Scînteia Tineretului, august 1969 (Anul 25, nr. 6285-6311)
1969-08-01 / nr. 6285
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II NR. 6285 4 PAGINI - 30 BANI VINERI 1 AUGUST 1969 Sărbătorirea celui de-al 20 000 000-lea cetăţean al Republicii Socialiste România Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al C. C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a primit joi dimineaţa, la Palatul Republicii, familia celui de-al 20 000 000- lea cetăţean al patriei noastre. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ, Ion Păţan. Au participat, de asemenea, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor organizaţii obşteşti. Tovarăşul Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a prezentat tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi conducători de partid şi de stat pe cel de-al 20 000 000-lea cetăţean al Republicii Socialiste România, Daniel Marius Stănciulescu, născut în ziua de 20 iunie 1969, ora 5 dimineaţa, pe meleagurile argeşene, şi pe părinţii săi, Alexandra Stănciulescu, profesoară de istorie la Şcoala generală din satul Surduleşti, judeţul Argeş, şi Gheorghe Stănciulescu, maistru la întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din Piteşti. Luîndu-l în braţe pe micul cetăţean al patriei şi sărutîndu-l părinteşte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a felicitat şi i-a urat „să trăiască fericit în comunism“. Felicitînd călduros pe mama şi tatăl copilului cărora le-a urat „să-i dea o creştere cît mai bună“, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit daruri sărbătoritului. Emoţionat, exprimîndu-şi fericirea de a fi tatăl celui de-al 20 000 000-lea cetăţean al ţării, Gheorghe Stănciulescu a adresat calde mulţumiri conducerii partidului, guvernului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru căldura manifestată faţă de creşterea şi educarea copiilor în patria noastră, pentru grija faţă de viitorul fericit al întregii naţiuni. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat ciocnesc apoi cîte o cupă de şampanie cu părinţii copilului, închină în cinstea sa, urîndu-i sănătate şi fericire ; conducătorii se fotografiază şi se întreţin îndelung cu mama şi cu tatăl micului locuitor al României. Printr-o fericită întîmplare, naşterea celui de-al 20 000 000- lea cetăţean al României s-a petrecut în preajma celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre, fapt care îi conferă o semnificaţie deosebită. Un procent de 42 la sută din întreaga populaţie a ţării îl alcătuiesc astăzi cetăţenii născuţi după 23 August 1944, cetăţeni crescuţi în anii regimului socialist. In orînduirea în care a fost lichidată pentru totdeauna exploatarea omului de către om. România, cu o populaţie de peste 20 milioane de locuitori, se înscrie în prezent din punct de vedere demografic printre primele 9 ţări din Europa şi în primele 29 ţări de pe glob. La a 25-a aniversare a eliberării sale de sub jugul fascist, România prezintă tabloul unei economii complexe, dinamice, echilibrat dezvoltate, aflată în plin proces de intensificare şi modernizare. înflorirea multilaterală a economiei noastre naţionale în acest luminos sfert de veac este, aşa cum prea bine ştim, rezultatul politicii consecvente a Partidului Comunist Român de dezvoltare a forţelor de producţie, a industriei şi agriculturii, a celorlalte ramuri ale producţiei materiale, dezvoltare bazată, înainte de toate, pe valorificarea eficientă a resurselor materiale şi umane ale naţiunii, pe acumularea, prin eforturi proprii, a unor importante fonduri materiale şi băneşti destinate înfăptuirii unui amplu program de conf. univ. GH. D. BISTRICEANU investiţii, orientate sistematic, cu prioritate, spre sectoarele productive, singurele în stare să asigure creşterea permanentă a venitului naţional — indicatorul cel mai sintetic al prosperităţii oricărei societăţi. In rîndul factorilor de care depinde creşterea rapidă a producţiei de bunuri materiale, a venitului naţional, iar pe această bază, înfăptuirea scopului final al politicii partidului — ridicarea sistematică a nivelului de trai — stabilirea unei corelaţii judicioase între acumulare şi consum deţin un rol fundamental, fiind o problemă cardinală pentru desfăşurarea procesului reproducţiei socialiste lărgite, cu efecte directe asupra modului în care se amonizează ţelurile imediate şi de perspectivă ale societăţii. In aceste condiţii apare limpede că împărţirea venitului naţional în fond de acumulare şi fond de consum este un act politic de cea mai mare însemnătate care determină nemijlocit dezvoltarea mai accelerată sau mai înceată a economiei unei ţări cu multiplele implicaţii, pe toate planurile vieţii sociale, ce decurg de aci. Raportul dintre acumulare şi consum este variabil de la o etapă la alta, fiind determinat, printre altele, de nivelul de dezvol(Continuare in pag. a II-a) PUTERNICĂ EFERVESCENȚĂ CREATOARE IN INTlMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI mm sustim m mmm CORESPUNDE INTERESE1OR EUNOMNlE ME Cititorii ziarului nostru de ieri vor fi observat, desigur, în fotografia machetei Zonei A a Expoziţiei realizărilor economiei naţionale a Republicii Socialiste România, cum, din spatele atît de cunoscutului Pavilion circular, se iveşte volumul strălucitor al unei construcţii sferice, semănînd cu o mare bilă de metal sau cu un monumental balon festiv, gata să-şi pornească ascensiunea. De fapt, respectiva construcţie sugerînd plutirea spre înalturi este un ingenios pavilion menit să sublimeze, în ansamblul general al lui EREN 1969, ideea generoasă — devenită, prin Graficele inteligenţei tehnice înţeleaptă politică a partidului, un fapt concret al eforturilor constructive de fiecare zi ale poporului nostru — în virtutea căreia, în răstimpul dintre cele două congrese ale P.C.R., activitatea de cercetare ştiinţifică dedicată rezolvării problemelor fundamentale ale producţiei a cunoscut, în ţara noastră, un avînt fără precedent. Respectivul pavilion sferic este ceea ce se numeşte o aerodomă. PETRE DRAGU (Continuare în pag. a 111-a) CELEI DE-A IM CONFERINŢE IflTERMIHLE ÎMPOTRIVA BUNEIOR ATOMICE $1 Cil HIDROGEN - CEHIKYI! TOKYO—JAPONIA In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, adresez un cordial salut participanţilor la cea de-a 15-a Conferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen. Exprimînd aspiraţiile arzătoare ale poporului japonez care a suferit ororile războiului atomic, Consiliul japonez împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen (Gensuikyo) a adus de-a lungul celor 15 ani de existenţă o contribuţie însemnată la luptă popoarelor consacrată păcii şi securităţii internaţionale, împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste reacţionare, pentru înfăptuirea dezarmării şi preintimpinarea unui război mondial. Participind activ la lupta dusă de forţele antiimperialiste de pretutindeni pentru statornicirea unui climat de pace şi cooperare internaţională, poporul român militează cu toată hotărîrea pentru înlăturarea pericolului unui război termonuclear prin realizarea dezarmării atomice, lichidarea stocurilor de arme nucleare existente, interzicerea folosirii şi producerii acestora în aşa fel incit nici o aşezare omenească să nu mai cunoască tragedia de la Hiroshima şi Nagasaki. Folosesc acest prilej pentru a reafirma hotărîrea poporului român de a acţiona in continuare, cu toată energia, pentru victoria forţelor păcii, democraţiei şi progresului. Totodată urez succes deplin lucrărilor Conferinţei dv. precum şi în activitatea viitoare dedicată cauzei păcii şi înţelegerii între popoare. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit un grup de profesori din S. U. A Joi la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a primit, la Palatul Republicii, un grup de profesori din Statele Unite ale Americii, care fac parte din seminarul profesorilor americani pentru pace aflaţi într-o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Dumitru Popescu, Mihai Dalea. Erau prezenţi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei şi Miron Constantinescu, adjunct al ministrului învăţămîntului. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, între preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi prof. Jerome Davis, conducătorul grupului de profesori americani, a avut loc o amplă convorbire. Declaraţiile făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cadrul convorbirii cu grupul de profesori americani Adresîndu-se celor pre- zenţi, tovarăşul NICOLAE V CEAUŞESCU a spus : „ Aş dori, ca în numele Consiliului de Stat şi al poporului român, să salut grupul de profesori americani care vizi** tează România. Am auzit că grupul dumneavoastră face parte din Seminarul pentru pace din Statele Unite ale Americii. Noi, românii apre- TM diem în mod deosebit pe toţi cei care îşi consacră eforturile luptei pentru înţelegere şi pace între popoare. Dumneavoastră cunoaşteţi că întotdeauna oamenii de ştiinţă şi cultură au dorit să trăiască în tace şi înţelegere, că întotdeauna intelectualii cei mai înaintaţi au fost partizanii colaborării, prieteniei şi păcii în lume. In condiţiile de astăzi, cînd popoarele obţin succese mari în dezvoltarea forţelor de producţie, a ştiinţei şi culturii, cînd omul a pătruns în Cosmos şi a ajuns pe Lună, dezvoltarea colaborării între state, salvgardarea păcii este una din cele mai arzătoare probleme care preocupă întreaga omenire, care trebuie să-şi găsească rezolvarea. Vă pot spune — cred că aţi putut constata aceasta în scurta dumneavoastră vizită, în întîlnirile pe care le-aţi avut — că poporul român este animat de dorinţa sinceră de a dezvolta colaborarea şi prietenia cu poporul american, ca şi cu toate popoarele lumii, de a trăi cu toate statele în pace şi înţelegere, întreaga politică a României este îndreptată spre colaborarea cu ţările socialiste, cu toate ţările lumii, inclusiv cu Statele Unite ale Americii; în acest cadru se înscrie şi vizita pe care o va face, zilele acestea, în ţara noastră, preşedintele S.U.A., Richard Nixon. Sper că vizita pe care dumneavoastră, profesori din Statele Unite, o faceţi în România, va fi o contribuţie la mai buna cunoaştere şi conlucrare între oamenii de cultură şi învăţămînt din ţările noastre, la cauza înţelegerii şi prieteniei între popoare. In acest spirit, doresc să se alut vizita pe care o faceţi în România, eforturile dumneavoastră pentru pace şi prietenie între popoare. A luat cuvîntul apoi prof. JEROME DAVIS, care a spus: Aş dori, înainte de toate, să vă mulţumesc în numele tuturor membrilor delegaţiei americane. Noi apreciem mult căldura şi prietenia pe care ne-a arătat-o poporul român şi suntem recunoscători Oficiului Naţional de Turism pentru tot ce a făcut pentru noi. Suntem deosebit de bucuroşi că dumneavoastră, unul dintre marii conducători ai luptei pentru pace din lume, ne-aţi primit astăzi. Am cîteva întrebări de pus în numele delegaţiei noastre. Seminarul nostru, al profesorilor americani pentru pace consideră că războiul din Vietnam este un lucru negativ, că Statele Unite trebuie să-şi retragă trupele din Vietnam imediat şi în mod necondiţionat, în conformitate cu acordul de la Geneva din 1954. Care este poziţia guvernului român în această privinţă ? Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU: Nu doresc să se considere ca un amestec în Seminarul dumneavoastră, dar trebuie să declar că sunt de acord cu concluzia lui. In ce priveşte poziţia guvernului român, este cunoscut că de la început ne-am pronunţat împotriva acestui război, pentru încetarea lui, pentru retragerea trupelor S.U.A. din Vietnamul de sud, astfel ca poporul vietnamez să poată hotărî singur asupra dezvoltării sale , inclusiv asupra problemei unificării — fără nici un amestec din afară. Şi astăzi avem aceeaşi poziţie. Noi considerăm că, cu cît se va (Continuare în pag. a lll-a) Răspunderea intelectualului de AUREL BARANGA In timp ce în atîtea părţi ale lumii s-a practicat, insistent şi tenace, o sistematică politică de izolare a intelectualilor de filoanele vii ale vieţii, aici, la noi, s-a realizat, printr-o muncă asiduă şi perseverentă, acel vis, atît de plastic şi de lapidar formulat de Bălcescu: „Tot ce e mai bun alături de popor“. La capătul unui sfert de secol socialist, fuziunea dintre forţele poporului şi intelectualitatea lui constituie încununarea unei bătălii începută de partid din primele clipe ale existenţei sale, avangarda revoluţionară a clasei muncitoare din România văzînd în intelectuali un rezervor de energii creatoare, chemate să contribuie la desăvîrşirea visurilor şi aspiraţiilor celor mai înalte ale poporului. Şi totuşi, să nu uităm, a fost o vreme cînd îşi agita flamura sa înşelătoare „turnul de fildeş", cînd drogul „singularizării“ sau al „izolării" mai încerca să-şi exercite funcţiile sale toxice. Ultimii 25 de ani trăiţi în dinamismul marilor strădanii ale poporului de a-şi crea un prezent şi un viitor pe măsura celor mai glorioase pagini ale istoriei sale de două ori milenare au fost o dovadă elocventă că numai acele aspiraţii ale intelectualilor au căpătat corp şi realitate, care au oglindit idealurile poporului, izvorîte din năzuinţele lui, contopite cu ţelurile sale. La rampa confruntărilor, în toate domeniile, fie că e vorba de muzică, de plastică sau de arta literară, reiese în chip elocvent concluzia că numai acele opere au rezistat procesului le (Continuare in pag. a ll-a) Primire la preşedintele Consiliului de Miniştri Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi la amiază, în vizită protocolară de prezentare, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Nepal în România, Bal Chandra Sharma. La întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, a participat Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres)