Scînteia Tineretului, aprilie 1968 (Anul 24, nr. 5867-5892)
1968-04-08 / nr. 5873
I ÎN PAG. A n-Ai In pag. a iv-Ai SAPTAMIM PE GLOB ® Cronica cinematograficăi „Cele trei nopţi ale une! iubiri"* 9 Romanul poliţist: »ANCHETA DIN IULIE" • Preocupareanr. 10 Crima de la Memphire Tulburările ăia Brazilia ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, NR. 6873 4 PAGINI — 30 BANI LUNI 8 APRILIE 1968 RITM ZILNIC -7000 DE HECTARE De cinci zile în Bărăganul Brăilei semănatul porumbului e în toi. Se lucrează într-un ritm intens : şapte mii de hectare într-o zi, întreaga forţă de muncă e concentrată în câmp. „In fiecare zi — ni se spune la Direcţia agricolă judeţeană — participă la muncă circa 100.000 de oameni şi toate cele 1.500 de tractoare. O menţiune specială se cere să facem la adresa semetiştilor: tractoarele şi maşinile agricole au fost bine puse la punct, fapt ce a contribuit la evitarea stagnărilor în brazdă, la un indice sporit de funcţionalitate, la încadrarea în limitele epocii optime a tuturor lucrărilor acestei primăveri". Și, într-adevăr, în oricare sat al acestui județ ar încerca o investigare a mersului lucrărilor campaniei agricole ai constata că atributul dominant al acesteia este organizarea bună a muncii. Această notă de preocupare generală pentru campanie are o corespondenţă concretă, cu modalităţi specifice, şi în activitatea organizaţiilor U.T.C. Era încă zăpadă în cîmp cînd, prin activiştii săi, comitetul judeţean Brăila al U.T.C. a iniţiat o anchetă în rîndul tineretului pe tema : „Ce pot face tinerii pentru a aduce un aport mai substanţial la buna desfăşurare a muncilor agricole ?" Rezultatele anchetei au constituit puncte de plecare în activitatea educativă desfăşurată de organizaţiile U.T.C. O primă constatare a eficienţei acestei munci, dată de participarea uteciştilor la muncă într-un număr mult mai mare în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Iată activitatea tinerilor de la cooperativa agricolă din comuna Unirea. Avem 200 de tineri în total, dar munca desfăşurată în primăvara aceasta, după cum aprecia şi preşedintele cooperativei, arată c-am avea încă pe atîta. Mircea Marin, Gheorghe Sterea, Ion M. Vasile şi încă vreo 15 au lucrat la pregătirea seminţei, pe semănători, iar ceilalţi la fertilizare, în legumicultura şi pe şantierul irigaţiilor. Au fost introduse în sol mai bine de 1000 tone îngrăşăminte chimice şi alte circa 40.000 tone îngrăşăminte organice , s-au amenajat aproape 20 hectare pentru irigaţii. Graficul de evidenţă al zilelor— muncă reflectă grăitor activitatea fiecărui tînăr. Din cei 200, numai 19 au efectuat sub 40 zile muncă pînă la 1 aprilie a.c. In comuna Siliştea activitatea tinerilor se remarcă îndeosebi în acţiunea de amenajare pentru irigaţii a aproape 50 hectare, în cei 10.000 mc pămînt dislocat la canalul principal al sistemului. Nu departe, la cooperativa agricolă „Griviţa roşie" — însurăţei, Ştefan Ciucearu, Ilie Bucur şi ceilalţi, 103 utecişti au lucrat, sub îndrumarea inginerului agronom Tudor Tănase, (şi secretar al organizaţiei U.T.C.) la organizarea loturilor semincere pentru unele culturi. Dacă s-ar întocmi un jurnal al campaniei agricole, pentru rezultatele obţinute, la loc de cinste s-ar vorbi şi despre activitatea tinerilor din Ianca, Mihail Kogălniceanu, Bărăganu, Costoiu Vechi, Romanu, Vizira, Lanurile unde capacitatea organizatorică şi acţiunile educative ale organizaţiilor U.T.C. se desprind nu numai din faptul că aici semănatul porumbului e efectuat în proporţie de peste 50 la sută şi că lucrările sunt de foarte bună calitate, dar şi prin aceea că volumul muncilor executate de tineri, şi al acţiunilor patriotice şi cu retribuţie de zile-muncă este aproape dublu faţă de anul trecut. S-ar vorbi despre tinerii mecanizatori Radu Avram (S.M.T. Ianca), Nicolae Mortu (S.M.T. Romanu), Tudor Puţuru (S.M.T. Făurei), Dumitru Mardare (S.M.T. Bărăganu) şi despre alţi 410 tractorişti din judeţ care pînă la începutul acestei luni realizaseră o depăşire de aproape sută la sută a sarcinilor de plan în campania de primăvară, fapt oglindit şi el de rezultatele obţinute în cadrul judeţului la executarea lucrărilor agricole la 4 aprilie din 69.893 hectare planificate a fi însămiţate cu porumb, 46.010 hectare sunt deja pregătite, iar pe 22.000 hectare cultura a și fost semănată. Au fost pregătite pentru irigat 10.800 hectare GH. FECIORU CONCURS de fotografii Comitetul Naţional de pregătire a celui de al IX-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor organizează un concurs de fotografii. Fotografiile prezentate la concurs trebuie să oglindească aspecte ale preocupărilor tineretului, sentimentele sale de prietenie, dragoste şi solidaritate, lupta pentru pace, pentru înfăptuirea idealurilor de progres şi civilizaţie, romantismul anilor tineri, semnificaţia gesturilor majore ale tinerei generaţii, prezenţa sa în viaţa socială şi culturală a ţării, pe terenul de sport, în călătorii, excursii etc. La concurs au dreptul să participe toţi tinerii, amatori şi profesionişti, care pînă la 30 decembrie 1968 nu împlinesc vîrsta de 35 ani. în concurs sînt admise fotografii alb-negru şi color cu un format de maximum 30/40. Fiecare participant poate prezenta cel mult 6 fotografii. Acestea nu trebuie să fie lipite pe carton. Ele vor fi însoţite de note care să indice numele autorului, adresa, vîrsta, profesia, titlul fotografiei. De asemenea, odată cu fotografiile, va fi trimis şi negativul lor. în urma selecţionării fotografiilor se vor acorda următoarele premii: Lucrările premiate şi alte fotografii selecţionate vor fi prezentate la Sofia în cadrul concursului internaţional de fotografii cu tema: „Tineretul pe meridianele globului“. Fotografiile vor fi trimise pînă în ziua de 30 mai 1968 pe adresa: C.C. al U.T.C., strada Oneşti nr. 6—8, Bucureşti, cu menţiunea „Pentru concursul de fotografii“, în valoare de 1 500 lei. în valoare de 1000 lei. în valoare de 500 lei. în valoare de 200 lei. 1 premiu I 2 premii II 3 premii III 5 menţiuni ADUNAREA POPULARA DE LA IASI mmiebaemema^memmmeummuem^^mameeee^ ■————— O IMPRESIONANTA EVOCARE 'A REVOLUTIEI DE LA 1848 Proletari din toate ţările, uniţi-vă !FLACĂRA VIE A PATRIOTISMULUI O imagine a Cîmpiei Libertăţii, cu mulţime de bărbaţi jinduiţi pină sub înaltele ziduri ale catedralei din Blaj, bărbaţi veniţi să afirme — acum 120 de ani — mîndria de a fi a unui popor ce se afla sub asuprire, încă nerecunoscut ca naţiune şi stat, îmi stăruia cu putere în minte. Sâmbătă, 7 aprilie, pe la ceasurile înserării, cuprindeam cu privirea, de la o tribună ridicată festiv faţă în faţă cu statuia domnitorului Cuza, din Iaşi, o surprinzătoare imagine evocatoare : peste douăzeci şi cinci de mii de oameni umpluseră pînă pe înălţimile blocurilor-turn, perspectiva centrală a laşului. O stampă în reproducere uriaşă, „lassi 1848“, care domina piaţa laolaltă cu întîia imagine a drapelului tricolor, dar mai ales imaginea mulţimii venită să sărbătorească aprinderea făcliei paşoptiste, evocau cu putere vremurile cînd naţiunea română îşi afirma puternic conştiinţa de sine şi ne convingea de un emoţionant adevăr :in toate marile noastre sărbători, de atunci şi pînă astăzi, ori de cite ori se adună laolaltă cîteva mii de oameni, ceva din acele prime imagini ale anilor de luptă pentru configurarea naţiunii se repetă parcă pentru a sublinia izvoarele aceleiaşi obîrşii şi perspectivele permanentelor deveniri. Urmau să se împlinească, a doua zi, 120 de ani de la data cînd o mie de bărbaţi, avîndu-i în fruntea lor pe Alecsandri, pe Cuza, pe Rosetti, pe Emanoil Costache şi Zaharia Moldoveanu au proclamat dreptul poporului şi al naţiunii române de a-şi hotărî singură soarta şi destinele. In memoria acelor bărbaţi curajoşi şi a momentului pe care actul lor de patriotism l-a marcat definitiv in istoria ţării, veniseră la adunare de douăzeci şi cinci de ori mai mulţi strănepoţi. Mii dintre ei trecuseră să revadă documentele vremii adunate intr-o expoziţie comemorativă, într-o sală din aceeaşi piaţă. Şi poate că nu este unul care să nu fi reţinut cu mîndrie slovele fierbinţi ale unor ani ce fac gloria neamului. „Ace popor (român) mutilat constituie un sigur corp, şi vastul teritoriu care îl cuprinde se numeşte pe bună dreptate România în limba patriotismului, chiar dacă nu era consfinţit în astfel de tratate". Vorbe de mare frumuseţe spuse cu doi ani înainte de memorabila dimineaţă de martie 1848 de un străin care ne cunoscuse. „Eu privesc patria mea, toată acea întindere de loc unde se vorbeşte româneşte şi ca istorie naţională, istoria Moldovei, a Valahiei şi a fraţilor din Transilvania" — răsuna, gravă de răspunderile unei generaţii, de fapt ale unei istorii, vocea lui Kogălniceanu. Cine a fost sâmbătă în Piaţa Unirii şi a avut prilejul să privească adunarea celor douăzeci şi cinci de mii de ieşeni a văzut ce bine semănau ei toţi noi toţi laolaltă, cu mulţimile din „stampele Blajului, ale Islazului, ale Bucurescilor“ şi, bineînţeles, cu ale Iaşilor înşişi, aprinzători de făclii. Timpul nu numai că nu a făcut să scadă, dar a aprins cu şi mai mare energie în piepturile noastre dragostea de ţară, hotărîrea de a munci în aşa fel incit să facem tot mai frumoasă patria noastră, cinstită cu vorbe bune între ţările lumii. Adunarea a salutat cu viia-EUGEN FLORESCU (Continuare în pag. a ll-a) STUDENŢI LA RAMPA IN PAGINA A 3-A • Premiile Festivalului cinecluburilor studenţeşti 9 Primăvara gălăţeană 9 Evocare literară • FOTBAL: — Protestul tribunelor (de FÂNUŞ NEAGU) — Opinii ale spectatorilor • HANDBAL: — Bravo, Dincă ! (de DAN DEŞLIU) — Vă aşteptăm cu flori (de V. CABULEA) Aseară la Timişoara, după două zile de proiecţii în competiţie şi în afara concursului, discuţiile, schimbul de păreri asupra celor 32 de filme cu care cinecluburile studenţeşti din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara s-au prezentat în această colegială confruntare valorică, festivitatea de premiere a marcat finalul „actului întîi“ al Festivalului artei studenţeşti — ediţia 1968. Un juriu prezidat de regizorul Ion Popescu-Gopo, vicepreşedintele asociaţiei cineaştilor a acordat următoarele premii : PREMIUL CINECLUB ’68 pentru cel mai bun film al festivalului a fost acordat filmului „Cărările apelor“ realizat de cineclubul studenţesc „Gaudeamus“ din Timişoara ; PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI : filmului „Legendă” realizat de cineclubul studenţesc „Gaudeamus“ din Timişoara ; PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DE ANIMAŢIE : filmului „Compoziţie în timp" realizat de cineclubul studenţesc din centrul universitar Cluj . PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNA REGIE : Gelu Mureşan din centrul universitar Timişoara pentru filmele „Sacrificiul“, „Postumă” şi „Căderea”. PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNĂ IMAGINE : Mihai Mândrea pentru filmul „Iris”, din centrul universitar Cluj. ION TRONAC (Continuare în pag. a II-a) Mii de tineri ai judeţului Argeş au răspuns iniţiativei comitetului judeţean U.T.C. de a se efectua lucrări masive în principalele obiective ale muncii patriotice. In parcuri şi pe străzi, pe izlazuri şi şosele, precum şi în perimetrele ocoalelor silvice tineri împărţiţi pe brigăzi şi echipe au realizat numeroase lucrări. La Curtea de Argeş 3 500 de tineri de la fabrica de confecţii, de la I.R.I.L., O.C.L., I.C.R. O.R.V.L.F., grupul şcolar forestier, liceul agricol şi teoretic şi de la alte unităţi au plantat cu salcîm 20 hectare în fondul silvic şi comunal în punctele Buşaga şi Valea lui Nicu, au curăţat păşunile de pe o suprafaţă de 120 hectare, au văruit 5 200 pomi, au curăţat 40 000 mp de trotuare, au împrăştiat 750 mp de balast, pe şoselele din Curtea de Argeş. Peste 600 tineri de Colibaşi au participat la curăţirea parcurilor din Trivale şi Ştrand, la înfrumuseţarea străzilor oraşelor, iar 450 tineri din Cîmpulung şi-au adus contribuţia la înfrumuseţarea oraşului lor, la amenajarea spaţiilor verzi, a trotuarelor. Acţiuni similare s-au desfăşurat şi în alte oraşe şi comune ale judeţului. La iniţiativa Comitetului judeţean U.T.C. Argeş, acţiunile vor fi continuate şi în cursul săptămînii care urmează, în cadrul „Săptămînii primăverii". GHEORGHE NIŢULESCU activist al Comitetului judeţean Argeş ★ Şantierele muncii voluntar-patriotice ale organizaţiilor U.T.C. din judeţul Brăila, sunt numeroase. Considerabilă a fost duminică participarea tinerilor la lucrările de înfrumuseţare a satelor, precum şi la plantările de poeţi în raza ocoalelor silvice din Ianca, Cotul Ciorii, Viişoarca şi Corniţa. In comunele Romanu, Ianca, Filipeşti, Găiscanca, Oprinşeneşti, însurăţei, peste 1000 de tineri cooperatori au amenajat 20 de baze sportive, au colectat importante cantităţi de fier vechi. Situaţiile operative sintetizează astfel : peste 300 tone metale vechi colectate, peste 100 000 mp spaţii amenajate pentru flori, 25 000 arbori nou plantaţi, 200 km drumuri intercomunale întreţinute şi reparate. Participanţii — 10 000 de tineri din judeţul Brăila. VASILE MOINEAGU Tinerii sătmăreni de la „1 Septembrie“, „Mondiala“, „Solidaritatea” au participat la amenajarea grădinii publice în timp ce cei de la „Unio“ sau cooperativa „Munca“ au lucrat la amenajarea ştrandului Someş. Au fost plantaţi peste 4 000 de pomi şi s-au adunat însemnate cantităţi de fier vechi, care vor lua calea oţelăriilor pînă la sfîrşitul săptămînii viitoare într-un tren marşrat cu peste 20 de vagoane. Tinerii din oraşul Cărei au plantat 2 000 de pomi în parcul de cultură şi odihnă. Cîteva maşini au transportat tinerii de la întreprinderile Crasna şi Sirca... pe malul Crasnei, unde se amenajează campingul Vraja Crasnei. Aici au fost plantaţi brazi, s-a nivelat terenul şi s-au montat primele căsuţe care îşi aşteaptă vizitatorii. In acţiunile patriotice s-au evidenţiat şi tinerii din Vezendiu sau Viile Satu Mare. Peste 3 000 de tineri din Baia Mare au fost prezenţi, de asemenea, la acţiunile de plantare a pomilor ornamentali, la îngrijirea parcului de odicină sau la colectarea fierului vechi. S-au evidenţiat în special studenţii institutului pedagogic. ŞTEFAN GANESCU Luna aprilie a fost declarată în judeţul Mureş luna muncii patriotice pentru amenajarea bazelor sportive. Paralel cu acţiunea de înfrumuseţare a localităţilor desfăşurată zilele acestea în comunele Cinta, Leordeni, Ungheni, Acăţari şi altele, unde tinerii au participat la amenajarea trotuarelor, a parcurilor, la plantarea gardurilor vii, ei contribuie la construirea terenurilor de sport. La Acăţari şi Crăciuneşti se construieşte cîte un complex sportiv care va cuprinde terenuri de fotbal, volei, pistă de alergări, etc. In comunele Gheorghe Doja şi Eremitu sunt reamenajate vechile baze sportive. In cursul zilei de duminică, în alte numeroase comune ale judeţului s-au desfăşurat acţiuni destinate aceloraşi scopuri. CORNELIU FOGACEANU Mii de tineri , PRIMA VERII reste cîteva minute un nou tractor va purta emblema „Bun pentru export". Mecanicul Tache Dumitru și-a spus cuvîntul după efectuarea probei. Foto: C. CONSTANTIN scurta incursiune Cititorul nostru elev reîncepe astăzi cursurile şcolare. El are experienţă, este un elev „bătrîn”, trecut prin multe şi cunoaşte, fără îndoială, semnificaţiile ultimului trimestru şcolar. Totuşi, îi reţinem atenţia şi noi cu cîteva luări aminte abealui necesare. Este adevărat, trimestrul al III-lea are un rol hotărîtor în încheierea cu bine a anului şcolar, dar aceasta nu înseamnă că, o dată cu clopoţelul care anunţă debutul lui, trebuie să sune şi alarma agitaţiei, ca un ultimatum. După acest trimestru, într-adevăr nu mai urmează nimic, decit vacanţa, elevul nu mai poate spune, ca-n trimestrele anterioare, „mai am timp în trimestrul al III-lea”. Dar de aici şi pînă a te socoate ameninţat de sabia lui Damocles — este un pas pe care elevul e bine să-l evite dacă nu vrea să intre în panica aducătoare de eşecuri. Să nu aşteptăm, deci, de la trimestrul al III-lea decit ceea ce poate aduce, să-l tratăm cu luciditatea cuvenită. Miracole în nici un caz nu se pot petrece în acest trimestru ultim. Nu este nici un trimestru al blindejii, — aşa cum, uneori, eronat, se spune — în care severitatea profesorilor e puţin obosită, iar notele mari se obţin mai uşor, şi o corijenţă mai poate fi trecută şi prin consiliul pedagogic, dar nici al ameninţărilor. Este o etapă normală de şcoală, cerinţele faţă de elev fiind constant echilibrate pe parcursul întregului an de învăţămînt. Elevului nu i se cere acum o mărire excesivă a curbei efortului, ci încordarea atenţiei pentru a răspunde solicitări in trimestrul al III-lea lor specifice într-o etapă de recapitulări şi sinteze, de complinire a unei activităţi şcolare anterioare. Structura trimestrului îi dictează elevului un program de lucru strîns, pe care, grafic, ni-l putem imagina ca o linie constant dreaptă, orice oscilaţie fiind previzibil dăunătoare, trădînd asaltul în învăţătură şi ceea ce urmează acestuia — rezultatele provizorii. înscriem aici, astăzi, o pledoarie pentru elevul bun şi foarte bun care trebuie să aibă ambiţia de a încheia anul şcolar, aşa cum l-a început, bine, situindu-se pe aceleaşi poziţii la învăţătură, un îndemn pentru plutonul de elevi stabilizat la notele de 5 şi 6, de a dori mai mult decit modestul promovat ; şi o cerinţă pentru elevii situaţi printre cei slabi pregătiţi de a-şi intensifica efortul şcolar pentru a obţine la încheierea anului un rezultat onorabil. Toate acestea se circumscriu în împlinirea ansamblului de cunoştinţe pe care arhitectura activităţii şcolare le-a aşezat în acest trimestru, într-o structură armonioasă, durabilă, care conduce treptat la finisajul culturii generale pe care tînărul urmează să o dovedească la absolvirea școlii. AL ANULUI ȘCOLAR