Scînteia Tineretului, mai 1969 (Anul 25, nr. 6206-6231)
1969-05-01 / nr. 6206
N e-am deprins în fiecare an constructiv — din aceşti 25 de ani de la Eliberare — cu o nouă măsură a timpului socotit în intensitatea faptelor. Zi de primăvară şi tinereţe, zi de sinteză şi de bilanţ, zi la care flamurile celor ce muncesc, fluturînd în bătaia vîntului, simbolizează forţa solidarităţii muncitorimii de pretutindeni, hotărîrea de luptă, speranţa şi pacea, ziua de 1 Mai adună, pe pămîntul nostru, toate meridianele de hărnicie ale ţării, într-o vastă proiecţie de spectacol sărbătoresc. Ne-am deprins în fiecare an constructiv — din aceşti 25 de ani de la Eliberare — să raportăm, de Ziua Muncii, victoriile noastre în construcţia şi desăvârşirea noului edificiu al ţării, operă a partidului înfăptuită de milioane de mîini. An de an, în prima zi de mai, ceea ce o pătrime din an e socotit la noi anotimp, cu o frenetică distribuţie de culoare, lumină, farmec în geografia zilelor, s-a concentrat — în acest ultim sfert de veac — pe semnificaţia unui anotimpprimăvără. Am deschis un arc prin care am unificat primăverile şi continuăm a lucra cu mistrcile sul bolta lui. O dată cu prima zi a lui mai intrăm nu numai cosmic în plin anotimp al prefacerilor, dar acest 1 Mai, fiecare 1 Mai din ultimele decenii, se leagă în memoria noastră de amintirea primei izbucniri populare de energie, a primei mari sărbători populare într-o ţară intrată la aceia libertăţii. Sărbătoarea primei zile a lui Mai îşi sporeşte astăzi semnificaţiile prin proiecţia — în orizontul acestui an —,a două evenimente de o deosebită însemnătate în viaţa patriei, a naţiunii noastre socialiste : aniversarea unui sfert de veac de la Eliberare şi Congresul al X-lea al partidului. Este, în acelaşi timp, un an decisiv în înfăptuirea obiectivelor cincinalului şi în pregătirea bazei materiale pentru trecerea la viitorul plan de cinci ani în curs de elaborare. Victoriile pe care Ie raportează, în aceste zile, oamenii muncii din industrie şi agricultură, din construcţii, de pe şantierele ştiinţei, culturii şi artei, ale întregii noastre vieţi sociale, aflată în plină perfecţionare şi dezvoltare, sînt elocvente pentru hotărîrea fierbinte, profund patriotică, a întregului nostru popor, de a-şi consacra toate forţele îndeplinirii exemplare a sarcinilor cincinalului, obiectivelor de însemnătate istorică stabilite de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R. întrecerea, desfăşurată pe scară naţională, pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe 1969 în industrie şi agricultură, întrecerea între institutele de proiectare şi cercetare, consacrată ridicării pe o treaptă superioară a activităţii ştiinţifice, au imprimat acestui an, încă din primele sale zile, amprenta unor căutări novatoare in toate domeniile, pentru fructificarea tuturor rezervelor existente, pentru sporirea eficienţei muncii, a ridicării ei la indici de calitate tot mai înalţi. In competiţia sporirii zestrei economice naţionale, a făuririi unor valori materiale tot mai înalte, tineretul, alături de întregul popor, îşi înscrie aportul său SUB SEMNUL MARILOR CREAŢII propriu, aducînd— prin întrecerile în care s-a angajat, mobilizat de Uniunea Tineretului Comunist — un timbru specific, distinct, în concertul muncii şi creaţiei româneşti. Toate aceste victorii, care sporesc capacitatea economică, tehnică şi ştiinţifică a României socialiste, dînd măsura înaltă a unui popor, a resurselor creatoare cu care se angajează în dialogul cu lumea şi timpul, sunt favorizate de cadrul nou al vieţii noastre sociale, în care îşi dovedesc eficienţa măsurile stabilite de partid privind îmbunătăţirea conducerii şi planificării economiei, continua întărire a democraţiei noastre socialiste, perfecţionarea societăţii româneşti în ansamblul ei. Pe întreg cuprinsul patriei, oamenii muncii — români, maghiari, germani, şi de alte naţionalităţi — vor aduce, la sărbătorirea acestui 1 Mai, o dată cu panourile pe care sînt înscrise rezultatele muncii, hotărîrea fermă de a-şi dedica întreaga lor energie aplicării în viaţă a programului de dezvoltare economică şi socială a României, stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. In această zi, pe cîmpiile ţării, acolo unde se decide în aceste clipe soarta recoltei, pe şantierele de construcţii care transpun în viaţă vastul program de investiţii stabilit de partid. Ziua Muncii „Scînteia tineretului" (Continuare in pag. a V-a) Desen de SERGIU GEORGESCU NOI, ÎN „MAI ’69“ GHEORGHE TOMOZEI A vorbi despre 1 Mai nu înseamnă doar a colora o pagină de istorie mereu nouă ci, redescoperind sensurile zilei-simbol,"poţi să anticipezi vîrste viitoare, elanuri şi lumini pe care încă nu le-ai încercat, te poţi conecta la înalte tensiuni sufleteşti, "desăvîrşind, desăvîrşindute. Să i se îngăduie poetului ca — măcar cu acest prilej — să facă un schimb : să primească de la tinerii care, deşi nu mînuiesc condeiul, au totuşi o vibrare lăuntrică, soră cu poezia, să primească simplitatea felului lor de a vorbi despre Mai renunţînd, la rîndu-i, în favoarea lor, la Inefabilele piese de recuzită ale meşteşugului său — imaginile. Altcineva se cade, decit el, să ducă la împlinire metaforele de oţel şi beton ale marilor construcţii, altcineva coace în cuptoare de cărămidă culorile înnoirii, altcineva sapă — la modul cel mai concret cu putinţă — la temeliile timpului. El, poetul, ar putea vorbi despre semnificaţiile lui Mai '69 folosindu-se de cea mai fertilă dintre scrieri : aceea în haine de lucru, aceea purtînd cu sine mesajele încă neafirmate ale generaţiilor ce vor fi, descinzînd din rîndurile celor ce alcătuiesc generaţia de azi ; A muncii pline de devotament pentru ca instituţiile socialismului să caute cu mindre turle văzduhul ; A încrederii în energiile poporului — vatră genetică, de miracole ; A speranţei. Generaţie care e gata să iasă in stradă cu steagurile lui Mai fluturînd deasupra coloanelor fără sfîrşit, pentru a-şi afirma încă o dată strigătul vital, dorinţa de a-şi întemeia viitorul pe solide temelii. Tinerii înţeleg ca pe o îndatorire de răsunet primordial construirea cu migală şi înalt sentiment al răspunderii a obiectivelor celor mai îndrăzneţe pe care sfaturile Uriaşei Obşti, călăuzite de partid, le-au gîndit pentru a consolida temeliile socialiste ale ţării. N-au trecut multe săptămîni de cînd am trăit cu entuziasm acel moment electoral care ne-a îngăduit să ne facem auzită opţiunea. S-a văzut cu limpezime ce drumuri se înfiripă sub paşii noştri. A fost mărturisită dragostea faţă de un partid care şi-a asumat istorice răspunderi şi care a căpătat încrederea şi fierbintele ataşament al tuturor oamenilor muncii : Partidul Comunist Român. Ne-am reafirmat setea de pace. Dorul de linişte. Şi cine vrea ca ţara să trăiască în pace şi să urce trepte de belşug e, implicit, apropiat de inima bătînd generoasă a partidului. Da, de ales . A fi comunist înseamnă a răspunde la modul cel mai lucid chemărilor timpului, a te depăşi, a avea mereu puterea de a evita ireparabilul detectînd izvoarele cele mai sigure ale izbînzii. (Continuare în pag. a V-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri la amiază, pe tovarăşul Vaclav Vales, vicepreşedinte al guvernului federal cehoslovac, aflat în România cu prilejul deschiderii Expoziţiei industriale cehoslovace. La primire a participat tovarăşul Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Oaspetele a fost însoţit de Karel Kurka, ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti. In timpul întrevederii au fost abordate probleme privind dezvoltarea relaţiilor economice româno-cehoslovace, în avantajul ambelor ţări, în numele guvernului federal cehoslovac, oaspetele a exprimat calde mulţumiri guvernului român pentru sprijinul acordat organizării Expoziţiei industriale cehoslovace. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. MUNCA LA CARE NE RAPORTĂM Promoţiile tinereţii faţă in faţă cu harta de azi şi de mnime a patriei ! Virsta muncii — virsta creaţiei • Ştiinţa de a cîştiga întrecerea cu timpul Arde o flacără romantică • O zi de muncă in România socialistă Ziua Muncii... O sărbătorim a douăzecişicincea oară pe pămîntul unei Românii libere, al unei Românii care, sfîrşind cu trecutul de asuprire capitalistă, a ridicat pe omul muncitor la rangul de stăpîn al ţării, al bogăţiilor ei, al propriei vieţi. A douăzecişicincea oară, anul acesta, prin faţa tribunelor, la înălţimea cărora vom zări chipurile conducătorilor partidului şi statului, trecem sărbătorindu-ne munca, împlinirile, demnitatea. Vom consemna un sfert de secol de la data cînd „azi“ se despărţea de „ieri“. Un sfert de secol de la acel prim ! Mai cînd faptul că voiai să-ţi cinsteşti propriul efort creator nu mai era privit cu duşmănie. Ziarele de dincolo de această graniţă eră, chiar din zilele cele mai bune de altădată, păstrează imagini despre un Intîi Mai ce semăna cu un zîmbet al îndrăzneţului aflat sub constrîngeri : celor care nu munceau, o sărbătoare a muncii li se părea subversivă, iar cei ce duceau de-o întreagă istorie greul muncii, departe de a se lepăda de acest efort dat omului ca o măsură a forţei sale, ■BBSnBaMMUBHnHBBM voiau să facă din ea o sărbătoare. O năzuinţă demnă de adevăratul chip al clasei muncitoare, de pretutindeni. Privim imaginile din ziarele timpurilor trecute, imaginile de stradă, scenele de mitinguri ţinute în cine ştie ce sală strimtă, întîlnirile campestre sub soarele întîiei zile, adevărate, a primăverii, şi ne întrebăm ce era dominant, atunci, în actul sărbătorii, citim (sau subînţelegem) că ceea ce se visa în primul rînd era ca munca să fie liberă. (Continuare în pag. a 11-a) SUPREMA VALOARE GRIGORE HAGIU HARTA PATRIEI Mi-e dor de iarbă, spaţiu, şi de lume, de înţelegere în zori de zi, cînd a vedea e una cu a şti şi porţi pe gură doar al ţării nume. Ce-nalte semne cerul ni-l brăzdară ? Ce seve tainic ne-au plutit preaplinul ? să ne ghicim mai clar, din nou, destinul pe-a douăzeci şi cincea primăvară. Să-mi las, să nu îngheţe, ziua trece armura pe-un arbust de liliac ? Ori peste haine, însumi să mi-o trag sub norul ameninţător şi rece ? Oricum, întoarceri nu-s ! Doar înainte arată vîsla, cîrma, braţul sting, cel înflorit mereu mai din adine din tot mai roşul inimei fierbinte. Sub steag va fi o vară, caldă, mare, seminţele ocrotite la un loc : le-auzi tu, viaţă, dulce cum se coc în legea patriei zămislitoare ? Pămîntul către înălţimi albastre cîndva de şi-a deschis vreun ochi rotund, aceia-i, dintre toate cel mai scump, de bună seamă, harta ţării noastre. - ■ - -ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II NR. 62066 PAGINI — 30 BANI JOI 1 MAI 1969 ZIUA SOLIDARITĂȚII A CELOR CE INTERNATIONALE MUNCESC! Proletari din toate ţările, iniţtâNfr VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT LA EXPOZIŢIA INDUSTRIALĂ CEHOSLOVACĂ Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, János Fazekas, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu, Dumitru Popa, Mihai Dalea, precum şi Mihai Marinescu şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, au făcut miercuri o vizită la Expoziţia industrială a Republicii Socialiste Cehoslovace. La intrarea în expoziţie, conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de Vaclav Vales, vicepreşedinte al Guvernului Federal al R. S. Cehoslovace, conducătorul delegaţiei guvernamentale cehoslovace, şi membrii acesteia, Karel Kurka, ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti, Alfred Lenard, directorul expoziţiei. Erau de faţă Corneliu Mănescu, Bujor Almăşan, Alexandru Roabă, Ion Avram, Nicolae Bozdog, miniştri, Dumitru Bejan, prim-adjunct al ministrului comerţului exterior, Victor Ionescu, preşedintele Camerei de Comerţ. Conducătorii de partid şi de stat au vizitat standurile expoziţiei în care este prezentată o mare diversitate de produse ce oglindesc nivelul actual de dezvoltare al economiei R. S. Cehoslovace. Bogat reprezentată este ramura industriei construcţiei de maşini — produsele industriei de automobile, maşini-unelte, maşini agricole, maşini pentru construcţii, machete ale unor instalaţii complexe pentru industria energetică, maşini textile şi grafice. Sunt expuse, într-o gamă variată maşini de precizie, produse ale industriei electrotehnice de curenţi slabi, produse chimice şi farmaceutice, precum şi produse ale industriei textile şi de confecţii, instrumente muzicale, bijuterii, porţelanuri, cristaluri, obiecte de artizanat. In timpul vizitei, oaspeţii au primit explicaţii ample referitoare la calitatea produselor, precum şi asupra modului de funcţionare a maşinilor şi utilajelor. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au apreciat nivelul tehnic la care sunt realizate produsele, precum şi modul de organizare a expoziţiei. Preşedintele Consiliului de Stat şi-a exprimat convingerea că expoziţia va contribui la dezvoltarea şi adîncirea in continuare a colaborării economice româno-cehoslovace, înainte de plecare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au consemnat în cartea de onoare a expoziţiei : „Expoziţia cehoslovacă ne-a oferit o grăitoare imagine a progreselor obţinute de poporul cehoslovac în organizarea şi dezvoltarea unei industrii de înalt nivel tehnic. Ea constituie o semnificativă expresie a talentului, pregătirii tehnice şi capacităţii de creaţie a muncitorilor şi tehnicienilor, a inginerilor şi specialiştilor din industria socialistă a Cehoslovaciei. Felicitînd din inimă pe organizatorii expoziţiei, urăm poporului Cehoslovaciei frăţeşti noi şi mari succese în dezvoltarea economiei şi în ridicarea nivelului de trai, în edificarea socialistă a patriei sale“. Vicepreşedintele Guvernului Federal al R. S. Cehoslovace, Vaclav Vales, a mulţumit conducătorilor de partid şi de stat pentru vizita făcută şi pentru cuvintele de caldă apreciere la adresa expoziţiei şi a produselor prezentate. (Agerpres) ASTĂZI, la ora 9:00, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite în direct, din Piaţa Aviatorilor din Capitală, mitingul şi demonstraţia oamenilor muncii cu prilejul zilei de 1 Mai.