Scînteia Tineretului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 6257-6284)
1969-07-22 / nr. 6276
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II, NR. 6276 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 22 IULIE 1969 VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT ÎN JUDEŢUL ARGEŞ Primirea entuziastă făcută tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In cursul zilei de luni, tovarăşii Nicolae Ceauşes Manea Mănescu şi Dumitru Popescu au făcut o vizită oamenii muncii din industrie şi agricultură, cu cadre de stat. Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe merniasm de zeci şi zeci de mii de cetăţeni, care şi- au mani faţă de politica marxist-leninistă a partidului nostru firea ei. Oamenii muncii argeşeni au reafirmat entuzias eveniment de seamă în viaţa partidului şi statului nostrim pe care partidul Ie pune în faţa celor ce muncesc, manifestări ale unităţii întregului nostru popor în jurul frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca şi Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarăşii de lucru în judeţul Argeş. Vizita a prilejuit întîlniri cu conducere din economie, cu activişti de partid şi de eagurile argeşene a fost salutată cu căldură şi enturestat, şi cu acest prilej, încrederea şi ataşamentul deplin hotărirea de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuiul cu care întîmpină Congresul al X-lea al partidului, ru, hotărirea maselor largi de a îndeplini marile sate Vizita în judeţul Argeş se adaugă şirului de puternice Partidului Comunist, a Comitetului său Central în Argeşul sub semnul profundelor transformări socialiste Au trecut numai cîteva zile... încă nu s-a stins în suflete ecoul manifestaţiilor entuziaste cu care cetăţenii judeţelor Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bihor şi Arad l-au primit pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt încă vii în amintirea tuturor gesturile încărcate de emoţie, marea de urale ce-l însoţeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Comitetului Central al Partidului. Şi iată, conducătorii partidului şi statului nostru s-au întîlnit din nou cu cetăţenii într-o vizită intrată in tradiţia vieţii publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetăţenilor judeţului Argeş. Pe apa Argeşului, în locurile din preajma ei s-ar putea spune că istoria este o realitate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru neatîrnare şi s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la luminarea celor mulţi. Argeşul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri ce scriu file memorabile în istoria contemporană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geografia economică a acestei zone consemna existenţa numai a cîtorva mine rudimentare de cărbuni, a Fabricii „Textila“ — Găvana şi a cîtorva ateliere, astăzi chiar şi o sumară prezentare a noilor unităţi ale industriei noastre socialiste ar ocupa un spaţiu impresionant. Materializarea politicii de dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu al patriei, marile combinate industriale construite sau un curs de construcţie au dat o nouă înfăţişare oraşelor şi satelor argeşene. Politica partidului de industrializare socialistă îşi găseşte aici o expresie din cele mai grăitoare, ea a metamorfozat radical viaţa acestor meleaguri minunate, punînd în valoare avuţiile şi energia nesecată a oamenilor săi. In Argeş a răsărit o impresionantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petroliferă a ţării. Aici s-a înălţat una din cele mai mari şi mai moderne hidrocentrale. De aici a pornit la drum. In august 1968, primul autoturism românesc, şi tot aici, acum, în aceste zile, harnicii constructori ridică noi citadele ale industriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani producţia chimică a crescut de aproape trei ori faţă de anul 1965, cea de energie electrică o dată şi jumătate, iar industria constructoare de maşini cu 76 la sută. In 1968, întreprinderile industriale din judeţ au realizat o producţie globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decit aceea a anului 1950. Aici se realizează întreaga producţie de autoturisme a ţării, 37 la sută din producţia de tananţi, aproape 40 la sută din aceea de negru de fum şi peste o cincime din producţia de plăci fibrolemnoase. Să mai amintim Rafinăria din Piteşti, Fabrica de motoare electrice, Fabrica de stofe „Argeşana“, o fabrică de bere, una de preparate din carne, şi vom înţelege amploarea procesului de industrializare socialistă pe plaiurile argeşene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator şi atunci cînd ne referim la agricultura judeţului. Aici îşi desfăşoară activitatea 6 întreprinderi agricole de stat, 5 întreprinderi de mecanizare a agriculturii şi 123 de cooperative agricole de producţie. In clipa de faţă, pe ogoarele argeşene lucrează aproape 2 000 de tractoare, aproape 909 de combine şi peste 1 100 de semănători mecanice. Avuţia obştească a cooperativelor a crescut, faţă de 1965, cu 30 la sută. Sutele de şcoli noi, un institut de învăţămînt superior, că , minele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puternică a vieţii ! Spirituale în plină efervescenţă pe meleagurile Argeşului, realităţi ale acestui proces de neîncetată evoluţie pe toate planurile cu care cetăţenii judeţului se mîndresc. Intr-o astfel de atmosferă de bilanţ al muncii creatoare, prilejuită de intensele pregă- tiri pentru cel de-al X-lea Congres al partidului şi pentru a XXV-a aniversare a eliberării patriei, i-au întîmpinat argeşenii pe conducătorii partidului şi statului nostru. Reportaj realizat de CONSTANTIN MITEA GEORGE-RADU CHIROVICI CONSTANTIN MARINESCU - MIRCEA S. IONESCU (Continuare în pag. a ll-a) Domeniul practicii în producţie nu face câtuşi de puţin excepţie privind contribuţia pe care opinia studenţească o poate aduce. Fără îndoială, aceasta decurge firesc din rolul activ pe care tînărul îl are în ansamblul procesului de învăţămînt, din situaţia sa de colaborator multilateral şi intim angajat în cadrul relaţiei student-profesor. Ne gîndim, bineînţeles, la cei care cu adevărat îşi pot spune „studenţi“ dăruiţi cu întreaga capacitate de muncă solicitărilor la care îi supun anii studiilor. Pentru noi, toate aceste afirmaţii au fost, recent, premisele unor discuţii cu studenţi practicanţi din uzinele Braşovului. Iată, deci, ce ar nota aceştia la un capitol (imaginar) „Propuneri de îmbunătăţiri“ din caietul lor de practică : „ Vom lucra ca ingineri mecanici, în domeniul exploatării, reparaţiei de motoare şi maşini agricole, astfel că era util să avem mai mult timp din program rezervat practicii în secţiile de montaj ale uzinei „Steagul Roşu“. Baboteze, freze şi strunguri găsim pretutindeni, nu era nevoie să le consacram o săptămînă, cu atît mai mult cu cit aici se lucrează cu o serie de maşini specifice, de mare precizie, la prelucrarea roţilor dinţate, arbori cotiţi etc. care ne interesau în mod deosebit. Practica aceasta tehnologică ne putea da mai mult pentru înţelegerea problemelor mişcărilor şi mecanismelor spaţiale — foarte dificile de asimilat în cadrul pregătirii din anul III (Heinrich Sledinsky, anul III, Mecanică agricolă — Cluj). — E drept, am văzut pe viu cum se face strunjirea, dar era nevoie să vedem mai mult motoare. Ce poţi învăţa într-o zi la montaj ? In această practică am asimilat cunoştinţe numeroase despre tehnologia unei piese, dar în producţie noi ne vom „bate“ cu ansamble şi subansamble la tractor, ori alte maşini agricole. Chiar dacă vom avea acest prilej şi în practica din anul IV, valoarea stagiului pe care îl facem acum la „Steagul Roşu“ era mult superioară prin orientarea programului în sensul arătat (Teodor Petruş, anul III Mecanică agricolă — Cluj). — Nu neg, Braşovul e un oraş frumos, plăcut, dar am venit aici să facem practică, însă pentru a urmări maşini simple de strunjit şi rectificat aveam suficiente posibilităţi şi în întreprinderi clujene. De ce să se facă cheltuieli inutile, de ce să creăm şi prin prezenţa noastră probleme de cazare, de ce să aglomerăm întreprinderi ca „Steagul Roşu“ sau „Tractorul“ unde colegii de anul IV, de la alte specialităţi ar avea intr-adevăr enorm de învăţat ? Consider ION TRONAC (Continuare în pag. a IV-a) ! Corective studenţeşti la programul de practică Vhitînd staţiunea experimentală hortiviticolă din Ştefăneşti Tinerele muncitoare de la Fabrica „Argeşana“ îl întîmpină cu multă căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu CONDIŢIILE PRIELNICE IMPUN: ACCELERAREA RITMULUI DE LUCRU In ultimele zile, datorită condiţiilor climaterice favorabile, viteza de lucru la recoltatul cerealelor păioase s-a intensificat aproape în toate unităţile agricole din judeţul Bihor. Recoltatul orzului şi al orzoaicei de pe cele 8 038 hectare cultivate s-a terminat practic de cîteva zile, obţinîndu-se o producţie medie superioară celei planificate. Toate forţele sînt acum îndreptate către lanurile de grîu. In unele C.A.P, mai ales din zona de deal, consiliile de conducere au mobilizat la strinsul recoltei şi forţele manuale. Această iniţiativă va contribui la grăbirea secerişului, la eliminarea pierderilor de recoltă. De la Direcţia agricolă judeţeană Bihor, aflăm că în C.A.P. din comunele Cancea, Sălard, Valea lui Mihai, Sînnicolaul Român, Săcuieni, Roşiori, recoltatul griului s-a executat peste mai mult de 70 la sută din întreaga suprafaţă. Producţiile medii obţinute pe suprafeţele recoltate pînă în prezent variază între 2 900 kg la C.A.P. din Cancea şi 3 600 kg. la hectar la cea din Sînnicolaul Român. Tovarăşul inginer Petre Olar, directorul adjunct al Direcţiei agricole judeţene, ne asigură că recoltatul griului se va termina în 5—6 zile bune de lucru, iar în zona de deal în 8—9 zile. Ferma agricolă nr. 8 din Cristur, aparţinătoare I.A.S. Valea lui Mihai, a terminat de recoltat cele 100 hectare cu orz, obţinînd o producţie medie cu 900 kg mai mult faţă de plan. De cîteva zile cele 13 combine au intrat în lanurile de grîu — viteza zilnică de lucru e de 50 hectare, şeful fermei speră în obţinerea unor producţii de 4 000 kg la hectar faţă de 3 200 kg cit prevede planul. De asemenea, la C.A.P. din Fegemic recoltatul griului se desfăşoară din plin. Paiele de pe o suprafaţă de 60 hectare au şi fost balotate. Toate mijloacele de transport sunt folosite pentru transportul recoltei. Un ritm de lucru bun, interesul pentru eliberarea terenului de paie şi pleavă există şi la cooperativele din Bocluşa de Barcău, Hodoş, Roşiori şi în alte unităţi. Deficienţe în organizarea muncii soldate cu un ritm de lucru nesatisfăcător am întîlnit în unele cooperative agricole, unde nu se manifestă interes pentru grăbirea terminării recoltatului. Pe o tarla a cooperativei agricole din Abram cîteva combine defecte se „odihnesc“. La Suplacu de Barcău, din două prese de balotat paie nici una nu era în lucru. Remedierea deficienţelor la maşinile agricole ELISEI TARŢA (Continuare In pag. a V-a) Preluarea primelor pavilioane ale noului local al Institutului politehnic din Bucureşti In cadrul unei festivităţi care a avut loc luni la amiază, în incinta noului local al Institutului politehnic din Capitală, au fost preluate primele pavilioane ale construcţiei acestuia. Ele cuprind sălile şi amfiteatrele corpului de învăţămînt general, cu o suprafaţă de 39 000 mp, pentru studenţii anului I şi II, laboratoare de fizică, mecanică, organizare-planificare, ateliere de desen. Cu acest prilej, a rostit un cuvînt inaugural prof. dr. George Bărănescu, membru corespondent al Academiei, rectorul Institutului politehnic. consemnări OMUL PE u de VLADIMIR COLIN Primul om, primii oameni pe Lună... Şi nu izolaţi, singuri cu conştiinţa dramatică a propriei lor tentative, a eroismului solitar, hărăzit pînă de curînd tuturor deschizătorilor de drum, ci urmăriţi de privirile a sute de milioane de semeni, trăind alături de solii lor cosmici, emoţia celei mai prodigioase aventuri a omenirii, văzînd cu ochii lor primele urme de paşi întipărite în pulberea Selenei, primele gesturi umane pe o altă lume, auzind cu urechile lor primele cuvinte rostite pe astrul de care vise multimilenare au legat noţiunile de calm, ordine, puritate, dar şi cele de înşelăciune, vrăjitorie,moarte. Am asistat cu toţii la triumful fragilei „trestii gînditoare“ înălţată cîndva din lutul unei mingi plutind într-una din imensele galaxii ale nesfîrşitului univers şi, înainte de a cuteza să privim din nou înainte şi mai departe, se cuvine parcă să ne tragem sufletul şi să aruncăm o privire îndărăt. Primul om, pri(Continuare în pag. a Vl-a) Pămîntenii Armstrong şi Aldrin în plină activitate selenară • CITIŢI ÎN PAG. A 6-a ultimele amănunte privind evoluţia „Vulturului". Succese in întrecere • ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII ŞI MONTAJE SIDERURGICE DIN GALAŢI Realizînd peste plan o producţie suplimentară în valoare de 35 milioane lei, colectivul întreprinderii de construcţii şi montaje siderurgice din Galaţi, unitate care înalţă cel mai mare combinat siderurgic al ţării, a raportat îndeplinirea înainte de termen a planului de producţie pe 7 luni şi a angajamentului luat în cinstea celui de-al X-lea Congres al Partidului. Constructorii gălăţeni au hotărît ca pînă la deschiderea lucrărilor celui de-al X-lea Congres al partidului să realizeze o producţie suplimentară egală cu cea prevăzută pe perioada 1—23 august. Premisele îndeplinirii noului angajament au fost create, pe toate şantierele furnalului nr. 2, de 1 700 cm., laminorului de benzi la cald şi laminorului de benzi la rece şi la alte obiective din cadrul Combinatului lucrările se află în avans faţă de grafice. • UZINA MECANICĂ DIN TIMIŞOARA O dată cu îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al P.C.R. şi a aniversării unui pătrat de veac de la eliberarea patriei, constructorii de maşini de la Uzina mecanică din Timişoara au asimilat toate produsele prevăzute pentru prima jumătate a anului. A început producţia primelor macarale hidraulice de 2,5 tone/forţă,, care, montate pe şasiu de autovehicul, îşi găsesc o largă utilizare în industria materialelor de construcţii, pe şantiere, în economia forestieră şi în alte sectoare productive. Au fost realizate, de asemenea, mai multe variante de macarale pivotante, cu o capacitate de ridicare între 0,5 tone şi 3,2 tone.