Scînteia Tineretului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 5998-6022)
1968-09-02 / nr. 5998
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIV, SERIA II, NR. 5998 6 PAGINI — 30 BANI LUNI 2 SEPTEMBRIE 1968 întâlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu intelectualii din Cluj Cuvântarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Importantă şi veche cetate unversitară, centru ştiinţific şi umanistic de prim rang al ţării, Clujul anilor de construcţie socialistă a adăugat la frumoasa aureolă, în care au strălucit nume ca ele lui Babeş, Racoviţă, Sextil Puşcariu, Blaga, Haţieganu, noi şi noi valori care au întregit şi întregesc patrimoniul spiritual al patriei în continuă înflorire. Ca şi în alte centre de veche tradiţie sau mai noi, cultura, ştiinţa, cercetarea în toate domeniile au fost şi sunt temeinic înzestrate, printr-o puternică bază materială, prin impulsul unui amplu avânt creator, care a captat toate energiile, impuls şi efervescenţă specifice epocii noastre socialiste. Cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intelectualitatea clujeană s-a adunat să-şi exprime recunoştinţa faţă de partid şi guvern, să-şi afirme încă o dată unanimitatea de simţire şi gîndire faţă de politica înţeleaptă a partidului nostru comunist, să-şi întărească hotărît legămîntul de a-şi înzeci eforturile în opera de edificare socialistă a României. In sala mare a Casei Universitarilor, conducătorii de partid şi de stat sunt primiţi cu multă căldură de intelectualii clujeni din toate generaţiile, care aplaudă şi ovaţionează puternic. Marea adunare a intelectualilor la care sunt prezenţi şi acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, şi acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, este deschisă de Remus Bucşa, prim-secretar al comitetului municipal Cluj al P.C.R., care, salutindu-l pe secretarul general al C.C. al partidului în numele oamenilor de cultură din Cluj, subliniază că asemenea întîlnire dintre conducătorii partidului şi statului nostru şi intelectualitate au devenit tradiţiei în România. In cuvîntul său, vorbitorul a spus, printre altele : Cei aproape 200 000 de locuitori ai municipiului nostru văd în prezenţa dumneavoastră aici grija cu care conducerea superioară de partid urmăreşte vasta şi însufleţită activitate ce o desfăşoară oamenii muncii de pe toate meleagurile ţării, o ilustrare a legăturii permanente şi contactului nemijlocit dintre conducerea partidului şi masele largi de oameni ai muncii. In toate unităţile economice clujene domneşte o atmosferă de muncă entuziastă, elan patriotic şi spirit creator, atmosferă generată de spiritul politicii partidului şi statului nostru. Asigurăm conducerea de partid şi de stat că membrii de partid, întreaga populaţie a municipiului Cluj îşi vor înzeci eforturile pentru înfăptuirea neabătută a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Angajamentul nostru (Continuare în pag. a 11-a) Dragi tovarăşi, vă rog să mă scuzaţi dacă nu voi reuşi să dau grai tuturor sentimentelor pe care le încerc în întîlnirea cu dv. Sînt după o zi de adunări, de multiple impresii şi îmi e greu să redau în cuvinte emoţia pe care mi-o provoacă întîlnirea cu oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj. (Aplauze entuziaste). Dv., ca întreaga intelectualitate a României socialiste, reprezentaţi un detaşament însemnat al poporului nostru, cu un rol de o deosebită importanţă în întreaga activitate de edificare a orînduirii socialiste. Socialismul, concepţia ştiinţifică despre lume şi viaţă a proletariatului, a sintetizat şi sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bun de-a lungul mileniilor şi a ridicat aceste cuceriri la rangul de ştiinţă socială menită să asigure făurirea unei societăţi în care omul să fie cu adevărat stăpîn pe destinele sale, făuritorul propriei sale istorii. (Aplauze puternice). Fără îndoială hotărîtoare în întreaga activitate umană este creaţia de bunuri materiale, pentru că aceasta determină în mare măsură schimbările care au loc în societate. Dar nu este mai puţin adevărat că gîndirea umană, ştiinţa, mai cu seamă în societatea de astăzi, au devenit o forţă materială cu un rol hotărîtor în întreaga viaţă socială, inclusiv în dezvoltarea materială a societăţii. (Aplauze). De aceea, partidul nostru, guvernul ţării noastre, preocupîndu-se de dezvoltarea bazei materiale, de dezvoltarea economiei naţionale, a industriei şi agriculturii, acordă o atenţie deosebită ştiinţei şi culturii ; sîntem conştienţi că fără aceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noastre. (Aplauze). Avem rezultate bune în dezvoltarea ştiinţei şi culturii în ţara noastră. In raport cu situaţia de acum douăzeci şi ceva de ani, nivelul general de cultură al poporului nostru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, numărul intelectualilor a crescut de mai multe ori, şi nu există sector al activităţii materiale şi sociale unde omul de ştiinţă şi cultură, alături de muncitori şi ţărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forţă de gîndire şi de creaţie la făurirea societăţii noi socialiste. (Vii şi îndelungi aplauze). Noi, conducerea partidului şi statului, preţuim mult activitatea intelectualilor şi, în mod deosebit, daţi-mi voie să spun, preţuim aportul pe care îl aduc oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj, detaşament de valoare al intelectualităţii din România socialistă. (Aplauze puternice). Preţuim de asemenea faptul că aici, ca şi în alte centre universitare din ţară, muncesc laolaltă intelectuali români, maghiari, germani, îşi unesc eforturile, capacitatea, pentru a contribui la ridicarea ştiinţei şi culturii patriei noastre pe culmi tot mai înalte, îşi însuşesc tot ce este mai bun pe plan internaţional în domeniul cunoaşterii, aducîndu-şi propria contribuţie la îmbogăţirea tezaurului universal al civilizaţiei. Vă felicităm din toată inima pentru aportul deosebit de valoros pe care îl aduceţi la înflorirea ştiinţei şi culturii, a întregii creaţii spirituale a României socialiste. (Aplauze puternice). Desigur, tovarăşi, una din problemele importante în dezvoltarea societăţii omeneşti, acolo unde locuiesc împreună oameni de diferite naţionalităţi, este rezolvarea justă a raporturilor sociale dintre aceştia, asigurarea egalităţii depline a tuturor în toate domeniile de activitate. Numai aşa omul poate să se simtă liber, poate să-şi pună cunoştinţele, întreaga sa capacitate, în serviciul bunăstării şi fericirii poporului. Putem spune, tovarăşi, că în patria noastră, în România, am realizat pe deplin această egalitate între oameni, indiferent de naţionalitate, în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuziaste, prelungite). Dumneavoastră, ca oameni de ştiinţă şi cultură, ştiţi foarte bine că indiferent în celimbă sunt exprimate, rezultatele cercetării ştiinţifice , ale fizicii, matematicii, chiar şi ale istoriei şi arheologiei — sînt aceleaşi atunci cînd cercetarea se face cu adevărat corect. (Vii aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, muzica nu cunosc graniţe de limbă. Indiferent în ce limbă sînt create, marile opere de artă, mă refer la literatură căci muzica are limba ei proprie, internaţională, — aci am putea spune că s-a realizat internaţionalismul (animaţie în sală) — exprimă aceleaşi idei şi simţăminte umane nobile. Depinde desigur de ceea ce doreşte scriitorul, poetul, sau artistul respectiv ,să redea, de modul în care înţelege el sensul vremii, preocupările şi aspiraţiile societăţii şi de măsura în care doreşte să se încadreze în aceste preocupări. Depinde de voinţa şi de puterea sa de a face din opera de artă pe care o făureşte o expresie a năzuinţelor de libertate şi dreptate socială ale omenirii. Pentru că numai atunci arta serveşte cu adevărat cauza progresului, cauza socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). Aş putea spune că în ştiinţă, în artă, în cultură, se merge cu un pas înainte în realizarea unităţii în creaţie, peste deosebirile de naţionalitate şi limbă, pentru că ştiinţa şi cultura înaintată este una singură şi ea nu cunoaşte diferenţe de naţionalitate, nu cunoaşte decît o singură lege: progresul omenirii, realizarea unei vieţi mai bune pentru toţi oamenii. (Aplauze însufleţite). De aceea consider că este necesar ca intelectualii noştri indiferent în ce domeniu de activitate lucrează, indiferent de naţionalitate, să-şi unească forţa, capacitatea, priceperea pentru ridicarea continuă a nivelului general al ştiinţei şi culturii patriei noastre. Aceasta e calea pe care îşi pot aduce contribuţia activă la întreaga muncă desfășurată de poporul nostru pentru construirea socialismului. (Continuare în pag. a 11-a) Intelectualii din Cluj ascultă cu atenţie cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în pag. 4-a: Principiile politicii externe a partidului aprobate de întregul popor Foto : O. PLECAN Paralele VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER In judeţele mureş şi sibiu Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri a făcut în zilele de vineri şi sîmbătă o vizită de lucru în judeţele Mureş şi Sibiu, unde s-a întîlnit cu oameni ai muncii din industrie şi agricultură, cu intelectuali, activişti ai organelor locale de partid şi de stat cu care a discutat despre activitatea consacrată îndeplinirii hotărîrilor Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a P.C.R. La intrarea în judeţul Mureş, în comuna Cheţani, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a fost întîmpinat de tovarăşii Nicolae Vereş, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor obşteşti. Mii şi mii de cetăţeni au salutat cu ovaţii şi urale pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, manifestîndu-şi îndelung ataşamentul lor faţă de politica internă şi externăa partidului şi statului nostru. Un prim popas se face la cooperativa agricolă de producţie Luduş. Preşedintele cooperativei, Tanasie Fanea, adresează tovarăşului Ion Gheorghe Maurer un călduros bun sosit. Oaspetele e invitat să viziteze cooperativa. O expoziţie improvizată oglindeşte creşterea bunăstării celor 1300 de familii ce alcătuiesc cooperativa. Graficele arată că în cei 18 ani de cînd muncesc împreună, cooperatorii din Luduş au obţinut an de an rezultate tot mai însemnate. — Am învăţat să sporim averea obştească, spunea un bătrîn cooperator. Ogoarele, vitele, grădinile de zarzavat, viile, toate ne aduc azi mari venituri, şi viaţa noastră a devenit îmbelşugată. Luîndu-şi rămas bun de la cooperatori, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer îi felicită pentru rezultatele obţinute, le urează noi şi noi succese, multă sănătate. Cooperatorii răspund cu urale şi ovaţii, manifestează călduros pentru Partidul Comunist Român şi Comitetul său Central, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în drum spre Tîrnăveni, pe drumul care trece prin preajma termocentralei electrice de la Luduş, mii de oameni salută cu multă căldură pe preşedintele Consiliului de Miniştri. Pretutindeni se aud rostite în limbile română şi maghiară lozincile: „Trăiască Partidul Comunist Român“, „Trăiască Republica noastră dragă“. Aşezare cu tradiţie industrială, oraşul Tîrnăveni se mândreşte azi cu marele său combinat chimic. Importantele investiţii alocate pentru dezvoltarea combinatului au făcut ca azi, în numai 28 de zile să se realizeze producţia întregului an 1948. La sosirea la combinat, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer (Continuare în pag. a ll-a) Tovarăşi. Sunt deosebit de bucuros că mă găsesc în mijlocul dv. şi că am prilejul să vă aduc salutul Comitetului Central, al guvernului, salutul cordial al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. (Aplauze prelungite). Este o scurtă vizită de lucru, dar este o vizită plină de lucruri înălţătoare. Sigur, în cadrul unei asemenea vizite, obiectivele nu pot fi decît limitate, nu se poate analiza activitatea multiplă, pe toate planurile, pe toate feţele ei, a unui judeţ. Am văzut o gospodărie agricolă, o cooperativă agricolă de producţie. Am fost mulţumit de ceea ce am văzut acolo, înainte de toate, mulţumit de existenţa unui pronunţat spirit gospodăresc în conducerea cooperativei. Oamenii muncesc, produc, muncesc bine, produc bine şi cîştigă bine. Oamenii se gîndesc cum să muncească şi mai bine, pentru a produce şi mai mult şi pentru a cîştiga şi mai bine. Mi se pare că acest lucru este esenţial pentru dezvoltarea iniţiativei cooperatorilor în ridicarea producţiei, întărirea cooperativei şi ridicarea nivelului de viaţă al membrilor ei. Am vizitat, de asemenea, două combinate importante. Unul vechi, devenit nou, şi altul nou, devenit şi mai nou : Combinatul de la Tîrnăveni şi Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Tg. Mureş. Şi la Tîrnăveni, şi la Tg. Mureş statul face investiţii mari. Am dorit să cunoaştem mai îndeaproape cum se desfăşoară activitatea în aceste combinate, cum sunt fructificate aceste valori care sunt valorile poporului. Trebuie să mărturisesc că şi rezultatele acestor vizite sunt îmbucurătoare. La Tîrnăveni am văzut că, folosind mijloacele care au fost puse, de către stat, la dispoziţia colectivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni, colectivul a ştiut să transforme o întreprindere veche, cu utilaj vechi, cu clădiri vechi, într-o întreprindere care se modernizează continuu şi dă o producţie substanţială, care aduce serioase beneficii. Am constatat cu satisfacţie preocuparea conducerii acestui combinat de a realiza produse competitive, din toate punctele de vedere, pe plan mondial. Este o sarcină de bază a construcţiei socialiste, importantă astăzi, cît şi pentru viitor, şi este bine că această sarcină e bine înscrisă în mintea şi preocupările conducătorilor Combinatului de la Tîrnăveni. Acelaşi lucru l-am constatat la Combinatul de la Tg. Mureş. Oamenii — tineri, foarte tineri — fac faţă cu seriozitate şi cu o competenţă demnă de admiraţie unor probleme complicate, reuşesc să le rezolve satisfăcător, se orientează către ceea ce trebuie să devină toate unităţile industriale din ţara noastră — modele de activitate industrială modernă, utilaje cu tehnică avansată. (Continuare în pag. a ll-a) Cuvîntarea la întîlnirea cu activul de partid de la Tg. Mureş • • • In vizită la Combinatul chimic elin Tg. Mureş ÎN INIMA DE OŢEL A IAŞULUI Uzina metalurgică sau inima de oţel a Iaşului, cum s-au obişnuit deja s-o numească ieşenii, îşi dovedeşte din ce în ce mai mult eficienţa. Tînărul şi harnicul colectiv al acestei întreprinderi a ţinut anul acesta să valorifice orice surse care ar putea duce la realizarea de economii. Cîteva dintre acestea au şi fost fructificate. Pe primul plan s-au situat: reducerea consumului de metal, combustibil şi energie, inovaţiile, eliminarea rebuturilor şi valorificarea deşeurilor. Ca rod al eforturilor depuse, 2 582 000 lei au îmbogăţit tezaurul de economii al întreprinderii. Ţinînd să-şi demonstreze în fapte adeziunea pe care şi-a exprimat-o recent faţă de politica partidului şi statului nostru, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni al acestei uzine a prevăzut pe semestrul doi al acestui an o economie suplimentară la preţul de cost de 1 834 000 lei. Fapte şi angajamente convingătoare că inima de oţel a Iaşului pulsează pentru pacea României Socialiste. I. CHIRIAC MATERIAL DIDACTIC PENTRU NOUL AN ŞCOLAR Peste 300 000 de exemplare totalizează tirajul materialelor didactice pregătite de Editura didactică şi pedagogică pentru viitorul an şcolar. Printre acestea se află un determinator al plantelor din ţara noastră redactat de prof. dr. docent I. Todor, cu ilustraţii în culori care serveşte elevilor la identificarea celor mai frecvente plante. In vederea sprijinirii profesorilor de istore în predarea lecţiilor editura a tipărit mai multe hărţi de specialitate. A fost pregătită, de asemenea, harta cu împărţirea administrativ-teritorială a Republicii Socialiste România. La solicitarea corpului didactic au fost multiplicate portretele celor mai cunoscuţi scriitor şi oameni de ştiinţă români S-au reeditat planşe de chimie, fizică, geometrie, ştiinţele naturii. Pentru învăţămîntul preşcolar au fost editate nai jocuri, tablouri aritmetice pentru învăţarea primelor numere, ilustraţii colorate din basme cunoscute etc. (Agerpres) COMITETUL DE DIRECŢIE PREZENT IN EPICENTRUL PRODUCŢIEI In cadrul măsurilor preconizate de către conducerea de partid şi de stat în vederea planificării şi conducerii întreprinderilor, crearea comitetelor de direcţie a fost impusă de cerinţele logice ale organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, de obligativitatea înlocuirii unor forme vechi deplin valabile pentru o anume etapă de dezvoltare dar perimate pentru alta, de necesitatea punerii de acord a formei de conducere cu complexitatea din ce în ce mai accentuată a activităţii economice. Numai procedând astfel se poate răspunde mai bine, în mai mare măsură sarcinilor sporite ce revin industriei în plin progres. O retrospectivă asupra sistemului de lucru, a activităţii comitetelor de direcţie în perioada consumată de la înfiinţarea lor, scoate în evidenţă, pregnant, corelaţia rezultatelor pozitive obţinute în diverse unităţi economice cu modul în care, încă de la început, acestea, pe baza analizei temeinice a multiplelor aspecte din viaţa întreprinderilor au trecut la soluţionarea acelor probleme ce condiţionează bunul mers al lucrurilor: Uzinele „Griviţa roşie“ Bucureşti. Pe primele şapte luni ale anului s-au obţinut aici, peste plan, o producţie globală în valoare de 7.500 mii lei, sarcina de creştere a gh. ghidrigan (Continuare în pag. a V-a)