Scînteia Tineretului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 6257-6284)

1969-07-22 / nr. 6276

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II, NR. 6276 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 22 IULIE 1969 VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT ÎN JUDEŢUL ARGEŞ Primirea entuziastă­ făcută tovarăşului NICOLAE CEA­UŞESCU In cursul zilei de luni, tovarăşii Nicolae Ceauşes Manea Mănescu şi Dumitru Popescu au făcut o vizită oamenii muncii din industrie şi agricultură, cu cadre de stat. Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe mer­niasm de zeci şi zeci de mii de cetăţeni, care şi- au mani faţă de politica marxist-leninistă a partidului nostru f­irea ei. Oamenii muncii argeşeni au reafirmat­ entuzias eveniment de seamă în viaţa partidului şi statului nost­rim­ pe care partidul Ie pune în faţa celor ce muncesc, manifestări ale unităţii întregului nostru popor în jurul frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca şi Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarăşii de lucru în judeţul Argeş. Vizita a prilejuit întîlniri cu conducere din economie, cu activişti de partid şi de eagurile argeşene a fost salutată cu căldură şi entu­­restat, şi cu acest prilej, încrederea şi ataşamentul deplin hotărirea de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptu­­iul cu care întîmpină Congresul al X-lea al partidului, ru, hotărirea maselor largi de a îndeplini marile sate Vizita în judeţul Argeş se adaugă şirului de puternice Partidului Comunist, a Comitetului său Central în Argeşul sub semnul profundelor transformări socialiste Au trecut numai cîteva zile... încă nu s-a stins în su­flete ecoul manifestaţiilor en­tuziaste cu care cetăţenii ju­deţelor Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bihor şi Arad l-au primit pe conducătorul parti­dului şi statului nostru, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Sunt încă vii în amintirea tuturor gesturile încărcate de emoţie, marea de urale ce-l însoţeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Comi­tetului Central al Partidului. Şi iată, conducătorii partidu­lui şi statului nostru s-au în­tîlnit din nou cu cetăţenii în­­tr-o vizită intrată in tradiţia vieţii publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetăţenilor judeţului Argeş. Pe apa Argeşului, în locu­rile din preajma ei s-ar putea spune că istoria este o realita­te palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lup­te pentru neatîrnare şi s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la lu­minarea celor mulţi. Argeşul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri ce scriu file memorabile în istoria contem­porană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geografia economică a a­­cestei zone consemna existen­ţa numai a cîtorva mine rudi­mentare de cărbuni, a Fabricii „Textila“ — Găvana şi a cî­torva ateliere, astăzi chiar şi o sumară prezentare a noilor unităţi ale industriei noastre socialiste ar ocupa un spaţiu impresionant. Materializare­a politicii de dezvoltare armoni­oasă a întregului teritoriu al patriei, marile combinate in­dustriale construite sau un curs de construcţie au dat o nouă înfăţişare oraşelor şi satelor argeşene. Politica partidului de industrializare socialistă îşi găseşte aici o expresie din cele mai grăitoare, ea a metamorfo­zat radical viaţa acestor me­leaguri minunate, punînd în valoare avuţiile şi energia nesecată a oamenilor săi. In Argeş a răsărit o impre­sionantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă pe­troliferă a ţării. Aici s-a înăl­ţat una din cele mai mari şi mai moderne hidrocentrale. De aici a pornit la drum. In august 1968, primul autoturism românesc, şi tot aici, acum, în aceste zile, harnicii construc­tori ridică noi citadele ale in­dustriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani producţia chimică a crescut de aproape trei ori faţă de anul 1965, cea de energie electrică o dată şi jumătate, iar indus­tria constructoare de maşini cu 76 la sută. In 1968, între­prinderile industriale din ju­deţ au realizat o producţie globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decit aceea a anului 1950. Aici se reali­zează întreaga producţie de autoturisme a ţării, 37 la sută din producţia de tananţi, a­­proape 40 la sută din aceea de negru de fum şi peste o cincime din producţia de plăci fibrolemnoase. Să mai a­­mintim Rafinăria din Pi­teşti, Fabrica de motoare e­­lectrice, Fabrica de stofe „Ar­geşana“, o fabrică de bere, una de preparate din carne, şi vom înţelege amploarea proce­sului de industrializare socia­listă pe plaiurile argeşene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator şi atunci cînd ne referim la agricultura ju­deţului. Aici îşi desfăşoa­ră activitatea 6 întreprin­deri agricole de stat, 5 între­prinderi de mecanizare a a­­griculturii şi 123 de coopera­tive agricole de producţie. In clipa de faţă, pe ogoarele ar­geşene lucrează aproape 2 000 de tractoare, aproape 909 de­­ combine şi peste 1 100 de se­mănători mecanice. Avuţia­­ obştească a cooperativelor a crescut, faţă de 1965, cu 30 la­­ sută. Sutele de şcoli noi, un insti­tut de învăţămînt superior, că­ , minele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puternică a vieţii ! Spirituale în plină efervescen­ţă pe meleagurile Argeşului, realităţi ale acestui proces de neîncetată evoluţie pe toate­­ planurile cu care cetăţenii ju­deţului se mîndresc. Intr-o astfel de atmosferă de bilanţ al muncii creatoare, prilejuită de intensele pregă-­­ tiri pentru cel de-al X-lea Congres al partidului şi pentru­­ a XXV-a aniversare a eliberă­rii patriei, i-au întîmpinat ar­­­­geşenii pe conducătorii parti­dului şi statului nostru.­­ Reportaj realizat de CONSTANTIN MITEA­­ GEORGE-RADU CHIROVICI CONSTANTIN MARINESCU - MIRCEA S. IONESCU (Continuare în pag. a ll-a) Domeniul practicii în produc­ţie nu face câtuşi de puţin ex­cepţie privind contribuţia pe care opinia studenţească o poa­te aduce. Fără îndoială, aceasta decurge firesc din rolul activ pe care tînărul îl are în ansamblul procesului de învăţămînt, din si­tuaţia sa de colaborator multila­teral şi intim angajat în cadrul relaţiei student-profesor. Ne gîn­­dim, bineînţeles, la cei care cu adevărat îşi pot spune „studenţi“ dăruiţi cu întreaga capacitate de muncă solicitărilor la care îi su­pun anii studiilor. Pentru noi, toate aceste afir­maţii au fost, recent, premisele unor discuţii cu studenţi­ practi­­canţi din uzinele Braşovului. Iată, deci, ce ar nota aceştia la un capitol (imaginar) „Propuneri de îmbunătăţiri“ din caietul lor de practică : „ Vom lucra ca ingineri me­canici, în domeniul exploatării, reparaţiei de motoare şi maşini agricole, astfel că era util să avem mai mult timp din pro­gram rezervat practicii în sec­ţiile de montaj ale uzinei „Stea­gul Roşu“. Baboteze, freze şi strunguri găsim pretutindeni, nu era nevoie să le consacram o săptămînă, cu atît mai mult cu cit aici­­ se lucrează cu o serie de maşini specifice, de mare precizie, la prelucrarea roţilor dinţate, arbori cotiţi etc. care ne interesau în mod deosebit. Prac­tica aceasta tehnologică ne pu­tea da mai mult pentru înţele­gerea problemelor mişcărilor şi mecanismelor spaţiale — foarte dificile de asimilat în cadrul pregătirii din anul III (Heinrich Sledinsky, anul III, Mecanică a­­gricolă — Cluj). — E drept, am văzut pe viu cum se face strunjirea, dar era nevoie să vedem mai mult mo­toare. Ce poţi învăţa într-o zi la montaj ? In această practică am asimilat cunoştinţe numeroase despre tehnologia unei piese, dar în producţie noi ne vom „bate“ cu ansamble şi suban­­samble la tractor, ori alte maşini agricole. Chiar dacă vom avea acest prilej şi în practica din anul­ IV, valoarea stagiului pe care îl facem acum la „Steagul Roşu“ era mult superioară prin orientarea programului în sensul arătat (Teodor Petruş, anul III Mecanică agricolă — Cluj). — Nu neg, Braşovul e un oraş frumos, plăcut, dar am ve­nit aici să facem practică, însă pentru a urmări maşini simple de strunjit şi rectificat aveam suficiente posibilităţi şi în între­prinderi clujene. De ce să se facă cheltuieli inutile, de ce să creăm şi prin prezenţa noastră probleme de cazare, de ce să aglomerăm întreprinderi ca „Steagul Roşu“ sau „Tractorul“ unde colegii de anul IV, de la alte specialităţi ar avea intr-ade­văr enorm de învăţat ? Consider ION TRONAC (Continuare în pag. a IV-a) ! Corective studenţeşti la programul de practică Vhitînd staţiunea experimentală hortivitic­olă din Ştefăneşti Tinerele muncitoare de la Fabrica „Argeşana“ îl întîmpină cu multă căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu CONDIŢIILE PRIELNICE IMPUN: A­CCELERAREA RITMULUI DE LUCRU In ultimele zile, datorită con­diţiilor climaterice favorabile, vi­teza de lucru la recoltatul cerea­lelor păioase s-a intensificat a­­proape în toate unităţile agricole din judeţul Bihor. Recoltatul or­zului şi al orzoaicei de pe cele 8 038 hectare cultivate s-a termi­nat practic de cîteva zile, obţi­­nîndu-se o producţie medie superioară celei planificate. Toate forţele sînt acum îndreptate către lanurile de grîu. In unele C.A.P, mai ales din zona de deal, consi­liile de conducere au mobilizat la strinsul recoltei şi forţele ma­nuale. Această iniţiativă va con­tribui la grăbirea secerişului, la eliminarea pierderilor de recoltă. De la Direcţia agricolă judeţeană Bihor, aflăm că în C.A.P. din co­munele Cancea, Sălard, Valea lui Mihai, Sînnicolaul Român, Săcu­­ieni, Roşiori, recoltatul griului s-a executat peste mai mult de 70 la sută din întreaga suprafaţă. Pro­ducţiile medii obţinute pe supra­feţele recoltate pînă în prezent variază între 2 900 kg la C.A.P. din Cancea şi 3 600 kg. la hectar la cea din Sînnicolaul Român. To­varăşul inginer Petre Olar, direc­torul adjunct al Direcţiei agrico­le judeţene, ne asigură că recol­tatul griului se va termina în 5—6 zile bune de lucru, iar în zona de deal în 8—9 zile. Ferma agricolă nr. 8 din Cris­­tur, aparţinătoare I.A.S. Valea lui Mihai, a terminat de recoltat cele 100 hectare cu orz, obţinînd o producţie medie cu 900 kg mai mult faţă de plan. De cîteva zile cele 13 combine au intrat în lanurile de grîu — viteza zilnică de lucru e de 50 hectare, şeful fermei speră în ob­ţinerea unor producţii de 4 000 kg la hectar faţă de 3 200 kg cit prevede planul. De asemenea, la C.A.P. din Fegemic recoltatul griului se desfăşoară din plin. Pa­iele de pe o suprafaţă de 60 hec­tare au şi fost balotate. Toate mijloacele de transport sunt fo­losite pentru transportul recoltei. Un ritm de lucru bun, interesul pentru eliberarea terenului de paie şi pleavă există şi la coope­rativele din Bocluşa de Barcău, Hodoş, Roşiori şi în alte unităţi. Deficienţe în organizarea mun­cii soldate cu un ritm de lucru nesatisfăcător am întîlnit în unele cooperative agricole, unde nu se manifestă interes pentru grăbirea terminării recoltatului. Pe o tarla a cooperativei agricole din Abram cîteva combine defecte se „odih­nesc“. La Suplacu de Barcău, din două prese de balotat paie nici una nu era în lucru. Remedierea deficienţelor la maşinile agricole ELISEI TARŢA (Continuare In pag. a V-a) Preluarea primelor pavilioane ale noului local al Institutului politehnic din Bucureşti In cadrul unei festivităţi care a avut loc luni la a­­miază, în incinta noului lo­cal al Institutului politehnic din Capitală, au fost pre­luate primele pavilioane ale construcţiei acestuia. Ele cuprind sălile şi amfiteatre­le corpului de învăţămînt general, cu o suprafaţă de 39 000 mp, pentru studenţii anului I şi II, laboratoare de fizică, mecanică, organi­­zare-planificare, ateliere de desen. Cu acest prilej, a rostit un cuvînt inaugural prof. dr. George Bărănescu, membru corespondent al Academiei, rectorul Institutului poli­tehnic. consemnări OMUL PE u de VLADIMIR COLIN Primul om, pri­mii oameni pe Lu­nă... Şi nu izolaţi, singuri cu conştiin­ţa dramatică a propriei lor tenta­tive, a eroismului solitar, hărăzit pînă de curînd tu­turor deschizători­lor de drum, ci ur­măriţi de privirile a sute de milioane de semeni, trăind alături de solii lor­ cosmici, emoţia ce­lei mai prodigioa­se aventuri a o­menirii, văzînd cu ochii lor primele urme de paşi înti­părite în pulberea Selenei, primele gesturi umane pe o altă lume, au­zind cu urechile lor primele cuvin­te rostite pe astrul de care vise mul­timilenare au le­gat noţiunile de calm, ordine, puri­tate, dar şi cele de înşelăciune, vrăji­torie,­­moarte. Am asistat cu toţii la triumful fragilei „trestii gînditoare“ înălţată cîndva din lutul unei mingi plutind într-una din imensele ga­laxii ale nesfîrşi­­tului univers şi, înainte de a cute­za să privim din nou înainte şi mai departe, se cuvine parcă să ne tra­gem sufletul şi să aruncăm o privire îndărăt. Primul om, pri­(Continuare în pag. a Vl-a) Pămîntenii Armstrong şi Aldrin în plină activitate selenară • CITIŢI ÎN PAG. A 6-a ultimele amănunte pri­vind evoluţia „Vulturului". Succese in întrecere • ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII ŞI MON­TAJE SIDERURGICE DIN GALAŢI Realizînd peste plan o producţie suplimentară în va­loare de 35 milioane lei, co­lectivul întreprinderii de con­strucţii şi montaje siderurgice din Galaţi,­ unitate care înal­ţă cel mai mare combinat si­derurgic al ţării, a raportat îndeplinirea înainte de ter­men a planului de producţie pe 7 luni şi a angajamentu­lui luat în cinstea celui de-al X-lea Congres al Partidului. Constructorii gălăţeni au ho­­tărît ca pînă la deschiderea lucrărilor celui de-al X-lea Congres al partidului să rea­lizeze o producţie suplimen­tară egală cu cea prevăzută pe perioada 1—23 august. Premisele îndeplinirii noului angajament au fost create, pe toate şantierele furnalului nr. 2, de 1 700 cm., laminoru­lui de benzi la cald şi lami­norului de benzi la rece şi la alte obiective din cadrul Combinatului lucrările se află în avans faţă de grafice. • UZINA MECANICĂ DIN TIMIŞOARA O dată cu îndeplinirea angajamentelor luate în cins­tea celui de-al X-lea Congres al P.C.R. şi a aniversării unui pătrat de veac de la elibera­rea patriei, constructorii de maşini de la Uzina mecanică din Timişoara au asimilat toa­te produsele prevăzute pentru prima jumătate a anului. A început producţia primelor macarale hidraulice de 2,5 tone/forţă,, care, montate pe şasiu de autovehicul, îşi gă­sesc o largă utilizare în in­dustria materialelor de con­strucţii, pe şantiere, în econo­mia forestieră şi în alte sec­toare productive. Au fost rea­lizate, de asemenea, mai mul­te variante de macarale pivo­­tante, cu o capacitate de ri­dicare între 0,5 tone şi 3,2 tone.

Next