Scînteia Tineretului, martie 1968 (Anul 24, nr. 5841-5874)
1968-03-01 / nr. 5841
TEM SUPREM MCTIVITAJII ORGANIZAŢIILOR - comunista tinerei generaţii — Consfătuirea pe ţară a Uniunii Tineretului Comunist a încredinţat organelor şi organizaţiilor U.T.C. sarcini de mare însemnătate în privinţa educaţiei politico-ideologice, patriotice şi morale a tineretului, în privinţa dezvoltării unei noi atitudini faţă de muncă şi învăţătură, a entuziasmului, hărniciei, spiritului inovator. In condiţiile în care activităţile destinate realizării acestor însemnate obiective trebuie să se bazeze pe cunoaşterea mai precisă a particularităţilor diverselor categorii de tineri, pe receptivitatea faţă de nou, pe stimularea fanteziei şi iniţiativei tinerilor, noilor comitete municipale ale U.T.C. le revin răspunderi sporite şi multilaterale. Care sunt, în acest sens, criteriile care au călăuzit formularea programului de activităţi al Comitetului municipal Bucureşti al U.T.C. ? — Recent, plenara de constituire a Comitetului municipal a dezbătut programul de activităţi pe care ni l-am propus în urma consultării unui mare număr de tineri din organizaţiile bucureştene şi a instituţiilor cu care urmează să colaborăm. Am pornit de la intenţia diferenţierii şi diversificării activităţilor, dată fiind competenţa eterogenă a organizaţiei noastre : din 210 000 utecişti, avem peste 78 000 muncitori, 14 500 ingineri, tehnicieni, cercetători, 10 000 lucrători în construcţii, aproape 42 000 studenţi, 58 000 elevi, numeroşi intelectuali, cooperatori etc. Se înţelege deci că numai un program amplu şi variat poate răspunde unei asemenea diversităţi de cerinţe şi gusturi. Pe linia educaţiei politico-ideo-Convorbire cu tovarăşul DUMITRI CHEOROMIAN, prim secretar al Comitetului municipal Bucureşti al U.T.C. logice a tineretului, vom constitui un grup permanent de lectori, cuprinzînd cadre din aparatici, la Uzina metalurgică Iaşi, omul este un Prometeu contemporan. El aprinde zilnic focul sacru al creaţiei şi muncii. Uzina ieşeană este, la oră actuală, unul din cei mai mari producători de ţevi şi laminate din ţară, tul de partid şi de stat, din presă şi edituri, care se vor întîlni periodic cu tinerii din organizaţii. Politica internii şi internaţională a partidului, direcţiile dezvoltării economice a patriei, vor fi popularizate in continuare la nivelul de înţelegere şi de preocupări al fiecărei categorii de tineri. Astfel, vom continua tradiţia venirii în mijlocul studenţilor care — cum se ştie — sunt preocupaţi cu deosebire de aspectele mai puţin cunoscute ale politicii internaţionale, a unor oameni cu experienţă şi pregătire care să le prezinte asemenea aspecte. Convorbire consemnată de : SEBASTIAN COSTIN (Continuare în pag. a Ill-a) ANCHETA NOASTRĂ BETTE ! ÎN PAG. 3 Cronica televiziunii I ® „Blestemul“ şi DAVIS ERORILE PROVIZORATULUI IN PREGĂTIREA CADRELOR „Fapta inculpatului de a-şi însuşi din gestiune suma de 31 465 lei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare“. Am în faţă un roman de cinci sute de pagini şi opt ani. Are coperţile deteriorate — a fost solicitat mi se spune. Referate, situaţii contabile, expertize trec peste experienţa mea nu însă fără a le simţi greutatea. Acum cînd am citit din nou concluziile de învinuire şi sentinţa realizez în toate sensurile sale termenul delapidare. Şi cred că e un eufemism. Inculpaţi, martorii apărării, alţi martori ai apărării (unii copleşitor de binevoitori), declaraţii clare sau mai puţin clare, cinism cît pentru o mie de ani, cereri, alte cereri, apărări. Şi totuşi, totuşi ce se ascunde, dincolo, de aceste acte, de aceste declaraţii dezarmant şi revoltător de sfidătoare, cine le-a produs ? Dosarul de cinci sute de pagini închide între coperte şi un trist roman sentimental. Aproape o sută de pagini, scrisori. Un incredibil roman sentimental frizînd absurdul, dincolo de absurd frizînd demnitatea sentimentului omenesc. Nu, nu trist, copleşitor de trist pentru limbajul folosit (deşi şi pentru asta), nu pentru stil, adevărul nu are nevoie de stil. Cu batista la nas să urmărim caligrafia lor pestilenţială : NICOLAE ADAM (Continuare. In pag. a ll-a) In urmă cu trei ani, la Alba Iulia, a fost construită cea mai mare fabrică de produse refractare din ţară, dotată cu utilaje moderne de o mare tehnicitate, pentru exploatarea cărora este nevoie de muncitori cu o înaltă calificare. Paralel cu construcţia fabricii — dat fiind faptul că în ţară nu există o şcoală profesională profilată în acest domeniu , Ministerul Industriei Metalurgice trebuia să prevadă şi construirea unei şcoli care să pregătească muncitori calificaţi pentru toate fabricile de produse refractare. In proiectul de execuţie n-a fost prevăzut, însă, un astfel de obiectiv. Sub impulsul unor necesităţi stringente, construcţia şcolii a fost hotărîtă abia anul trecut cînd s-a văzut că — lipsind muncitori calificaţi — fabrica desfăşoară o activitate cu totul necorespunzătoare aducînd statului pierderi de zeci de milioane lei. Hotărîrea luată era însă tardivă. Pentru amplasarea şcolii şi a căminului trebuia deviată linia electrică de 110 kV care alimentează fabrica, lucrare nu numai foarte costisitoare (cîteva sute de mii de lei) şi dificil de realizat, ci şi cu repercusiuni asupra activităţii de viitor căci înfăptuirea ei exclude orice posibilitate de extindere, mai tîrziu, a staţiei de transformare. Din aceste motive conducerea I.R.E. Hunedoara nu şi-a dat avizul de aprobare a amplasamentului propus, aşa că posibilitatea construirii şcolii nu se întrevede a fi realizată într-un viitor apropiat. Intre timp, Ministerul „a înfiinţat" totuşi la Alba Iulia pe lingă fabrica „Refractara" o şcoală profesională. A dat un ordin, a numit un director... A omis însă — nu ştim, intenţionat sau nu — „amănuntul" că elevii n-au unde învăţa, că nu există spaţii ALEXANDRU BALGRADEANU (Continuare în pag. a 111-a) Mărţişorul. S-a născut dintr-o superstiţie şi a ajuns poezie aşezată în dreptul inimii. Oameni cu multă carte au scris că frumosul obicei ne vine de demult, de la romani şi că aceştia, temânduse de gripa care bîntuie la topirea zăpezilor, aninau pe pieptul copiilor şi tinerilor aţă roşie. In superstiţiile lor vestite, romanii credeau că alungă astfel duhurile rele. Prin ani şi secole, aţa roşie s-a subtilizat, s-a făcut şnur împletit cu ciucuri de mătase şi cu o stea, o floare, o inimă, o ancoră seu te miri ce altceva la mijloc. Coşari minusculi cu scara norocului în spinare, microsticle cu vin ca un apropos către cei vizaţi, păpuşi cît o unghie, pisici ce încap în degetar , ghinde de deal. Andriţoiu aur şi trefle de argint, o cifră , 13 tăiată pe o tăbliţă numai aşa de-a naibii, agrafe sau cărţi de joc din ţara lui Liliput, toate au intrat în arsenalul sentimental al mărţişorului şi vor să tălmăcească totdeauna ceva, în limbajul rămas încă sibilic. Bărbaţii îl trimit femeilor, femeile bărbaţilor, de aceea poate mărţişorul s-a gîndit ca din punct de vedere gramatical, să aparţină genului neutru : un mărţişor, două mărţişoare. In plicurile mici şi cîteodată chiar din hîrtie fină, mîini febrile îl aşează încet, cu grijă, să nu se deterioreze şnurul făcut ^ în serie ca de pomană. Intxi, bineînţeles mărţişorul a fost încet ca o insectă de aur şi mătase, într-un ac banal ^ şi prins de o carte de vizita. Gestul, e plin de gingășie, dar partea feminină vrea. (Continuare în pag. a IlI-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, NR. 5841 4 PAGINI - 30 BAN! VINERI 1 MARTIE 1968 PRIMIREA DE CATRE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT A ŞEFILOR CULTELOR DIN ROMANIA Joi la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit, la Palatul Consiliului de Stat, în audienţă de prezentare, pe şefii cultelor din ţara noastră. La solemnitate au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, vicepreşedinţii Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş şi Ştefan Peterfi, secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, şi şeful Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenţi Justinian Marina, patriarhul Bisericii ortodoxe române, însoţit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Mladin Nicolae, arhiepiscop de Alba Iulia şi Sibiu şi mitropolit al Ardealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei, Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului, Antim Nica Tîrgovişteanul, episcop, vicar patriarhal, Visarion Ploieşteanul, episcop, vicar patriarhal, Marton Aron, episcop romano-catolic de Alba Iulia, însoţit de Huber Iosif, consilier al episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romano-catolice din Bucureşti, însoţit de Bertalan Blaziu, consilier al arhiepiscopiei romano-catolice Bucureşti, Petru Pleşca, episcop romanocatolic şi provicar al arhiepiscopiei de Bucureşti; Nagy Iuliu, episcop al episcopiei reformate Cluj, însoţit de Tökeş Ştefan, consilier al episcopiei reformate Cluj, Papp Ladislau Iosif, episcop al Episcopiei reformate Oradea, însoţit de Santha Paul, vicarul episcopiei reformate Oradea; Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice de confesiune augustană Sibiu, însoţit de Hochmeister Albert, prim-curator general al bisericii evanghelice C. A. Sibiu ; Rosen Moses, şef rabin al cultului mozaic, însoţit de Marilus Iţic, membru în consiliul superior rabinic; Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, însoţit de Kovács Ludovic, vicar al episcopiei unitariene Cluj ; Tomiei Ştefan, vicar al vicariatului ortodox sîrb Timişoara ; Argay Gheorghe, episcop al episcopiei evanghelice sinodo-prestbiteriene Cluj, însoţit de Rapp Carol, vicarul episcopiei evanghelice S. P. Cluj; Ioasif Timotei, episcop locţiitor al mitropoliei de rit vechi Brăila, însoţit de Ivanov Iacob, consilier al mitropoliei de rit vechi Brăila, Pambuccian Grigore, vicepreşedintele Consiliului eparhial al episcopiei armeano-gregoriene, însoţit de Baronian Zareh, secretarul episcopiei armeano-gregoriene; Iacob Mehmet, muftiul cultului musulman Constanţa; Tăchici Ion, preşedintele cultului creştin adventist de ziua a 7-a Bucureşti ; Vicaş Teodor, preşedintele cultului baptist Bucureşti; Bochian Pavel, preşedintele cultului penticostal Bucureşti; Gîndilă Nicolae, prim delegat al cultului creştin după evanghelie Bucureşti. Cu prilejul primirii la preşedintele Consiliului de Stat au luat cuvîntul : Justinian Marina, patriarhul Bisericii ortodoxe române, Marton Aron, episcop romano-catolic de Alba Iulia, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice C. A. şi Moses Rosen, şef rabin al cultului mozaic. A luat cuvîntul preşedintele Consiliului de Stat. Apoi tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de stat s-au întreţinut cordial cu reprezentanţii Cultelor, în timpul întrevederii, au adresat preşedintelui Consiliului de Stat calde cuvinte de recunoştinţă Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romano-catolice din Bucureşti, Gîndilă Nicolae, prim-delegat al cultului creştin după evanghelie — Bucureşti. In cursul întrevederii au fost adresate mulţumiri călduroase Consiliului de Stat, preşedintelui Consiliului de Stat, personal, precum şi guvernului, pentru drepturile de care se bucură cultele în ţara noastră. De asemenea, a fost exprimată întreaga adeziune a clerului şi credincioşilor faţă de politica internă a României, hotărîrea lor de a-şi aduce contribuţia deplină la eforturile întregului popor pentru dezvoltarea şi înflorirea patriei. „Au fost relevate sentimentele de respect şi de aprobare unanimă cu care este primită politica externă a statului nostru, şi s-a subliniat sprijinul pe care cultele, alături de întregul popor, îl acordă acestei politici consacrată colaborării între popoare, securităţii europene şi apărării păcii în lume. (Agerpres) La Galaţi SISTEMUL DE REGLAJ AL CENTRALEI SUFLANTELOR A INTRAT ÎN PROBE La Combinatul siderurgic de la Galaţi a intrat în probe sistemul de reglaj al centralei suflantelor. Creierul întregii instalaţii, cum este considerat el, reglează sarcina de funcţionare a utilajelor şi debitul de aer, în funcţie de necesităţile furnalului de 1 700 mc. Este cea mai mare şi cea mai modernă instalaţie de acest fel din ţară. întregul program de funcţionare este dirijat automat, cu ajutorul unei aparaturi hidrodinamice. COMUNICAT La 6 martie a.c., se convoacă la Sofia Comitetul Politic Consultativ al țărilor participante la Tratatul de la Varşovia. REVENDICĂRILE STUDENŢILOR ITALIENI De aproape două săptămîni opt facultăţi ale Universităţii din Roma sunt ocupate de studenţii în grevă. Trei încercări consecutive ale poliţiei de a „degaja" incinta centrului universitar au dat greş. Sîmbăta trecută autorităţile au decis să retragă forţele poliţieneşti pentru a nu „încinge" şi mai mult atmosfera. Episodul de la Roma este doar o secvenţă a vastei mişcări protestatar-revendicative studenţeşti care zguduie de cîteva luni Italia şi pe care CORRIERE DE LA SERRA a denumit „cea mai amplă explozie universitară din istoria şcolii italiene“. După începerea anului universitar, în toamna trecută, universităţile din Trento, Torino, Cagliari, Sassari, Salerno, Napoli, Padova, Pavia, Siena, Pisa, Florenţa, Milano, Lecce au fost parţial sau total ocupate. In majoritatea cazurilor, acţiunile protestatare studenţeşti (greve, ocuparea facultăţilor, demonstraţii, adunări, prezentarea de memorii autorităţilor) au fost iniţiate în legătură cu o situaţie locală : la Universitatea catolică din Milano — creşterea taxelor ; la Torino — alegerea unui teren pentru construirea unei noi facultăţi, la Padova fi Flor L'ESPRESSO :„O amploare niciodată atinsă în trecut" . ÎL MESSAGERO: „Se cere o reformă profundă şi rapidă a universităţii" renţa — probleme privind organizarea uneia sau alteia dintre facultăţi. „Dar — remarcă într-o corespondenţă din Roma, LE MONDE — majoritatea observatorilor atenţi, constată că, spre deosebire de mişcările anterioare ale căror revendicări erau în general strict corporative, mişcarea actuală a început printr-o cerere insistentă de restructurare profundă a universităţii italiene, însuşi faptul că studenţii au ales perioada primelor examene (ianuarie-februarie) pentru a-şi accentua presiunile relevă că ei preferă abolirea structurilor universitare care nu-i satisfac, în locul reuşitei EM. BUCAR (Continuare în pag. TV)