Scînteia Tineretului, martie 1969 (Anul 25, nr. 6153-6179)

1969-03-01 / nr. 6153

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II NR. 6153 6 PAGINI 30 BANI SÎMBĂTĂ 1 MARTIE 1969 SAAAAAAAAAAAAA^^^^V^^WW^V­ | Votînd candidaţii Frontului | [Unităţii Socialiste, votaţii; I ; pentru satisfacerea tot mai :[ deplină a cerinţelor materiale [i şi culturale ale oamenilor i; muncii, pentru o viaţă tot­al mai bună şi îmbelşugată| i; MAREA ADUNARE ELECTORALĂ DIN CAPITALĂ— O IMPRESIONANTĂ MANIFESTARE A ÎNCREDERII NEZDRUNCINATE A ÎNTREGULUI POPOR ÎN PARTIDUL COMUNIST ROMÂN Campania electorală, care a dominat timp de două luni în­treaga viaţă politică a ţării, a culminat vineri cu o mare adunare electorală în cadrul că­reia tovarăşul Nicolae Ceauş­escu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui de Stat, candidat al Frontu­lui Unităţii Socialiste în circum­scripţia electorală nr. 1 — 23 August, pentru alegerile de de­putaţi în Marea Adunare Naţio­nală, a rostit o amplă cuvîntare. Stimulînd pe scara între­gii naţiuni spiritul civic de înaltă responsabilitate faţă de prezentul şi viitorul patriei so­cialiste, campania electorală s-a desfăşurat în atmosfera eferves­centă a interesului politic una­­nim, al entuziasmului general, cu care întregul popor se pregă­teşte să sărbătorească împlinirea unui sfert de veac de la elibe­rarea patriei. Larga participare a maselor la dezbaterea multilaterală a pro­blemelor politicii noastre interne şi externe, afirmarea plenară a iniţiativei cetăţeneşti în toate do­meniile vieţii prilejuite de întru­nirile cetăţeneşti ilustrează de­mocratismul profund în clima­tul căruia poporul român îşi exer­cită liber politica sa suverană, croindu-şi soarta potrivit năzu­inţelor sale supreme. In după-amiaza acestei zile, zeci şi zeci de mii de cetăţeni se îndreptau spre Piaţa Palatului Republicii din inima Capitalei, pentru a lua parte la impresio­nanta întrunire electorală. Trep­tat, întreaga piaţă devine neîn­căpătoare : pe Calea Victoriei, pînă spre Palatul Telefoanelor şi spre străzile care converg spre a­­cest loc, numărul cetăţenilor creşte necontenit. Mulţimea poar­tă pancarte pe care sunt înscrise cuvinte pline de căldură şi în­credere în Partidul Comunist, căruia îi datorăm toate cuceririle în opera fără egal înfăptuită de popor. Un freamăt de entuziasm cu­prinde întreaga piaţă, izbuc­nesc urale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu ceilalti conducători de partid şi de stat, se îndreaptă dinspre sediul Co­mitetului Central al Partidului, printr-un culoar viu, format de cetăţeni, spre Palatul Republicii. Mulţimea ovaţionează puternic pentru Partidul Comunist Ro­mân şi conducerea sa, exprimînd dragostea fierbinte a oamenilor muncii faţă de partid, faţă de patria socialistă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi con­ducători răspund cu căldură ma­nifestărilor de înaltă preţuire şi NICOLAE DASCALESCU MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a IlI-a) CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimat! tovarăş!, Cetăţeni ai Republicii Socialist® România, Doresc, în primul rînd, să exprim cele mai vii mulţumiri cetăţenilor din cir­cumscripţia I Bucureşti, care mi-au a­­cordat încrederea lor, propunîndu-mă candidat în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. (Aplauze, u­­rale). Totodată, folosesc acest prilej pentru a adresa calde mulţumiri oame­nilor muncii din întreaga ţară pentru încrederea manifestată faţă de toţi can­didaţii Frontului Unităţii Socialiste. In aceste manifestări noi vedem­ o expresie a încrederii întregului popor în Partidul Comunist Român, în politica sa marxist­­leninistă, politică pe deplin corespun­zătoare intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste. (Aplauze îndelung re­petate). In cursul depunerii candidaturilor pentru Marea Adunare Naţională şi pentru consiliile populare, în cadrul campaniei electorale, au avut loc nenu­mărate întîlniri, adunări şi mitinguri la care au participat milioane de cetă­ţeni. Caracteristica principală a acestor manifestări este dezbaterea deschisă şi multilaterală a problemelor dezvoltării patriei noastre, a căilor pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al întregului popor. (Aplauze puternice). Se poate spune că întreaga campanie electorală s-a transformat în­­tr-o uriaşă manifestare a unităţii po­porului nostru în jurul partidului şi guvernului, a voinţei nestrămutate a tu­­turor­ celor ce muncesc de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi guvernului. (Aplauze pu­ternice). Criticile aduse muncii unor consilii populare şi altor instituţii de stat şi obşteşti, propunerile fă­cute cu acest prilej, sînt tot atîtea dovezi ale pre­ocupării maselor largi populare c­e "a­­asigura în­făptuirea fermă a politicii partidului. Marea Adu­nare Naţională, consiliile populare ce vor fi alese, toate organele de partid şi de stat au datoria de a studia cu toată atenţia problemele ridicate în dezbaterile publice din cadrul campaniei electorale şi de a lua măsurile ce se impun pentru soluţiona­rea lor corespunzătoare. Acum, la încheierea campaniei electorale, putem constata cu satisfacţie că ea a prilejuit o largă con­fruntare de păreri asupra tuturor problemelor eco­­nomico-sociale actuale ale ţării, asupra activităţii desfăşurate pentru traducerea în viaţă a programu­lui de dezvoltare multilaterală a patriei. Campania electorală s-a desfăşurat sub semnul profundului democratism al noii noastre orînduiri, creat pe fundamentul cuceririlor revoluționare ale oamenilor muncii, al măsurilor adoptate de partid şi de stat pentru asigurarea condițiilor necesare participării plenare a maselor populare la condu­cerea țării. (Aplauze). Democratismul nostru socia­list îşi găseşte în aceste zile o puternică expresie în faptul că oamenii muncii dezbat principalele as­pecte ale politicii noastre interne şi externe care privesc prezentul şi viitorul patriei, se consfătuiesc cu candidaţii Frontului Unităţii Socialiste, cei că­rora la 2 martie urmează să le dea mandatul de reprezentant­ în organele puterii — Marea Adu­nare Naţională şi consiliile populare — asupra pro­blemelor gospodăririi ţării, a oraşelor şi comune­lor, îşi exprimă liber opinia, voinţa şi aspiraţiile. Climatul de intensă activitate socială şi politică existent în întreaga ţară demonstrează că poporul nostru este cu adevărat liber şi stăpîn în patria sa, suveran în exercitarea puterii, că el îşi hotărăşte singur soarta, corespunzător intereselor sale su­preme. (Aplauze îndelung repetate). Aceasta insuflă fiecărui cetăţean, indiferent de categoria socială, profesiune sau naţionalitate, con­vingerea că se poate afirma neîngrădit pe tărîmul vieţii sociale, că îşi poate manifesta nestingherit energia, capacitatea şi talentul în slujba patriei, a progresului României pe drumul socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, urale). Stimaţi tovarăşi, Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la elibe­rarea patriei noastre de sub jugul fascist; această împrejurare conferă alegerilor de la 2 martie 1969 o însemnătate şi o semnificaţie deosebită. Aceste alegeri prilejuiesc un bogat bilanţ de realizări, de succese remarcabile obţi­nute de poporul român, sub conducerea partidului comunist, pe drumul făuririi socialismului, al înfloririi patriei, al bunăstării şi fericirii. Cei mai în vîrstă îşi reamintesc în ce situaţie se găsea ţara noastră acum 25 de ani. Subordonarea faţă de Germania nazistă, participarea, alături de forţele hitleriste la războiul împotriva Uniunii Sovietice, jefuirea bogăţiilor ţării de că­tre armatele germane aduseseră Româ­nia la marginea catastrofei naţionale. In acele condiţii, dovedindu-se la înălţi­mea răspunderii sale revoluţionare, na­ţionale, Partidul Comunist Român a ac­ţionat cu fermitate, în unitate cu forţele muncitoreşti, democratice, naţionale, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, ieşirea din războiul antisovietic şi ală­turarea ţării noastre la coaliţia anti­­hitleristă în lupta pentru eliberarea de­plină a patriei şi zdrobirea definitivă a Germaniei fasciste. (Aplauze puternice). Desfăşurarea evenimentelor este cu­noscută şi nu doresc acum să mă o­­presc asupra lor. Vreau însă să subli­niez că fără înfăptuirea actului istoric de la 23 August 1944 România s-ar fi găsit într-o situaţie greu de imaginat. Consider că îndeplinesc o îndatorire sfîntă exprimînd, şi cu acest prilej, re­cunoştinţa întregului nostru popor faţă de cei care au luptat pentru eliberarea ţării şi care nu se mai află astăzi prin­tre noi. (Aplauze puternice). Doresc, de asemenea, să subliniez şi acum că poporul nostru dă o înaltă pre­ţuire contribuţiei hotărîtoare aduse de Uniunea Sovietică, de Armata Roşie, la înfrângerea fascismului şi la eliberarea totală a României (Aplauze puternice). Lupta purtată în comun de ostaşii români şi so­vietici a pus bazele prieteniei de tip nou între popoarele noastre. Confilriiui, da, asemenea­, de datoria mea să amin­tesc şi de contribuţia ostaşilor celorlalte ţări aliate la zdrobirea fascismului. Vreau să subliniez totodată importanţa luptei eroice duse de toate popoarele cotropite, în frunte cu partidele comuniste, îm­potriva hitlerismului. Lupta forţelor patriotice îm­potriva ocupanţilor fascişti a avut un rol deosebit în cucerirea victoriei, demonstrînd încă o dată că nici o forţă din lume nu poate îngenunchia po­poarele hotărîte să-şi apere, cu preţul celor mai mari jertfe, libertatea şi Independenţa. (Aplauze îndelung repetate). Am făcut această evocare pentru a pune mai clar în lumină profundele schimbări săvîrşite în cei 25 de ani care au trecut de la eliberarea ţării. Atît înfăptuirea actului istoric de la 23 August, cît şi toate marile transformări de pînă acum în structura societăţii noastre, în modul de viaţă al poporului, se datoresc Partidului Comunist Român care s-a dovedit la înălţimea măreţei sale misiuni istorice, la înălţimea răspunderii faţă de naţiunea noastră, faţă de cauza socialismului şi comunismu­lui. (Aplauze puternice, urale şi ovaţii). Dragi tovarăşi, In cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, întreaga energie creatoare a poporu­lui nostru a fost îndreptată spre îndeplinirea pro­gramului adoptat de Congresul al IX-lea al parti­dului. Rezultatele obţinute în primii trei ani ai cincinalului, şi prevederile pe 1969 sînt superioare planului; ele dovedesc realismul Directivelor Con­gresului, dîndu-ne convingerea că cincinalul va fi nu numai realizat, ci şi depăşit. Ritmul anual de creştere a producţiei industriale a fost în aceşti trei ani de peste 12 la sută; in chimie ritmul a fost de 21 la sută, în construcţiile de maşini de 16 la sută, în energia electrică de 20 la sută, în in­dustria uşoară de 12 la sută. Un accent deosebit s-a pus pe producţia de maşini-unelte, pe electronică şi electrotehnică, ramuri pentru care s-au întocmit programe speciale conţinînd prevederi de dezvol­tare cu mult superioare celor cuprinse în planul cincinal. In ultimii ani au fost adoptate o serie de măsuri în direcţia organizării mai bune a muncii, folosirii mai raţionale a capacităţilor de producţie, redu­cerii cheltuielilor materiale de producţie, creşterii eficacităţii economice. Rezultatele pozitive obţinute în aceste direcţii într-un mare număr de între­prinderi evidenţiază rezervele deosebite existente în industria noastră. In domeniul agriculturii, cu toate condiţiile cli­materice nefavorabile din 1968, în ultimii trei ani producţia a crescut cu circa 12 la sută, asigurîn­­du-se în condiţii bune aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. Merită subliniate re­zultatele pozitive obţinute de întreprinderile agri­cole de stat ca urmare a măsurilor de îmbună­tăţire a organizării activităţii lor. Recenta plenară a conducerii uniunilor cooperatiste a reliefat, de asemenea, progresele obţinute în consolidarea eco­nomică a unui număr tot mai mare de cooperative agricole de producţie. Agricultura noastră socia­listă — cooperatistă şi de stat — şi-a dovedit din plin trăinicia, superioritatea. In aceşti ani, statul a alocat peste 160 de mi­liarde lei pentru investiţii, cea mai mare parte a mijloacelor materiale şi financiare fiind îndreptată spre dezvoltarea bazei tehnico-materiale a indus­triei şi agriculturii. In ultimii trei ani au intrat în producţie circa 700 mari capacităţi industriale, însemnate sume au fost alocate pentru dezvoltarea învăţămîntului şi cercetării ştiinţifice. în acelaşi timp, statul a acordat o atenţie sporită construc­ţiilor de locuinţe, spitale, creşe şi alte edificii social­­culturale. (Continuare in pag. a 11-a)

Next