Scînteia Tineretului, decembrie 1967 (Anul 23, nr. 5763-5789)
1967-12-01 / nr. 5763
SAVINEŞTI: UN NOU SISTEM DE INTERVENIII ENERGETICE La Uzina de fire şi fibre sintetice din Săvineşti s-a introdus în exploatare un nou sistem de intervenţii energetice. Acesta constă în amplasarea a 12 staţii de transformare şi distribuire a energiei electrice de cite 6 kW, deservite de numai trei electricieni pe tură. Controlul şi asistenţa se efectuează prin intermediul dispecerului energetic, la un nivel tehnic ridicat, in toate schimburile şi pentru toate manevrele. Noul sistem de intervenţie elimină posibilităţile de accidente, precum şi avariile provocate din vina personalului de întreţinere şi exploatare sau de funcţionarea necorespunzătoare a aparatajului din staţiile de transformare. (Agerpres) La ferma urasna a itreprnaem agricole ae stai avasim, mecanizatorii continuă să execute arături adinei Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIII, SERIA II, NR. 5763 4 PAGINI - 25 BANI VINERI 1 DECEMBRIE 1967 ÎN PAG. 2 DE CE EȘTI SINGURĂ DUMINICĂ? (Anchetă socială de M I H A I S T O I A N) BUCURIILE LUI GERULA (Interviu cu actorul Ilarion Ciobanu). Stand : Dumitru Ţepeneag „FRIG". VARIETĂŢI PE GLOB. . CENTRALA INDUSTRIALA FRUCTIFICĂ MAI BINE CAPACITATILE DE PRODUCŢIE 9 Lărgirea atribuţiilor unităţilor economice, asigurarea participării celor mai buni specialişti la dirijarea activităţii economice, promovarea consecventă a principiului conducerii colective, crearea unui cadru propice pentru mai buna valorificare a iniţiativei celor ce muncesc, precum şi întărirea răspunderii tuturor organelor şi cadrelor de conducere pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie constituie doar cîteva dintre măsurile ce se propun pentru perfecţionarea şi organizarea conducerii economiei naţionale. In articolul de faţă ne vom, referi la unele avantaje pe care le vor avea unităţile industriei constructoare de nave fluviale, deci, şi şantierul nostru, prin înfiinţarea centralei industriale. In prezent unităţile colaboratoare sînt răspîndite pe Ing. Lucian Mititelu director Adam Nicolae contabil şef Şantierul Naval Giurgiu sute de kilometri,, existînd de-a lungul Dunării nu mai puţin de şase şantiere navale. In aceste condiţii centrala industrială poate fi realizată cu o eficienţă indiscutabilă, pe baza principiului concentrării orizontale. In cazul nostru specificul producţiei, amplasarea geografică, raporturile economice şi tehnice cu alte întreprinderi etc, permit această concentrare. în ce priveşte stabilirea sediului centralei există două variante : alegerea acelui centru industrial aproximativ egal depărtat de unităţile periferice, respectînd, în acest caz, criteriul amplasării teritoriale (optînd pentru oraşul Bucureşti), sau alegerea acelei localităţi în care-şi desfăşoară activitatea întreprinderea cu ponderea cea mai mare în producţia de nave fluviale, în acest al doilea caz, care ni se pare mai raţional, opinăm pentru oraşul Galaţi. Acesta nu numai că este el însuşi un oraş cu multiple posibilităţi de dezvoltare industrială, dar, aici, îşi are sediul un puternic institut de proiectare de specialitate, precum și uzina mecanică — unul din principalii furnizori de utilaje necesare acestei industrii. Actuala formă de organizare a industriei nu rezolvă pe deplin unele probleme (Continuare în pag. a IlI-a) PE TEME SPORTIVE 1. HANDBAL :UN TURNEU DE CONSOLARE NECONSOLATOR !. . . Echipa oraşului Bucureşti, de fapt o adevărată „naţională“, a cîştigat tradiţionala Cupă a oraşului Bucureşti la handbal. Acest adevărat „turneu de consolare“, prima evoluţie însemnată a naţionalei româneşti după campionatul mondial din Suedia, pe care reprezentativa română îl cîştigă la Bucureşti, în compania unor echipe clasate la ultimul campionat mondial sub locul trei, nu este însă suficient de consolator. Echipa Bucureştiului s-a clasat pe primul loc într-o competiţie în care nu era ameninţată teoretic decit de doi adversari: U.R.S.S. şi Iugoslavia. Practic, echipa Bucureştiului a fost pusă în dificultate şi de echipa maghiară, care n-a strălucit de loc în acest turneu. Meciurile cu U.R.S.S. şi Budapesta au fost cîştigate doar la un punct diferenţă ! Scontata diferenţă de valoare, mai ales în faţa echipei budapestane, nu s-a făcut văzută. Evoluţia echipei Bucureştiului ne-a reamintit memorabila semifinală din Suedia, cînd naţionala română de handbal pierdea, într-o luptă dezorientată şi dezordonată, in faţa unei naţionale cehoslovace bine pusă la punct. Spun „memorabilă" pentru că nu numai victoriile au dreptul la nemurire. Dacă rugbiştii români ar fi uitat penibilul scor cu care naţionala română pierdea in faţa celei franceze la Bordeaux, şi dacă ar fi fost convinşi de justeţea lui, lucru dealtfel imposibil, n-am fi putut asista la răsunătoarea înfrîngere a echipei franceze la Bucureşti în meciul revanşă. Cu cit nu va fi uitată această supărătoare înfrîngere din Suedia, cu atît e mai sigur că şansele de redresare ale handbalului nostru există. Infrîngerea aceasta nu trebuie însă numai ţinută minte ci şi analizată. Factorii înfrîngerii s-au făcut simţiţi şi în jocul echipei Bucureştiului din recentul tur V. JURAŞCU (Continuare în pag. a IlI-a) f.................... * Ca faza responsabilităţii... stinsă O seară de toamnă bacoviană. Un cer de plumb din care se cerne, enervant o ploaie măruntă, deasă, o adevărată ploaie „mocănească“. Şoferii rulează prudent. Maşina miliţiei se îndreaptă spre şoseaua Bucureşti-Alexandria. Pe o asemenea vreme, utilizarea reglementară a luminilor are o şi mai mare importanţă pentru evitarea accidentelor rutiere. Este plăcut, chiar reconfortant, să vezi cum şoferii trec „la înălţime“ pe faza scurtă. E un act in care desluşeşti grija omului de la volan pentru securitatea sa şi a altora. Şi, bineînţeles, il saluţi şi-l stimezi. Dar iată că un fulger sfîşie întunericul şi continuă să te orbească persistent. O maşină trece prin dreptul nostru fără să reducă viteza. E limpede. Avem de-a face cu unul din „cavalerii terorii albe“ ai şoselelor. întoarcem, îi depăşim şi ii semnalizăm să oprească. — V-aţi făcut vinovat de folosirea incorectă a lumini I lor pe timp de noapte, i se adresează ofiţerul de miliţie. — Eu le folosesc corect. Nu se poate... Gheorghe Şerbănescu, conducătorul autoturismului cu nr. 1-P1-3524, încearcă să se scuze. — Fiţi amabil, aţi vrea să recapitulaţi prevederile regulamentului ? — Desigur. Am folosit jocul de lumini... de fapt lanternele... Răspunsul este confuz şi dovedeşte că cel puţin la capitolul folosirii luminilor pe timp de noapte, Gheorghe Şerbănescu este corigent. I se aplică sancţiunea cuvenită. Dar atît pentru el cit şi pentru alţii care sunt la fel de „pregătiţi“, trebuie să amintim că jocul de lumini este un adevărat joc cu moartea. Şoferul Gheorghe Călin, care conducea autocamionul 27-B- 3553 pe şoseaua Bucureşti- Alexandria, a folosit jocul de lumini in timpul întîlnirii cu un autovehicul care venea din sens opus. Rezultatul ? Accidentarea mortală a unui cetățean. Un alt caz, la fel de semnificativ : în timp ce conducea autocamionul 21-ISI. ZAICESCU lt. maj. C. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a II-a) Şantierul Naval Olteniţa. Aici se nasc vase care spintecă apele oceanelor şi ale mărilor, ducind departe faima constructorilor de nave români. Foto : AGERPRES OGOARE RENTABILE La întreprinderea agricolă de stat Puchenii Mari, regiunea Ploieşti, cifrele conturează soldul beneficiilor la peste 1000 000 lei. Pe acelaşi teren al fostelor gospodării agricole de stat Drăgăneşti, Puchenii şi Corlăteşti, în aceleaşi condiţii naturale, dar într-un cadru nou de organizare, beneficiul — acum de 2,4 ori mai mare — demonstrează eficacitatea aplicării măsurilor stabilite pe baza Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din martie 1967. — Ridicarea rentabilizării producţiei — ne spune tovarăşul ALEXANDRU GHEORGHE, directorul întreprinderii — a fost determinată in primul rind de creşterea producţiei. E drept că am făcut şi unele economii la cheltuieli, la cele neproductive in principal ; pentru producţie am evitat strangularea lor, fiecare şef de fermă avînd libertatea efectuării de plăţi în scopul şi la timpul ce considera că este potrivit, noi intervenind numai cină observam că se depăşea un anumit barem peste care aveam îndoieli că ar mai fi oportună continuarea lor. Dar, rolul hotărîtor l-a avut creşterea producţiei medii. La grîu a fost în anul acesta cu 710 kilograme mai mare. In zootehnie, sectorul care ridică şi cele mai multe probleme, căutările în găsirea de soluţii ce vizează rentabilizarea au fost şi continuă să fie şi mai mult în atenţia specialiştilor din această întreprindere. „ In numai 7 luni am reuşit să trecem de la pierderi la beneficii, relata inginerul AUREL DUNĂ şeful fermei zootehnice Corlăteşti. Laptele, principalul produs al fermei, îl realizăm la un preţ cu 22 lei mai mic decit în anul trecut. In privinţa retribuirii lucrătorilor am căutat să găsim cea mai stimulativă formă — plata in acord. Însemnate pierderi se datorau fi simplului fapt că animalele nefiind supuse unui control al producţiei din partea centrului de selecţie, nu aveau un certificat de origine, din care cauză produşii tineri în loc să fie livraţi pentru prăsită la preţul de 12 lei kilogramul, erau valorificaţi la categoria animalelor destinate îngrăţării cu 7,50 lei kilogramul. Stăm de vorbă şi cu tânărul inginer Nicu Marinescu, şeful fermei, care lucrează aici de la absolvirea facultăţii. Din cei 27 de oameni ce deservesc 630 hectare, aproape jumătate sunt tineri. E Ei cunosc şi mă cunosc bine. Entuziasmul ce ne caracterizează pe noi, tinerii, a găsit în noua formă de organizare un cadru adecvat de desfăşurare şi afirmare. Cele 5 000 kilograme obţinute la hectarul de porumb neirigat confirmă. Deşi a fost un an normal, am reuşit să depăşim cu 860 kilograme media anului trecut. Cum ? Întreaga activitate am axat-o în cimp. Am căutat să realizăm în primul rînd o densitate bună a plantelor iar fertilizarea am aplicat-o diferenţiat în raport cu potenţialul productiv al fiecărei parcele. Tractoarele şi celelalte maşini agricole al căror amortisment are pondere mare în preţul de cost, le-am folosit eficient reuşind să ne facem toate lucrările fără a mai apela la închirieri. Efectul a fost dublu : nu am mai încărcat costul produselor cu plata muncii manuale, iar lucrările au fost executate in timp şi de bună calitate. Folosind ierbicide am redus numărul prașilelor manuale de la trei la una. Pentru anul viitor am hotărît să ridicăm ștacheta la 6000 kilograme. N. COȘOVEANU OŢEL SUPERIOR Specialiştii oţelăriei vechi de la Combinatul siderurgic Hunedoara au asimilat o marcă nouă de oţel cu caracteristici superioare, care se produce aici pentru prima dată în ţară. Tehnologia de elaborare este complexă şi necesită din partea topitorilor o specializare profesională deosebită. De pildă, după ce se efectuează aliajul cu mangan se mai fac o dezoxidare suplimentară cu aluminiu şi vanadiu, realizîndu-se un oţel sudabil de înaltă rezistenţă. El este destinat îndeosebi construcţiilor industriale de pe marile şantiere hidroenergetice. (Agerpres) IN COMPETITIE CU GRAFICA Fotografii de: S. DAN si O. PLECAN TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIALIST UNGAR GUVERNULUI REVOLUŢIONAR MUNCITORESC ŢĂRĂNESC UNGAR Budapesta In legătură cu încetarea din viaţă a dr. Münnich Ferenc, militant de seamă al mişcării muncitoreşti şi om de stat al Republicii Populare Ungare, Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România exprimă profunde condoleanţe Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar şi familiei îndoliate. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CONSILIUL DE MINISTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA SUGERĂM SESIUNI ŞTIINŢIFICE ŞCOTARE In unele licee din ţară — la Galaţi, Craiova, Caracal şi în alte oraşe — reluată perseverent şi perfectată de la un an la altul — iniţiativa organizării sesiunilor de referate şi-a confirmat deplina utilitate, întrucît s-a dovedit o modalitate, nu numai interesantă, ci şi atrăgătoare, pentru promovarea activităţii cercurilor şcolare. Ea cumulează eficace, într-o măsură însemnată, importanţa şi sensurile acţiunii de cultivare a curiozităţii special orientate pentru cunoaşterea mai amplă — dincolo de limitele în care este circumscris studiul elevilor prin programa şcolară, manual şi cadrul orei de clasă , a unor discipline de învăţămînt sau domenii, extraşcolare ale ştiinţei şi tehnicii, ale artelor. Pînă la elaborarea unor instrucţiuni metodice, ca exemplu concludent putem prezenta, în esenţă, concepţia şi cadrul organizării în actualul an şcolar a Sesiunii de referate a cercurilor de elevi din Liceul „Fraţii Buzeşti“-Craiova. La a cincea sa ediţie, sesiunea va fi pentru prima oară integrată cadrului sărbătoresc al „Zilei liceului“ — festivitate ce debutează anul acesta — în duminica primei decade a lunii februarie 1968 — alături de variate manifestări cultural-artistice şi sportive. Astfel, ca bilanţ al rezultatelor unui an de activităţi în cercurile de limbă şi literatură română, limbi străine, istorie şi ştiinţe sociale, naturale, geografie, matematică, fizică şi chimie, sesiunea va afirma public, consacrînd prin premii (cărţi, excursii) cele mai valoroase referate alcătuite în fiecare cerc. Desigur, un asemenea final competitiv atrage şi stimulează căutările, munca elevilor pentru elaborarea temeinică a referatului ales — fiecare cerc este reprezentat doar de două lucrări, selectate după riguroase criterii valorice. Informaţia şi impresiile devin şi mai importante pentru toţi participanţii elevi, prin organizarea unor vizite la întreprinderi şi instituţii craiovene cit mai apropiate de profilul preocupărilor fiecărui cerc, în acest an şcolar. Alături de cercurile amintite, îşi vor prezenta cele mai însemnate roade şi unele cu caracter special, abia înfiinţate anul acesta. Este vorba de cercurile de cusături şi broderie, arte plastice, fotografie, cu creaţiile cărora, adăugate unor planşe, aparate, şi alte materiale didactice construite de membrii celorlalte cercuri, se realizează o semnificativă expoziţie. Cu acelaşi prilej, invitaţii vor putea citi şi primul număr al revistei cultural-ştiinţifice a Liceului „Fraţii Buzeşti“. ION TRONAC