Scînteia Tineretului, aprilie 1968 (Anul 24, nr. 5867-5892)
1968-04-01 / nr. 5867
Driblingul arbitrului de Fănuş Neag Note, ştiri, informaţii la zi Rezultatele Diviziilor A,B şi tineret « Surpriza Cfapil Ifl Ii. PlBrC$, U.I.A. • WTCHlfflt gflWfclC , la fotbal, clasamentul tH 4-1 • Liderul a capotat la Bucureşti • Eroare« * ► Mezinii învinşilor fac declaraţii tactică a „Farului" a readus Steaua pe primul loc • „Realul“ Răspund:DDBrin,ştefănescu, du- mi.şi găseşte cadenţa # „Stegarii* au predat MITRU, MUNTEANU, LICA DUMITRU, ^ ^ ^ | MARIN ALECU lanterna „Progresul®*" j Citiți amănunte în pag. a lit-a ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, NR. 5867 4 PAGINI — 30 BANI LUNI 1 APRILIE 1968 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Brigada „Scinteii tineretului" — N. ARSENIE, D. MATALA, M. TACCIU și V. VĂDUVĂ - transmite: DINCOLO DE STADION Dan Deştiu Una dintre cele mai vechi, mai importante, mai complexe, mai dezbătute şi. In ultimă instanţă, mai insuficient lămurite probleme ale dezvoltării sportului din ţara noastră este problema „schimbului“. Incepînd de la descoperirea tinerelor talente, pînă la consacrarea lor ca performeri autentici, o întreagă filieră de profesori, instructori, antrenori, metodişti principali sau secundari se preocupă — adesea, chiar la modul serios — de noile promoţii sportive, chemate să facă mai departe ştafeta unor recursori valoroşi. Am avut o dată prilejul să consemam cu satisfacţie rezultate excelente obţinute de „speranţele“ noastre, în diferite confruntări internaţionale. La fotbal — e drept, cam de m multişor — juniorii români se numărau printre cei mai buni n Europa ; atletismul a intetrat şi el cîteva succese mare, încununate prestigios de edalia de aur a elevei Mihai Peneş, la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice. Boxul, scri- ma, nataţia, handbalul, şahul, canotajul — pentru a nu amin! decit unele discipline — ne-au adus, de asemenea, argumente in favoarea tezei despre marile resurse ale tineretului nostru pe tărîmul performanţei. Cu toate acestea, mi se pare inutil să insist pentru a demonstra (oricare lector avizat va fi de acord) că între • •• potenţialul de care dau dovadă in primii ani şi ceea ce realizează ulterior majoritatea aspiranţilor la gloria sportivă, există un decalaj considerabil. De câte ori nu s-a vorbit, cu lux de amănunte, cu exemple pregnante, despre ciudata evoluţie a fotbalistului român, talent recunoscut pe plan internaţional, la 17 ani, şi semi-vedetă plafonată, la 22 ? Cîţi dintre adolescenţii care au strălucit in diverse ediţii ale turneelor UEFA mai îndreptăţesc astăzi nădejdile puse în el . Ce se d intimplă, de asemenea, cu atîţi atleţi, ale căror rezultate în perioada junioratului prevesteau o ascensiune strălucită spre piscurile ierarhiei şi care s-au oprit brusc, tocmai în pragul cifrei excepţionale 7 Este oare normal ca abia azi la 15 ani după apariţia IOLANDEI BALAŞ să răsară o nouă purtătoare a culorilor noastre — VIRGINIA BONCI — capabilă să ne reprezinte onorabil la săritura în înălţime 7 E admisibil ca în acelaşi interval de timp, să nu producem nici un sprinter de clasă europeană, cu excepţia cîtorva „zvîcniri“ trecătoare ale lui ZAMFIRESCU şi JURCA . De ce progresează cu atîta timiditate un aruncător de talia lui GH. COSTACHE, o „hurdlera“ ca VALERIA BUFANU, o semifondistă ca VIORICA GABOR? Unde au (Continuare în pag. a 111-a) INDIFERENŢA ŞI NEÎNCREDEREA nu sînt metode de muncă Am auzit de prea multe ori pînă acum că organizarea activităţii sportive a tinerilor de la sate „ridică probleme", şi de prea multe ori pînă acum am văzut umeri ridicîndu-se şi surîsuri sceptice cînd tema poposea în discuţie. Pe alocuri s-a încetăţenit chiar ideea că o activitate sportivă complexă, capabilă să antreneze întreaga masă a tinerilor dintr-o comună sau alta, nici n-ar fi posibilă. Respingînd din capul locului părerea aceasta, am încercat într-un raid prin comunele judeţului Prahova să desluşim cauzele pentru care mişcarea sportivă de la sate se află într-o astfel de situaţie. Mai întîi evident, despre baza materială. Drăgăneşti. De la piciorul unei ripe, începe islazul. Un pămînt neted pe care dă firul Foto text: VIOREL BABA ierbii. Verdeaţa e întreruptă ici-colo de fîşii cenuşii ale potecilor care se încrucişează venind din cîteva direcţii diferite. Patru pari bătuţi în capetele opuse ale cîmpului, încheiaţi cu bare transversale, lasă să se înţeleagă că aici este un teren de fotbal. Nici o altă împrejmuire, nici un alt semn distinctiv. Gîştele pasc gazonul bazei sportive din Drăgăneşti, Buda-Palanca. Dincolo de gardul care împrejmuieşte sediul brigăzii a IX-a a Staţiunii de maşini şi tractoare aarcaneşti, se desluşesc porţile terenului de fotbal. Din depărtare totul pare în ordine. Cînd te apropii lucrurile se schimbă. O porţiune din gardul cu pricina a dispărut. Spărtura largă s-a transformat, o dată cu întregul teren de fotbal, in zonă de acces pentru tractoare. Potecile de la Drăgăneşti sunt aici nişte drumuri largi cu denivelări apreciabile. Cu diferenţe neînsemnate situaţia din comunele judeţului este generală. EXCEPŢIA DE LA PIETROŞENI SAU DESPRE SPRIJINUL PE CARE-L DAU COMITETELE DE SPRIJIN Dar, la urma urmei, în sarcina cui stă grija pentru starea unei baze sportive ? Cine are datoria să înlăture precaritatea acestora, să le menţină în situaţia de utilitate agreabilă ? In majoritatea comunelor din judeţul Prahova sunt constituite asociaţiile sportive. Fiecare din acestea cuprind numeroşi tineri şi pe lingă fiecare asociaţie există un comitet de sprijin format din notabilităţile comunei, preşedintele cooperativei agricole de producţie, preşedintele comitetului sindical, preşedintele cooperativei de consum, profesori, activişti culturali etc. Care sunt atribuţiile acestui consiliu de preşedinţi şi care ale tinerilor ? La Pietroşeni, un partizan inimos şi declarat al echipei de fotbal din comună, ne-a definit în mod practic raporturile de reciprocitate dintre tineri şi comitetul de sprijin al asociaţiei sportive, raporturi pe care noi am fi vrut să le formulăm mai întîi teoretic. — Trebuie înţeleasă dragostea băieţilor pentru sport (înţelegeţi fotbal n.n.). Le-am făcut rost de tot ce le trebuie, din fondurile puse la dispoziţie de cooperativa de consum şi de cooperativa agricolă de producţie. Au echipamentul necesar şi, după părerea noastră, un teren convenabil. Totuşi ei au propus să se schimbe terenul de fotbal de pe islaz pe o lucemieră mai către centrul comunei. — Şi aţi acceptat ? — Mai e vorbă ? Fiindcă au dreptate şi o să iasă pînă la urmă ceva bun, să vedeţi. Mă ocup personal de amenajarea lui. O să luămi nişte plopi canadieni de la Tîrguşorul Nou. Vrem să confecţionăm barele şi să împrejmuim lucemiera. Merită osteneala. Indiscutabil, acesta este un punct de vedere şi el favorizează afirmarea unei concluzii sigure. Două lucruri condiţionează relaţiile normale dintre tineri, pe de o parte, şi asociaţia spotrivă cu comitetul ei de sprijin, pe (Continuare în pag. a lll-a) Gimnastica intră, din nou în actualitate ! Cea mai apropiată confruntare este aceea a lotului feminin care va evolua în cadrul unei întîlniri bilaterale la 13 şi 14 aprilie cu echipa Uniunii Sovietice. Concursul de verificare al selecţionabililor, desfăşurat sîmbătă şi duminică, nu ne dă dreptul la prea mult optimism. „Impusele" rămîn, în continuare... slab cotate. FERTILITATEA ORGANIZĂRII MUNCII Incepînd de la 21 martie, am zice, chiar din clipa în care ziua a fost egală cu noaptea, febrilitatea lucrărilor de primăvară, pusă la temelia viitoarelor recolte, ■iţea fi simţită şi în judele Iaşi şi Vaslui de-a lungul unui itinerar decîteva sute de kilometri ce ar fi legat localităţile Popricani, Movileni, Costuleni, Răducăneni, Moşna, Huşi, Vetrişoaia, Vultureşti, Negreşti şi Tg. Frumos. Zăpada care s-a lăsat anul acesta dusă destul de greu şi vremea bună care a venit dintr-o dată pare să fi jucat un rol important în procesul de dozare a tuturor forţelor necesare pentru realizarea unui ritm capabil să recupereze paşii cu care meleagurile din partea aceasta a Moldovei rămăseseră mai în urmă. Un scurt bilanţ al eforturilor depuse încă din prima zi a campaniei şi pînă acum, avînd la bază rapoartele celor de pe cimp înscrie suprafeţe de cîteva sute de hectare înisămînţate cu sfeclă de zahăr, mazăre, ovăz şi orz, culturi pentru ale căror seminţe primăvara, ţinînd cont de condiţiile ce le sunt necesare transformării lor în recolte, a semnat deja certificatul pătrunderii lor in sol. Alte suprafeţe la fel de însemnate ca întindere au fost amenajate pentru însămînţarea porumbului. Punînd la bază experienţa anilor trecuţi, îndrumaţi de cadrele tehnice din agricultură, lucrările au fost începute în acele sectoare unde existau condiţii optime de lucru, sectoare I care au fost depistate prin analizele care s-au făcut şi se fac zilnic pe teren I ceea ce determină o orientare judicioasă a forţei de muncă disponibilă. „Plugul I badelui“ cu tracţiune animală s-a dovedit astfel la ION CHIRUC corespondentul a „Scinteii tineretului“ . (Continuare in pag. a II-a) . Mă aflu în perimetrul unei unităţi militare, în cîmpia Olteniei. Militarii din anul I, tineri veniţi să-şi îndeplinească o tradiţională îndatorire faţă de ţară şi popor, aşteaptă, în front, clipa solemnă. Fanfara deschide festivitatea. Careul, zid viu, intonează Imnul Tricolor. De unde ne aflăm, privim două inscripţii în basorelief. Una, de o simplitate neobişnuită , „Anul 1892“ — ne dezvăluie începuturile cronicii unităţii. Cealaltă evocă lupta plină de abnegaţie şi eroism pentru libertate naţională şi dreptate socială. Tradiţiile glorioase ale acestei unităţi militare cuprind şi episoadele ai căror eroi sunt dorobanţii războiului de independenţă din 1877. Vor- VIZITA IN FINLAND* ION GHEORGHE MÄHDER PLECAREA DIN BUCUREŞTI Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitaţia guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Anadra Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasilis Vilcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Retre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului şi alte persoana oficiale. Au fost de faţă Seppo Olmui Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la Bucureşti.Agerpreat La plecare, pe Aeroportul Băneanu SOSIREA LA HELSINKI HELSINKI 31 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Mircea S. Ionescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special la bordul căruia se aflau preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Seutula. Dominat de majestuoase păduri prin care şi-a resfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeze şi-a primit oaspeţii într-o atmosferă sărbătorească — expresie a relaţiilor de stimă şi prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România şi Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic, drapelele de stat ale României şi Finlandei. La coborârea din avion, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de preşedintele Consiliului de Miniştri al Finlandei,Mauno Koivisto şi de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlandez a prezentat apoi oaspeţilor celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare : Aarie Simonen, ministrul justiţiei, Vaino Leskinen, ministrul comerţului şi industriei, Arjeo Keinonen, comandantul şef al armatei, Teuvo Aura, preşedintele Consiliului municipal al oraşului Helsinki, Lauri Aho, primarul oraşului Helsinki, precum şi alte politici personalităţi ale vieţii finlandeze. Au fost de faţă Niculai Ioan Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei şi ai agenţiei economice ai ţării noastre în Finlanda, precum şi Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. Erau, de asemenea, prezenţi numeroşi ziarişti finlandezi şi corespondenţi ai presei străine. O companie de elită a forţelor armate finlandeze a prezentat onorul. După intonarea imnurilor de stat a celor două ţări, premierii României şi Finlandei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniştri ai celor două state, precum şi celelalte personalităţi au luat apoi loc în maşinile oficiale, îndreptîndu-se spre reşedinţa rezervată oaspeţilor români, în marele Hotel Maxski. La reşedinţă, premierul Mauio Koivisto şi ministrul afacerilor externe, Ahti, Kaxjalainen, s-au întreţinut cordial, la o cupă de şampanie, cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. In timpul zborului deasupra teritoriului Uniunii Sovietice, preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, a adresat de la bordul avionului o telegramă de salut președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin. ★ Moment solemn. Depunerea jurămintului militar. Pe faţa soldatului Radu Valentin se citește dîrzenia, încrederea fi, totodată, răspunderea ce îi revin. JURAMINTUL MILITAR „EU, CETĂŢEAN AL REPUBLICII...“ ,eşte comandantul unităţii : „Veacuri la rând, jurămîntul oşteanului de pe plaiurile româneşti a răsunat ca o chemare peste timp, în ecouri cutremurătoare şi grave, îndemnînd pe ostaşi să-şi închine întreaga energie şi putere de luptă pămîntului care i-a crescut şi i-a hrănit..." In cuvintele tinerilor militari care trec prin faţa drapelului, vibrează hotărârea patriotică de a sluji cu credinţă poporul, cuceririle obţinute prin luptă şi muncă. In graiuri moldovene sau olteneşti, bănăţene sau transilvănene, cei îmi tineri oşteni ai ţării şi-au rostit această profesiune de credinţă : jurămîntul. Sergentul Olivian Gălăţeanu ne spune : „îmi amintesc ziua cînd am depus şi eu acest legământ solemn faţă de popor, patrie, faţă de tot ce avem mai scump pe lume, ţara în care ne-am născut, am învăţat, am crescut şi unde murcim. Cu roma strînsă pe urmă, cu vocea tremurindă de emoţie, în faţa simbolului gloriei şi onoarei — drapelul regimentului, am rostit atunci cuvintele care m-au călăuzit pe drumul anevoios dar frumos şi plin de satisfacţie al vieţii de ostaş". „Eu, cetăţean al Republicii Socialiste România, intrînd în rîndurile forţelor armate, jur să fiu devotat poporului meu, patriei mele şi conducerii de stat..." „Jur să fiu luptător dîrz, cinstit, curajos,, disciplinat, şi vigilent, să păzesc cu grijă avutul militar şi obştesc..." rostesc soldatul Ion Marin, soldatul Vasile Petra, meca- V. cabulea (Continuare în pag. a II-a)