Scînteia Tineretului, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6023-6049)
1968-10-01 / nr. 6023
„MAI DA-LE DOUĂ ZILE DE LA SUD"... La Pietroasele , cules de vii Via mai mirosea a tămîios şi coarnă — dar pregnant, e drept, nu ca o amintire — şi deloc a piersici coapte, sau crud a foi de nuc, cum îşi amintea nostalgic poetul de o zi de la sfîrşitul toamnei. Piersicile se şi culeseseră la Pietroasele, nucii se bătuseră, iar strugurii, care în alţi ani se umpleau de zahăr doar la prevestirea brumei, sub cerul văduv de păsări călătorite, se copseseră aproape din vară, ca-n Sicilia. Muscatul de Ada, Italia, Regina Nerva şi-au amintit parcă de meleagurile băştinaşe sorbind cu lăcomie soarele fierbinte ca pe malurile Mediteranei şi grăbindu-se la copt cum nu s-a mai pomenit de la noi. Căci altădată, prin părţile acestea, primeau dulceaţa şi aroma pămînturilor noastre doar soiuri strămoşeşti — focşeneanca, cruciuliţa, tămîioasa — cu struguri dulci şi vinuri vîrtoase, de haiduci. Acum pintenii dealurilor buzoiene au primit generos, în podgorii rafinate muşcaturi, rieslinguri, caberneturi, rînduite savant în pergola ori palmete. Fireşte, însă, că nu memoria vegetală a soiurilorde departe poartă pricini, ci pur şi simplu soarele arzător "de aici, soare "de mare care arde, coace, împlineşte fără a tulbura limpe-VIORICA TANASESCU (Continuare în pag. a TV-a) • A FOST TERMINATA construcţia noii gări a municipiuli Baia Mare, situată in partea de vest a oraşului. Construcţia staţiei a cuprins executarea de peroane cu copertine, tunele pentru accesul publicului la liniile de plecare şi sosire a trenurilor, clădiri pentru serviciile tehnice şi de exploatare feroviară. S-au amenajat unităţi pentru deservirea călătorilor. Totodată, pentru reducerea timpului de imobilizare a trenurilor de persoane şi marfă, macazurile de iţe Întreaga reţea a complexului au fost centralizate electrodiiamic. • ASFALTAREA NOII ŞOSELE de importanţă economică şi turistică din nordul Dobrogei. Două Cantoane — Jurilovca, în lungime de 18 km s-a terminat. Ea îmbunătăţeşte mult legătura dintre Tulcea şi Jurilovca, important centru pescăresc şi turistic din sud-estul judeţului. e. PE SCENA Casei municipale de editură din Alba Iulia s-a desfăşurat faza judeţeană a Concursului-festival de muzică populară românească din judeţul Alba, organizat în scopul valorificării folclorului local, cunoaşterii şi stimulării celor mai talentaţi artişti amatori. In faţa sutelor de spectatori au prezentat frumuseţea cintecelor şi jocurilor populare de pe văile Mureşului şi Tîrnavelor, Sebeşului şi Secaşelor, din Ţara Moţilor, de pe Ampoi şi Arieş cele mai burfe formaţii artistice şi solişti din judeţ. • DOUĂ NOI EXPOZIŢII ale unor firme străine s-au deschis în Capitală. Intr-unul din pavilioanele Complexului central de expoziţii întreprinderea unională de comerţ exterior „Medexport“ din Moscova prezintă instalaţii medicale, instrumente sanitare şi medicamente. In aceeaşi zi, la Fabrica „Adesgo" firma italiană „Cimat‘ a inaugurat o expoziţie doi maşini de tricotat ciorapi în cadrul căreia zilnic se organizează pentru specialişti demonstraţii practice. ♦ • DR. MARIN DUMITRU, de la Centrul de reumatologie din Bucureşti, a obţinut premiul I la ediţia 1968 a Concursului internaţional de reumatologie organizat de Societatea „Terme" din Salsomaggiore’— Italia. ANUL XXIV, SERIA II, NR. 1023 renume. Astăzi, lumea universitară a României reintră în amfiteatre. Se semnează, astfel, actul de naştere al unui nou an universitar, marcînd, firesc, o nouă treaptă, în urcuşul pe care-l face şcoala superioară românească pe drumul continuei sale perfecţionări — de structură şi de conţinut — al dobîndirii şi consolidării unui prestigios ! GENEROZITATEA ŞCOLII SUPERIOARE Interviu cu prof. univ. MIRON CONSTANTINESCU, adjunct al ministrului învăţămintului REP : Vă rugăm, tovarăşe ministru, să înfăţişaţi cititorului nostru coordonatele anului universitar pe care-l inaugurăm. Prof. univ. MIRON CONSTANTINESCU Sîntem obişnuiţi să înregistrăm an de an progresele învăţămîntului nostru superior, dinamica dezvoltării lui în pas cu cerinţele, contemporaneităţii şi, paralel, să consemnăm îmbogăţirea condiţiilor materiale pe care statul nostru le pune la îndemîna (Continuare in pag. a IlI-a) — Intrucit cunoaşteţi bine lumea universitară v-am ruga, tovarăşe Angelescu, să ne spuneţi cu ce stare de spirit încep studenţii, după părerea dv., acest nou an de studii ? — întrebarea pe care mi-o puneţi cere, în esenţă, o definire a studenţimii noastre prin ceea ce are ea mai caracteristic, esenţial. Ei bine, poate mai mult ca oricînd, anul acesta am sentimentul că spiritul ei — optimist, angajat, plin de devoţiune şi înaripat de idealuri care cer energii de împlinire imediată — se confundă cu spiritul dinamic, per(Continuare in pag. a lll-a) Noile tractoare „U-400“ ieşind pe poarta uzinelor „Tractorul“-Braşov Foto: AGERPRES in RESPONSABILITATEA STUDENTULUI Interviu cu MIRCEA ANGELESCU, secretar al C.C. alC.I .L, preşedintele Consiliului U.A.S.R. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 6 PAGINI — 30 BANI MARŢI 1 OCTOMBRIE 1968 La Londra, pe Oxford Street, există un magazin de discuri care sugerează interiorul unui autobuz. Este un joc de mare trecere şi mare vînzare, cu un public special, ca compartimente din care răzbat sunetele cele mai diverse. Pe bănci, ca acele ce te duc cină în Dudeşti sau în Bucureştii Noi, poţi să asculţi pe Piaf sau Simfonia a IX-a, într-un balon cacofonic de cel mai divers gust. La el, la acel autobuz muzical mă gîndesc cu nostalgie ori de cite ori aud frînele autobuzelor noastre ce se opresc ca pe front sub ferestre. Trebuie să recunosc că există o plă-* cere aventuroasă de a şofa, de a merge repede, de a lua curbele pe două roti ca la raliu. Poate intre pasagerii celor ce folosesc linia 33 sau 47 călătoresc şi veterani ai automobilismului, poate motoarele încinse oferă delicii celor ce nu posedă maşini proprii, dar parcă prea se abuzează de răbdarea noastră. De la 4 de dimineaţa şi pină la 1 noaptea, asta după ce am desfiinţat nevinovatul sgomot de clacson, cauciucurile ne calcă pe şira spinării. Deliberat sau nu, la întrecere cu motoretele Carpaţi, cele mai sgomotoase latirimente de tortură modernă, sîntem încercaţi într-un examen interminabil al nervilor. Parcă există o dispoziţie ca vehiculelor pe două roţi să l1 se pună o tobă amortizoare. Nu bag de seamă că acest paragraf se respectă. Cînd o Skoda roşie are în faţă un biet şi umil ciclist şoferul este apucat de o streche a elicei care rage şi-şi dă duhul în nările noastre flămînde de ceea ce a mai rămas dintr-un aer cit de cit nepomat. Se arată ciorchinii de călă AUTOBUZUL MUZICAL de EUGEN BARBU tori şi se pune frîna. Nici dacă s-ar surpa Turnul Babei nu s-ar auzi ceva mai îngrozitor. Ţipete de şenile, fiare ce fac un asurzitor efort de a fi stăpînite, o simfonie de scrîşnete sugerînd Infernul, etc., etc. Este vorba mai curînd de un dispreţ pentru omul de pe stradă, un dispreţ păgubitor ce trebuie înfierat cu violenţă. Psihologia şoferilor de cursă lungă este cunoscută. Un complex fatal de înălţime şi de caroserie mai solidă aruncă uneori sub roţi cetăţeni nevinovaţi aflaţi în plimbări paşnice. Firile mai visătoare se trezesc cu aceste Infernale alcătuiri de metal pe trotuar şi dacă nu ajung la cimitir trec oricum pe la Urgenţă. Cunosc ore de delir auto. (Continuare în pag. aV-a) ÎN PAG. A 2-A: • Reluarea unei legende • MINIMOASELE „RUPERI" INTRE fiiND ȘI OCHI (cronica televiziunii) • Excursiile galante (cronica cinematografică) TOVARĂŞUL A PRIMIT PE ANDRÉ BETTENCOURT, MINISTRUL INDUSTRIEI AL FRANŢEI Luni după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ministrul industriei al Franţei, André Bettencourt, sosit în România pentru a participa la deschiderea Săptămînii tehnicii franceze. Oaspetele a fost însoţit de Jean Louis Poris, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, a asistat George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a ministrului industriei al franţei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni după-amiază pe André Bettencourt, ministrul industriei al Franţei. La primire a luat parte Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. (Agerpres) .............mu...............................................................iii lnsecţia cazangerie a uzinei „Griviţa roşie“ Bucureşti Foto: O.PLF.CAN „Am RECOLTE!“ In Capitală, in centrele judeţene şi in numeroase alte localităţi pregătirile pentru tradiţionala sărbătoare a „Zilei recoltei“ sunt în toi. La halele Obor, unde se va organiza cea mai mare expoziţie-tîrg de produse agricole din ţară, în cadrul căreia se vor desface zilnic circa 1 500 tone de legume şi fructe, meşterii ridică marele portal, amenajează aleile şi platourile de desfacere montează panourile expoziţiei ce va înfăţişa „Realizările agriculturii cooperatiste“. La sate, în ziua de 6 octombrie se vor organiza expoziţii cu produse vegetale şi animale, precum şi din sectoarele anexă, care să ilustreze rezultatele bune obţinute de unităţile agricole cooperatiste. Totodată, cooperaţia de consum va organiza tonete pentru vînzarea mărfurilor industriale de sezon, standuri de cărţi şi publicaţii. Un loc important îl vor ocupa activitățile culturale, artistice, sportive. . „Eroul” — luat dintr-un domeniu sau altul — este personajul care animă universul adolescentului. In toate visurile, în toate aspiraţiile spre viitor, în proiectarea propriei personalităţi există un model, un om căruia tinerii doresc să-i semene, pe care ar vrea să-l întruchipeze. Intr-o ierarhie de valori bine stabilite, adolescenţii aleg pentru fiecare etapă a dezvoltării lor, un personaj fie din filme, fie din literatură, fie din istorie cu care îşi găsesc sau îşi doresc a avea trăsături comune, pe care să şi-l apropie de felul lor de a gindi, de a-şi modela caracterul. Filmele imprimă preferaţilor lor caracterul trecător al modei, literatura pe măsura informării din ce in ce mai bogate, a orizontului din ce in ce mai larg, oferă continuu modele de viaţă mai complexă, imitabile printr-un mai înalt grad de exigenţă. O admiraţie statornică, totdeauna la fel de entuziastă, la fel de emoţionantă rămîn personajele istorice care devin in lumea adolescenţilor, puternicele şi adevăratele simboluri ale existenţei umane. Eroii de filme dispar, mor sau îşi devalorizează calităţile, cei din literatură îşi suprapun destinul imaginar cu drumul real al vieţii şi nici un om matur nu mai discerne, la un moment dat, ce calităţi datorează modelului sau literaturii şi ce calităţi şi-a cultivat singur. Istoria captează din cea mai fragedă vârstă interesul tuturor. Se îmbină în pasiunea pentru istorie nu numai setea de aventură a adolescenţilor, dorinţa de fapte mari, generoase, de dăruiri majore, ci şi sentimentul cert al apartenenţei la un pămînt şi la un popor. Nu întotdeauna preferinţele pentru un mare om al istoriei patriei urmează scara de valori stabilite de vreme , legăturile afective se încheagă din nenumărate coordonate intime, din îmbinări selective ale propriilor aspiraţii, cu faptele de glorie ale unuia sau altuia dintre eroii care populează istoria ţării. Nici o figură a istoriei patriei n-a stîrnit de 5 veacuri încoace, un ecou atit de puternic şi de constant ca Ştefan cel Mare. O anchetă efectuată printre elevii claselor a XI-a de la Liceul „Nicolae Bălcescu“ din Craiova, îl desemnează in proporţii de masă drept personajul asupra căruia se îndreaptă nu numai totala admiraţie a adolescenţilor, dar şi dorinţa lor fierbinte de a-i semăna. Cunoscut nu numai ca erou legen-GALINA RADULESCU (Continuare în pag. a II-a)