte trei aparate au fost create pentru a face analiza automată a conţinutului de sulfură de carbon în leşie, transmiterea de informaţii despre fenomenele chimice ce se petrec în diferite stadii ale programului tehnologic şi pentru a „regla“ eventualele anomalii care ar afecta calitatea producţiei. Aceste realizări sunt încununarea unor eforturi depuse pe linia canalizării mişcării de inovaţii spre problemele principale ale producţiei , organizarea ştiinţifică şi ridicarea randamentului utilajelor. (Agerpres) 4 Date necunoscute in „biografia produselor“ LA UZINA ..1 SEPTEMBRIE" SATU MARE PRINTRE TINERII UNEI BRIGĂZI DIN SECŢIA MONTAJ — Care e preţul acestui aragaz 7 — Vreo mie fî.„ nu ştiu mai cît. Tînărul Alexandru Covaci se întoarce şi strigă întrebarea vecinului. Dar nici el nu ştie... Răspunsul nesigur se repetă în mai multe exemplare. Ceea ce întrebam era în fapt o falsă curiozitate. Altceva vroiam să aflăm. Ce ştiu şi în ce sens evoluează cascadele curiozităţii tinerilor, in legătură sau dincolo de operaţiile ce le execută la masa de montaj. N-am ales după un criteriu anume brigada condusă de tovarăşul Mihai Săveanu. Argumentul, totuşi, în dreptunghiul rezervat montării reţelei de alimentare cu gaz, lucrează în marea majoritate tineri. Am găsit normal să începem cu astfel de întrebări din cîteva considerente: a) maşinile aragaz sunt în producţie de mai multă vreme; b) toţi tinerii din brigadă au absolvit şcoala profesională, o parte frecventînd în prezent liceul seral ; c) în vitrinele magazinelor de desfacere — şi la Satu Mare există unul chiar în centru, în apropiere de Cafe-tabac-bar — sunt prezente produsele respectivei fabrici. Răspunsurile ne contrazic aşteptările. Tremură, aleargă de la o dată la alta. — Cîte minute ai pentru operaţia ce-o execuţi ? — Nu ştiu ! — în cele mai multe din cazuri. Ici, colo . — Avem normă vreo 360 de bucăţi in 8 ore. (Em. Soos) . Executăm cam 400 de resouri pe zi (Ştefan Zah). Sesizabilă comoditatea în a căuta elementul comparaţiei, care să permită în viitor rezultate mai bune. Durata unei operaţii aici e de cîteva minute. Or, tocmai acest lucru solicită căutări în măsură să contribuie la reducerea timpului efectiv de execuţie. Mergem mai departe. Tinerii din brigadă nu sunt legaţi de un punct fix de lucru apreciat de fiecare în parte deoarece „învaţă complet operaţiile, se obişnuieşte cu toate piesele“. Există deci posibilitatea universalizării. Cum e prelungită dincolo de limitele programului de lucru această necesitate ? „Am luat de la biblioteca tehnică două cărţi peste vară pe care le-am şi predat deja“ (St. Zah) „Nu prea citesc (Al. Covaci). „Vara nu prea am timp, iarna citesc mai mult“ (I. Vajda) . — Nu citesc. Sunt tare ocupat. E prea mare planul (Em Soos). In rest răspunsuri nule. O parte din tinerii anchetaţi au venit din şcoala profesională mai recent. Alţii cu ani în urmă. Constatăm, aşadar, că nici unii, nici ceilalţi nu încearcă să menţină măcar, contactul cu începutul făcut acolo. Solicităm şefului de brigadă un fel de „notă la purtare" a tinerilor din subordine. O notă sinteză a întregului ansamblu de însuşiri etice — profesionale, aşa cum se manifestă ele în rezolvarea sarcinilor de plan. Doar două semne de întrebare în dreptul a doi tineri recent angajaţi (timpul prea scurt pentru edificare). In rest, cele două note limită superioară, înţelegem că nu sînt obiecţii — doar slabe nuanţări — la adresa activităţii lor profesionale. Ne aflăm, evident, în faţa unui fenomen curios. Cît ţine zona obligativităţii, lucrurile merg bine. Cină, e vorba de a depăşi acest cadru, în folosul propriei perfecţionări, mecanismul se opreşte. Nu sunt aici semnele refuzului de a te ridica în viitor peste ce ai putut oferi în prezent ? Nu rezistăm tentaţiei explorării preocupărilor diurne în alte sectoare ale informaţiei. — Ce ziar citiţi ? — Sunt abonat la „Tînărul Leninist“ şi „Pentru socialism“. Iar soţia la „Scînteia tineretului“ şi „Cinema“. — Şi citiţi totul ? — Nu zilnic. N-am timp. La început am crezut că cele spuse nouă de tînărul Ştefan Zah, membru în comitetul U.T.C., pe uzină, este un accident. Iată însă la N. UDROIU (Continuare în pag. a lll-a) Toamna in Parcul Herăstrău SUGERĂM Reconsideraţi acest monument La 16 august 1632, blaronul vodă Matei Aga îşi tocmi din nou lefegii, întrerupse şi pe ţărani de la seceră şi tăbărî cu oastea în Cîmpia Dunării de jos, la Schela Ciobanului — unde se varsă Jiul, în apele fluviului. Turcii ajunseseră iar de pomina lumii. Cind le venea cheful, treceau Dunărea din raialele de dincolo, încărcau dubele cu fete şi le vindeau roabe, pe parale, în caravanseraiuri. Nu se mai făceau duminica hore, căci de acolo le răpeau, pe ales, turcii. Ca să fie iarăşi linişte în sat şi pe cîmp, era necesară o jertfă de sînge. Aşa spun bătrînii şi cel de atunci au dat-o. Vara, la îmblătitul griului, oastea pîlcuiţi prin păduri, bătu pe turci, de-i trecu Dunărea, iar oamenii reveniră la vetre. Cei de astăzi, care locuiesc prin acea parte a Doljului şi grîndovenii, şi piscanii, şi listovenii dar mai ales sadovenii au păstrat cîntece şi povestiri, şi mai au de atunci, pentru pomenire o mănăstire, zidită de Domn, în care s-au oficiat sute de ani şi nunţi şi înmormîntări iar în chilii s-au ţesut covoare şi s-a învăţat carte. Este singurul monument istoric, cum spunea Iorga, mai de seamă, din toată cîmpia Doljului. Sugerăm Direcţiei monumentelor istorice, care a întocmit de acum doi ani un deviz de reparaţii, să trimită specialiştii cit mai degrabă, pentru renovarea monumentului. Au venit ploile, batinaturile, cei din sat au acoperit, monumentul cum s-au priceput — cu rogojini. Un sprijin l-ar da chiar oamenii din partea locului, bucuroşi să păstreze şi pentru strănepoţii lor — simbolul jertfei strămoşilor. Se proiectase să se aştearnă asfalt, pe drumul istoric care duce din sat la monument. Dar proiectele întocmite cu atîta generozitate, cu mult timp în urmă, nu au avut menirea decit, probabil, să aprindă speranțe. Recomandăm forurilor în drept, să nu înceapă lucrările de restaurare, cînd monumentul istoric se va transforma în monument arheologic. Ci în primăvara viitoare. I. MAHCOVICI TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnul HOUARI BOUMEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare Alger Cu ocazia celei de-a XIII-a aniversări a zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală. Urez, de asemenea, prosperitate şi progres poporului algerian prieten, îmi exprim şi cu această ocazie speranţa că se va dezvolta continuu colaborarea multilaterală româno-algeriană în folosul ambelor popoare şi al păcii generale. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România