Scînteia Tineretului, iunie 1968 (Anul 24, nr. 5918-5942)
1968-06-01 / nr. 5918
O definiţie a copilului, o copilărie ? Probabil starea sa esenţială este cea a purităţii totale ; bucuria e nedisiialată, durerea se cere — şi este — strigată, curiozitatea pentru toţi şi pentru toate devorează încă din micul univers al leagănului, încrederea în privirile pe care le întilneşte în traiectoriile sale agitate nu simte nevoia de suporturi verbale — care nu totdeauna, ne convingem deseori, este fidelă sentimentelor cu care suntem întâmpinaţi — investite cu zgomot de cel din jur. Copilul şi copilăria sa reprezintă o zestre fertilă înălţării celor mai viguroase ginduri şi simţăminte de care sunt capabili oamenii. Privind în ochii copilului, omul matur trebuie să se constrîngă interior ocrotirii şi dirijării virtuţilor acestuia spre înflorirea sa totală. E un legămînt în care nu au ce căuta egoismul şi fratele său geamăn, invidia, ipocrizia şi însoţitoarea ei, corupţia — a gândurilor, a sentimentelor, a virtuţilor. Devoţiunea faţă de copilul meu, al tău, al nostru e la limita sa de sus nu numai din călduţe minisentimente filantropice, ci şi dintr-o dublă raţiune : individuală şi socială. Un bun prieten — care se va recunoaște, sunt sigur, In V. ARACHELIAN (Continuare în pag. IV-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, NR. 5918 8 PAGINI — 30 BANI 1 IUNIE 1968 VIZITA IN R. S. F. IUGOSLAVIA A DELEGAŢIEI DE PARTID SI DE STAT ROMÂNE, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU SOSIREA LA BRIONI BRIONI — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit! Vineri dimineaţa, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeţii români sunt însoţiţi de Rato Dugonici, preşedintele Conferinţei Federale a U.S.P.M.I., membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., preşedintele Skupstinei R. S. Croaţia, şi alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegaţiei române au fost salutaţi de tovarăşul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.I., precum şi de Antun Pavlinici, preşedintele Skupstinei orăşeneşti, Pola, Ivan Silian, preşedintele Conferinţei orăşeneşti a U.S.P.M., şi alţi reprezentanţi ai organelor locale. Delegaţia română a plecat apoi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi veniţi în întîmpinare — spre Brioni, reşedinţa de vară a preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgorica", escortată de vedete — torpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegaţiei române au fost întîmpinaţi de tovarăşul Iosip Broz Tito şi soţia, precum şi de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al preşedintelui Republicii, şi de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare. BRIONI 31. — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit: Vineri dupăamiază, tovarăşa Iovanka Broza a oferit la Brioni un ceai în cinstea tovarăşei Elena Ceauşescu. Au participat tovarăşele Elena Maurer şi Maria Mălnăşan, Ştefiţa Şpiliak, Tatiana Dugonici, Milka Petrici. Ceaiul s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. BRIONI 31. — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmiţi Vineri după-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegaţia Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, condusă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.CR., preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat tovarăşui Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. , al U.C. din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Jakov Blajevici, preşedintele Skupstinei R. S. , Croaţia, membru al Prezidiu-1L lui C.C. al U.C.I., Rato Dugonici, preşedintele Confe- 11 rinţei Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor , din Iugoslavia, membru al1# Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului în C.C. al U.C.I., secretar general al preşedintelui republicii, Marko Nikezici, secretar de stat al afacerilor externe, membru al C.C. al U.C.I... , Mustafa Sabici, membru al Vecei Executive Federale, membru al C.C. alJ.C.I., , Liubo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, şi Iakşa Pe-1'' trici, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.F. , Iugoslavia la Bucureşti. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, de înţelegere reciprocă. CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE SUTA în pag. VI . SPORT •PELE LA CEASUL MARILOR DESTĂINUIRI (IV) « Campionatele naţionale de box. — SPECTACOLUL A FOST ÎNLOCUIT CU REALISMUL LUPTEI PENTRU TITLU INCURSIUNI In psihologia EXAMENELOR Problema examenelor şi a examinării face tot mai subliniat obiectul unor investigaţii ştiinţifice, sistematice, constituindu-se un nou domeniu, mai adecvat spus o nouă ramură a psihologiei pedagogice — docimologia, termen Introdus de H. Piéron. Problematica acestui nou cîmp ştiinţific este complexă, bogată şi variată, referindu-se, cu titlu de exemplu, la natura şi felurile examenelor ; factorii implicaţi in procesul examinării, felul probelor — scrise, orale, rezolvări de teste ; scopul şi obiectivele vizate — verificarea cunoştinţelor şi aptitudinilor, a priceperilor şi deprinderilor, a culturii generale, speciale etc ; sistemul de apreciere a cunoştinţelor prin note — caracterul obiectiv şi subiectiv al aprecierii, erori posibile şi modalităţi de înlăturare a lor; eficienţa aprecierilor — psihologic şi educativ tehnica desfă- Conf. univ. Elena Maftei şurării examenelor — probleme privind ambianţa • climatul psihologic al examinării. Deşi interesante, nu ne vom referi decit la unele dintre aceste probleme, ce necesită mai stringent — pe latura practicii pedagogice — dezbateri și precizări. în pragul sesiunilor de examen sau al unor anumite concursuri, mai ales examinatorii încearcă un sentiment de grijă, de tensiune lăuntrică, uneori chiar de dificultate, întrucît prin efectele lor, asemenea probe angajează o mare responsabilitate morală şi socială, fiind totodată o modalitate de verificare a eficienţei muncii desfăşurate de pedagogi. Desigur, examenul implică relaţia student-pedagog : atît unul cît şi celălalt îşi confruntă competenţa şi personalitatea, metodele de lucru, stilul individual. Dintr-un raţionament complet şi corect, ambii factori trebuie luaţi în evidenţă, în explicarea rezultatelor obţinute sub aspect cantitativ şi mai ales calitativ. A considera unilateral că profesorul constituie cauza princeps a rezultatelor bune, sau slabe obţinute de student. înseamnă a susţine o concepţie pedagogică de tip mecanicist, simplist, vulgarizator, înseamnă a ignora posibilităţile şi modalităţile de recepţionare. prelucrare (Continuare în pag. a V-a) CITITI PAG. 3 CUM DEVINE MEMORABIL I-ar trebui reporterului cuvinte alese, cuvinte de neînchipuită precizie şi sensibilitate pentru ca, relatînd faptele cărora le-a fost martor în cursul ultimelor zile, în mai multe şcoli din Capitală şi din alte oraşe ale ţării, să redea, măcar în detaliile esenţiale, tabloul acela de adinei şi tulburătoare emoţii din viaţa fiecărei organizaţii, momentul acela unic în viaţa fiecărui tînăr sau tînără şi care se cheamă PRIMIREA IN U.T.C. Liceul 24, sectorul I al Capitalei. La intrarea în laboratorul de fizică, pregătit astăzi să găzduiască emoţii de alt gen decit cele pe care Ie consemnează zilnic, 20 de elevi, gătiţi de sărbătoare, se bucură, lucra sesizabil din fiecare gest al celor ce-i înconjoară, de o atenţie deosebită. Sunt câţiva din elevii claselor a Vll-a, care, împlinind vîrsta de 14 ani, s-au adresat organizaţiei U.T.C. pentru a fi primiţi în rindurile sale. Aşteaptă acum ca comitetul organizaţiei U.T.C. din şcoală să se pronunţe asupra cererii lor. — Am aşteptat cu nerăbdare această zi, ne mărturiseşte, cu vocea trădînd şi ea evidentă emoţie, Mircea Caracaş. In ultima săptăm'mă, cînd ni s-a anunţat data cînd se va întruni comitetul, nu am mai avut astîmpăr. Şi nu numai noi, cei pe care ne vedeţi aici, ci toată clasa, n-am mai discutat decit despre asta. Ne-am sfătuit şi cu colegii din clasele mai mari, şi cu tovarăşii diriginţi cum să facem să ne prezentăm cît mai bine pregătiţi. Acum... Ideile sale le continuă ceilalţi colegi. — Odată devii utecist, cum să nu fii nerăbdător... — Ziua asta n-o uiţi niciodată. — Emoţii ? Cum să nu. Cînd ştii că ţi se apreciază nu cunoştinţele la o materie sau alta, o faptă, un gest, ci întreaga ta muncă şi comportare, întreaga ta fiinţă. — Examenul încrederii e cel mai dificil. Intr-adevăr, e eamenul încrederii . Nici o altă expresie nu ar putea defini mai plastic momentul. Clipa pe care cei 20 de elevi au aşteptat-o cu nerăbdare şi pe care şi-o doresc de neuitat. In această privinţă, uteciştii mai „vîrstnici", comitetul U.T.C., cadrele didactice au avut grijă să asigure toate elementele care pot conferi un asemenea atribut. Absolut toate , de la laboratorul amenajat special, precum se poate vedea şi din fotografie, pentru şedinţa de comitet, la intimitatea pe care o creează ghivecele cu flori, de la ţinuta sărbătorească a membrilor comitetului, la prezenţa în sală a tovarăşilor profesori, diriginţi, de la cuvintele calde pe care comandanţii unităţii de pionieri îi recomandă la întrebările limpezi, ce le sunt N. ARSENIE (Continuare în pag. a IV-a) Peste lanul de lucernă plouă, dar nu din cer. Pentru a potoli setea pământului oamenii au pus în funcţiune instalaţiile mobile de irigaţie. Lîngă o astfel de instalaţie i-am cunoscut pe soldaţii I. Cosma şi L. Baci. In „civilie" sínt mecanici agricoli, pentru ei motopompa şi aspersoarele sínt prieteni vechi. Tovarăşul Ion Gheorghe, instructor judeţean al comitetului de partid, care se afla de faţă, a ţinut să sublinieze : — Cooperativa agricolă de producţie Tămădău a primit ajutor şi din partea militarilor — toţi specialişti în mecanica agricolă. Aceştia s-au organizat în schimburi — de zi şi noapte — şi pînă acum au reuşit să ude de mai multe ori întinderi însemnate de lucernă şi de porumb. Se află într-o permanentă ofensivă asupra secetei. într-un alt sat — aflat tot pe pămînturile Bărăganului — am găsit luptînd pentru apă pe geniştii comandaţi de plutonierul Constantin Anastasiu. — Avem misiunea —ne-a pus el în temă — să identificăm cît mai repede posibil noi surse de apă. Am început cu forarea a trei puţuri. De la marginea Sălcioarei, sat frumos, de oameni gos FRONT FĂRĂ TRANŞEE Mii de oameni de cele mai diverse meserii — de aproape o lună, zi şi noapte — îşi conjugă eforturile, acţionează cu deplin succes pe ogoare pentru înfrîngerea secetei. In Bărăgan, ori în Dobrogea, in sudul Olteniei ori pe terasa Brăilei, în cîmpia de vest ori în Moldova, oriunde cimpul a solicitat munca înzecită a omului „timpul de luptă“ este deschis pentru toţi. Participă ţărani cooperatori şi mecanizatori, specialişti şi elevi; participă ostaşi ai forţelor noastre armate. Din activitatea lor, a ostaşilor, desfăşurată pe acest front ■fără tranşee, reţinem azi cîteva secvenţe, poduri, se văd bine triunghiurile zvelte ale aparatelor de forat, înconjurate de ostaşi. — Ce credeţi, veţi găsi apă curînd ? — întrebăm pe plutonierul Anastasiu. — Probele de sol ne risipesc îndoielile cu fiecare centimetru cu care înaintăm în adîncuri. Argila e compactă şi în straturi groase. Apa este deci aproape. Avem certitudinea că la puțul pe care-1 forăm lîngă lanul acela de porumb vom da de apă chiar azi. Militarii forează Intens. Nu le pasă de dogoarea căldurii. Pe fețe au broboane de sudoare. — Apă ! Am ajuns la pînza freatică ! — a strigat deodată soldatul T. R. St. Boian. — Nu ne înşelăm, băieţi ? — a întrebat altul. — Nu, nu ! Soldatul Boian a scos oglinda din buzunar şi, fixînd-o în faţa soarelui, a trimis o rază în fundul puţului. Da, găsiseră apă. Sclipea şi clipocea, acolo, în adîncuri. Şi cînd dv. citiţi aceste rînduri, apa aceea pe carele-Locotenent-colonel a CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a IV-a) INTRODUCERE ÎN STRUCTURALISM RĂSPUND: • Acad. GRIGORE C. MOISIL • Dr. SORIN STATI • VIRGIL NEMOIANU • ION PASCADI ATENTATUL LA OMENIE DRASTIC SANCŢIONAT DE OAMENI Faptele petrecute în noaptea de 20/21 aprilie, în Cluj, le relatăm nu pentru senzaţionalul lor, nici pentru că ar fi frecvente. Ele sunt, dimpotrivă, rare, nu caracterizează organele noastre de ordine. Dar să derulăm filmul lor... ...Tudor Mîndreanu, domiciliat în Cluj, a consumat băuturi alcoolice în diverse locuri, ajungînd în jurul orei 1—2 noaptea, in stare de ebrietate, la restaurantul „Ursus“. In jurul orei 3,30—4 Tudor Mîndreanu a angajat o discuţie cu maiorul Vasile Pop, care se afla în restaurant, in ţinută civilă. Deşi avea la dispoziţie multiple modalităţi de rezolvare a diferendului, acesta a chemat pe sergenţii majori Nicolae Moldovan şi Ştefan Negreai, care făceau parte din paza generală, şi ie-a ordonat, în mod abuziv, să-l scoată din local, să-l legitimeze, să-l ducă la miliţie, precizînd că în ziua următoare va rezolva personal acest caz. Iniţial, Tudor Mîndreanu a fost condus în holul cinematografului „Timpuri Noi" (aflat în imediata apropiere). Aici a fost lovit peste faţă de către Ştefan Negrean, în repetate rînduri, încît, după fiecare lovitură, victima cădea pe ciment. Apoi, Tudor Mîndreanu a fost dus la miliţie unde a fost grav molestat de către Zaharia Bordaş şi Nicolae Moldovan. Toate acestea s-au petrecut in prezenţa lui Ştefan Negrean şi Vasile Cistean şi sub ochii ofiţerului de serviciu — căpitanul Andres Sigismund. Puşi pe „ordine“, oamenii ordinii publice nu s-au mulţumit cu atît. Tudor Mîndreanu a fost supus în continuare aceluiaşi tratament abuziv, primind A. VARTAN IOAN RUSU (Continuare în pag. a Vll-a) Apa va fi în curînd adusă la suprafață Foto: M. TOJOCEANU