Scînteia Tineretului, martie 1969 (Anul 25, nr. 6153-6179)
1969-03-01 / nr. 6153
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II NR. 6153 6 PAGINI 30 BANI SÎMBĂTĂ 1 MARTIE 1969 SAAAAAAAAAAAAA^^^^V^^WW^V | Votînd candidaţii Frontului | [Unităţii Socialiste, votaţii; I ; pentru satisfacerea tot mai :[ deplină a cerinţelor materiale [i şi culturale ale oamenilor i; muncii, pentru o viaţă total mai bună şi îmbelşugată| i; MAREA ADUNARE ELECTORALĂ DIN CAPITALĂ— O IMPRESIONANTĂ MANIFESTARE A ÎNCREDERII NEZDRUNCINATE A ÎNTREGULUI POPOR ÎN PARTIDUL COMUNIST ROMÂN Campania electorală, care a dominat timp de două luni întreaga viaţă politică a ţării, a culminat vineri cu o mare adunare electorală în cadrul căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, candidat al Frontului Unităţii Socialiste în circumscripţia electorală nr. 1 — 23 August, pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională, a rostit o amplă cuvîntare. Stimulînd pe scara întregii naţiuni spiritul civic de înaltă responsabilitate faţă de prezentul şi viitorul patriei socialiste, campania electorală s-a desfăşurat în atmosfera efervescentă a interesului politic unanim, al entuziasmului general, cu care întregul popor se pregăteşte să sărbătorească împlinirea unui sfert de veac de la eliberarea patriei. Larga participare a maselor la dezbaterea multilaterală a problemelor politicii noastre interne şi externe, afirmarea plenară a iniţiativei cetăţeneşti în toate domeniile vieţii prilejuite de întrunirile cetăţeneşti ilustrează democratismul profund în climatul căruia poporul român îşi exercită liber politica sa suverană, croindu-şi soarta potrivit năzuinţelor sale supreme. In după-amiaza acestei zile, zeci şi zeci de mii de cetăţeni se îndreptau spre Piaţa Palatului Republicii din inima Capitalei, pentru a lua parte la impresionanta întrunire electorală. Treptat, întreaga piaţă devine neîncăpătoare : pe Calea Victoriei, pînă spre Palatul Telefoanelor şi spre străzile care converg spre acest loc, numărul cetăţenilor creşte necontenit. Mulţimea poartă pancarte pe care sunt înscrise cuvinte pline de căldură şi încredere în Partidul Comunist, căruia îi datorăm toate cuceririle în opera fără egal înfăptuită de popor. Un freamăt de entuziasm cuprinde întreaga piaţă, izbucnesc urale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu ceilalti conducători de partid şi de stat, se îndreaptă dinspre sediul Comitetului Central al Partidului, printr-un culoar viu, format de cetăţeni, spre Palatul Republicii. Mulţimea ovaţionează puternic pentru Partidul Comunist Român şi conducerea sa, exprimînd dragostea fierbinte a oamenilor muncii faţă de partid, faţă de patria socialistă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători răspund cu căldură manifestărilor de înaltă preţuire şi NICOLAE DASCALESCU MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a IlI-a) CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimat! tovarăş!, Cetăţeni ai Republicii Socialist® România, Doresc, în primul rînd, să exprim cele mai vii mulţumiri cetăţenilor din circumscripţia I Bucureşti, care mi-au acordat încrederea lor, propunîndu-mă candidat în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. (Aplauze, urale). Totodată, folosesc acest prilej pentru a adresa calde mulţumiri oamenilor muncii din întreaga ţară pentru încrederea manifestată faţă de toţi candidaţii Frontului Unităţii Socialiste. In aceste manifestări noi vedem o expresie a încrederii întregului popor în Partidul Comunist Român, în politica sa marxistleninistă, politică pe deplin corespunzătoare intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste. (Aplauze îndelung repetate). In cursul depunerii candidaturilor pentru Marea Adunare Naţională şi pentru consiliile populare, în cadrul campaniei electorale, au avut loc nenumărate întîlniri, adunări şi mitinguri la care au participat milioane de cetăţeni. Caracteristica principală a acestor manifestări este dezbaterea deschisă şi multilaterală a problemelor dezvoltării patriei noastre, a căilor pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al întregului popor. (Aplauze puternice). Se poate spune că întreaga campanie electorală s-a transformat într-o uriaşă manifestare a unităţii poporului nostru în jurul partidului şi guvernului, a voinţei nestrămutate a tuturor celor ce muncesc de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi guvernului. (Aplauze puternice). Criticile aduse muncii unor consilii populare şi altor instituţii de stat şi obşteşti, propunerile făcute cu acest prilej, sînt tot atîtea dovezi ale preocupării maselor largi populare ce "aasigura înfăptuirea fermă a politicii partidului. Marea Adunare Naţională, consiliile populare ce vor fi alese, toate organele de partid şi de stat au datoria de a studia cu toată atenţia problemele ridicate în dezbaterile publice din cadrul campaniei electorale şi de a lua măsurile ce se impun pentru soluţionarea lor corespunzătoare. Acum, la încheierea campaniei electorale, putem constata cu satisfacţie că ea a prilejuit o largă confruntare de păreri asupra tuturor problemelor economico-sociale actuale ale ţării, asupra activităţii desfăşurate pentru traducerea în viaţă a programului de dezvoltare multilaterală a patriei. Campania electorală s-a desfăşurat sub semnul profundului democratism al noii noastre orînduiri, creat pe fundamentul cuceririlor revoluționare ale oamenilor muncii, al măsurilor adoptate de partid şi de stat pentru asigurarea condițiilor necesare participării plenare a maselor populare la conducerea țării. (Aplauze). Democratismul nostru socialist îşi găseşte în aceste zile o puternică expresie în faptul că oamenii muncii dezbat principalele aspecte ale politicii noastre interne şi externe care privesc prezentul şi viitorul patriei, se consfătuiesc cu candidaţii Frontului Unităţii Socialiste, cei cărora la 2 martie urmează să le dea mandatul de reprezentant în organele puterii — Marea Adunare Naţională şi consiliile populare — asupra problemelor gospodăririi ţării, a oraşelor şi comunelor, îşi exprimă liber opinia, voinţa şi aspiraţiile. Climatul de intensă activitate socială şi politică existent în întreaga ţară demonstrează că poporul nostru este cu adevărat liber şi stăpîn în patria sa, suveran în exercitarea puterii, că el îşi hotărăşte singur soarta, corespunzător intereselor sale supreme. (Aplauze îndelung repetate). Aceasta insuflă fiecărui cetăţean, indiferent de categoria socială, profesiune sau naţionalitate, convingerea că se poate afirma neîngrădit pe tărîmul vieţii sociale, că îşi poate manifesta nestingherit energia, capacitatea şi talentul în slujba patriei, a progresului României pe drumul socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, urale). Stimaţi tovarăşi, Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist; această împrejurare conferă alegerilor de la 2 martie 1969 o însemnătate şi o semnificaţie deosebită. Aceste alegeri prilejuiesc un bogat bilanţ de realizări, de succese remarcabile obţinute de poporul român, sub conducerea partidului comunist, pe drumul făuririi socialismului, al înfloririi patriei, al bunăstării şi fericirii. Cei mai în vîrstă îşi reamintesc în ce situaţie se găsea ţara noastră acum 25 de ani. Subordonarea faţă de Germania nazistă, participarea, alături de forţele hitleriste la războiul împotriva Uniunii Sovietice, jefuirea bogăţiilor ţării de către armatele germane aduseseră România la marginea catastrofei naţionale. In acele condiţii, dovedindu-se la înălţimea răspunderii sale revoluţionare, naţionale, Partidul Comunist Român a acţionat cu fermitate, în unitate cu forţele muncitoreşti, democratice, naţionale, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, ieşirea din războiul antisovietic şi alăturarea ţării noastre la coaliţia antihitleristă în lupta pentru eliberarea deplină a patriei şi zdrobirea definitivă a Germaniei fasciste. (Aplauze puternice). Desfăşurarea evenimentelor este cunoscută şi nu doresc acum să mă opresc asupra lor. Vreau însă să subliniez că fără înfăptuirea actului istoric de la 23 August 1944 România s-ar fi găsit într-o situaţie greu de imaginat. Consider că îndeplinesc o îndatorire sfîntă exprimînd, şi cu acest prilej, recunoştinţa întregului nostru popor faţă de cei care au luptat pentru eliberarea ţării şi care nu se mai află astăzi printre noi. (Aplauze puternice). Doresc, de asemenea, să subliniez şi acum că poporul nostru dă o înaltă preţuire contribuţiei hotărîtoare aduse de Uniunea Sovietică, de Armata Roşie, la înfrângerea fascismului şi la eliberarea totală a României (Aplauze puternice). Lupta purtată în comun de ostaşii români şi sovietici a pus bazele prieteniei de tip nou între popoarele noastre. Confilriiui, da, asemenea, de datoria mea să amintesc şi de contribuţia ostaşilor celorlalte ţări aliate la zdrobirea fascismului. Vreau să subliniez totodată importanţa luptei eroice duse de toate popoarele cotropite, în frunte cu partidele comuniste, împotriva hitlerismului. Lupta forţelor patriotice împotriva ocupanţilor fascişti a avut un rol deosebit în cucerirea victoriei, demonstrînd încă o dată că nici o forţă din lume nu poate îngenunchia popoarele hotărîte să-şi apere, cu preţul celor mai mari jertfe, libertatea şi Independenţa. (Aplauze îndelung repetate). Am făcut această evocare pentru a pune mai clar în lumină profundele schimbări săvîrşite în cei 25 de ani care au trecut de la eliberarea ţării. Atît înfăptuirea actului istoric de la 23 August, cît şi toate marile transformări de pînă acum în structura societăţii noastre, în modul de viaţă al poporului, se datoresc Partidului Comunist Român care s-a dovedit la înălţimea măreţei sale misiuni istorice, la înălţimea răspunderii faţă de naţiunea noastră, faţă de cauza socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, urale şi ovaţii). Dragi tovarăşi, In cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, întreaga energie creatoare a poporului nostru a fost îndreptată spre îndeplinirea programului adoptat de Congresul al IX-lea al partidului. Rezultatele obţinute în primii trei ani ai cincinalului, şi prevederile pe 1969 sînt superioare planului; ele dovedesc realismul Directivelor Congresului, dîndu-ne convingerea că cincinalul va fi nu numai realizat, ci şi depăşit. Ritmul anual de creştere a producţiei industriale a fost în aceşti trei ani de peste 12 la sută; in chimie ritmul a fost de 21 la sută, în construcţiile de maşini de 16 la sută, în energia electrică de 20 la sută, în industria uşoară de 12 la sută. Un accent deosebit s-a pus pe producţia de maşini-unelte, pe electronică şi electrotehnică, ramuri pentru care s-au întocmit programe speciale conţinînd prevederi de dezvoltare cu mult superioare celor cuprinse în planul cincinal. In ultimii ani au fost adoptate o serie de măsuri în direcţia organizării mai bune a muncii, folosirii mai raţionale a capacităţilor de producţie, reducerii cheltuielilor materiale de producţie, creşterii eficacităţii economice. Rezultatele pozitive obţinute în aceste direcţii într-un mare număr de întreprinderi evidenţiază rezervele deosebite existente în industria noastră. In domeniul agriculturii, cu toate condiţiile climaterice nefavorabile din 1968, în ultimii trei ani producţia a crescut cu circa 12 la sută, asigurîndu-se în condiţii bune aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. Merită subliniate rezultatele pozitive obţinute de întreprinderile agricole de stat ca urmare a măsurilor de îmbunătăţire a organizării activităţii lor. Recenta plenară a conducerii uniunilor cooperatiste a reliefat, de asemenea, progresele obţinute în consolidarea economică a unui număr tot mai mare de cooperative agricole de producţie. Agricultura noastră socialistă — cooperatistă şi de stat — şi-a dovedit din plin trăinicia, superioritatea. In aceşti ani, statul a alocat peste 160 de miliarde lei pentru investiţii, cea mai mare parte a mijloacelor materiale şi financiare fiind îndreptată spre dezvoltarea bazei tehnico-materiale a industriei şi agriculturii. In ultimii trei ani au intrat în producţie circa 700 mari capacităţi industriale, însemnate sume au fost alocate pentru dezvoltarea învăţămîntului şi cercetării ştiinţifice. în acelaşi timp, statul a acordat o atenţie sporită construcţiilor de locuinţe, spitale, creşe şi alte edificii socialculturale. (Continuare in pag. a 11-a)