Scînteia Tineretului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6312-6337)
1969-09-01 / nr. 6312
ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II NR. 6312 4 PAGINI - 30 BANI LUNI 1 SEPTEMBRIE 1969 cm PiHHEcmn # ms mim In mmm pricinală Documentele Congresului al X-lea al P.C.R. prefigurînd dinamica industriei ţării noastre şi a economiei, în general, în viitorul deceniu, precizează că valorificarea concretă a cercetării ştiinţifice este o condiţie esenţială pentru asigurarea acestei dezvoltări de perspectivă. Creşterea productivităţii muncii sociale, elaborarea şi asimilarea unor tehnologii noi, competitive pe plan mondial cer mobilizarea tuturor resurselor interne şi inteligenţă şi valorificarea practică a rezultatelor muncii ştiinţifice. In contextul unei creşteri a producţiei chimice pînă în 1975 cu 85—92 la sută faţă de 1970 realizînd cel mai înalt ritm de dezvoltare din industria ţării, apare binevenită punerea în dis- cuţie a unor probleme legate de cercetarea tehnică în această ramură, pornind pentru început de la analiza unor aspecte ale cercetării la, şi pentru Combinatul petrochimic Ploieşti, unitate de primă mărime în cadrul industriei chimice româneşti. Din succesele colectivului de cercetători de aici, format în majoritate din tineri, consemnăm în mod special brevetarea unui proces tehnologic de fabricare a anhidridei mateice din fracţia de hidrocarburi Ci, procedeu nou pe plan mondial, care foloseşte materie primă mai ieftină, precum şi înlocuirea (în curs de executare) a catalizatorului de argint importat pentru fabricarea oxidului de metilenă, cu unul superior, autohton, care lucrează cu un consum specific redus (lista ar deveni foarte lungă dacă am aminti numai titlurile brevetelor cu care este plin un dulap la conducerea serviciului de cercetare). După cum spune şi tovarăşul dr. ing. VICTOR PARĂUŞANU, şeful acestui serviciu, „problemele tehnice care trebuie rezolvate în combinat, complexitatea şi oportunitatea lor, reclamă o muncă ştiinţifică pentru care nu sunt nici pe departe suficiente forţele proprii. De aceea s-a mers pe contractarea colaborărilor cu IPROCHIM, Institutul „Petre Poni“ din Iaşi şi cu multe alte institute şi catedre din învăţămîntul tehnic superior, pentru a satisface necesarul de cercetare". In aceste condiţii apare surprinzătoare lipsa de finalizare a unor rezultate deosebite, elaborate special pentru rezolvarea problemelor actuale ale industriei chimice. Procesul tehnologic amintit mai sus, acoperit de cîteva brevete, printre care și un catalizator nou brevetat de colectivul de aici . IUSTIN MORARU (Continuare în pag. a IlI-a) FOTBAL: UT. A. |A PRELUAT ŞEFIA ■CLASAMENTULUI | CLASAMENTUL IN PAGINA A III-A A ZIARULUI NOSTRU CITIŢI RELATĂRI ŞI COMENTARII DE LA PRINCIPALELE EVENIMENTE SPORTIVE 1 1 I I. U.T.A. 3 3 0 0 7— 2 6 2. U. CRAIOVA 3 2 1 0 7— 2 5 3. U. CLUJ 3 2 1 0 4— 1 5 4— 5. DINAMO BUCUREŞTI 3 2 0 1 8— 4 4 4— 5. F. C. ARGEŞ 3 2 0 1 9— 5 4 6. JIUL 3 2 0 1 5— 6 4 7. RAPID 2 110 3—1 3 8— 9. PETROLUL 110 0 1—02 ■ 3—9. DINAMO BACĂU 3 1 0 2 5— 4 2 I 10. STEAUA 2 10 15—5 2 1 11. C.F.R. CLUJ 3 1 0 2 4— 5 2 12. STEAGUL ROŞU 3 1 0 2 3— 5 2 13. FARUL 3 1 0 2 2— 7 2 14. POLITEHNICA 3 0 1 2 0— 4 1 15. A.S.A. TG. MUREȘ 3 0 0 3 1— 5 0 16. CRIŞUL 3 0 0 3 2—10 0 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! DACĂ SUNT SOLICITATE, COMISIILE PE PROBLEME LUCREAZĂ Există o părere care s-a infiltrat, pe alocuri, în activitatea organizaţiilor U.T.C. şi necombătută la vreme ea poate să devină o prejudecată greu de înlăturat. Aceea că, comisiile care activează pe lîngă comitetele U.T.C., create cu scopul bine determinat de a lărgi capacitatea acestora de cuprindere şi competenţă, nu-şi justifică existenţa pe măsura rolului lor, că eforturile pe care le întreprind sunt destul de palide şi întîmplătoare. Şi se susţine, uneori neoficial, că aceste comisii „fac şi ele ce pot“, că, adică, nici nu li s-ar putea cere mai mult unor oameni care îndeplinesc asemenea obligaţii printre altele, mai mult sau mai puţin benevol. Punctul acesta de vedere omite însă, cu sau fără intenţie, un amănunt esenţial, faptul că, dacă intr-adevăr, membrii comisiilor „fac şi ei ce pot“, nu-i mai puţin adevărat că de regulă nici nu li se dă de făcut mai mult tot din acelaşi motiv. Mi se pare, aşadar, că uneori înseşi comitetele organizaţiilor pornesc de la această părere ca de la o situaţie subînţeleasă şi plasează, astfel, activitatea comisiilor undeva pe un plan secundar. Realitatea poate însă demonstra că, o asemenea părere este profund eronată şi nu reprezintă decît linia minimei rezistenţe, a comodităţii in acţiune, pentru că altfel comisiile pot dovedi de cele mai multe ori şi că se ridică cu bune rezultate la înălţimea sarcinilor pe care le au, dacă sunt solicitate la un nivel corespunzător. Şi voi încerca să argumentez cu exemple din activitatea comisiilor din întreprinderea noastră acest adevăr pe care îl neglijăm uneori. Care este rolul comisiilor şi în ce măsură îşi pot spune cuvîntul la rezolvarea treburilor organizaţiei, necesitatea consultării lor permanente şi antrenării la stabilirea tuturor măsurilor în vederea desfăşurării bunei activităţi, ca şi atragerea în componenţa lor a unor tineri cu experienţă, cu înaltă calificare, a unor specialişti în diferite domenii — ingineri, economişti, maiştri — sunt lucruri în general cunoscute şi recunoscute teoretic, asupra cărora cred că nu mai e nevoie să insist. Noi am pornit în promovarea celor aproape 40 de tineri cuprinşi în comisii, de la discutarea lor individuală cu întreaga masă de utecişti, în adunări sau în dezbateri cu colective largi, ţinând seama de propunerile venite din rîndul tinerilor, cei mai în măsură să-şi spună părerea avizată asupra calităţilor celor propuşi sau să le facă recomandări utile. Acest fapt a contribuit, fără îndoială, la sporirea răspunderii celor promovaţi în comisii faţă de îndatoririle cu care erau investiţi şi, în acelaşi timp, la întărirea prestigiului lor în rîndul celorlalţi tineri. Am căutat, după aceea, să consolidăm sentimentul responsabilităţii şi prestigiului creat deja, apelînd la atribuţiile cele mai semnificative ale comisiilor, cele care le aparţin prin definiţie la cel mai înalt grad, astfel încît, membrii comisiilor să capete obişnuinţa de a participa la viaţa de organizaţie pe coordonatele sale majore, cu con MIRCEA CRĂCIUN secretarul Comitetului U.T.C. de la Uzina „Mecanica“ — Moreni (Continuare în pag. a II-a) CEL MAI BUN CONDUCĂTOR AUTO Ieri a avut loc la Oradea in sediul clubului tineretului etapa judeţeană a concursului pentru cel mai bun conducător auto. Finală a concursului celor peste 2 000 de conducători auto participanţi din judeţ. In etapa finală la care au participat 10 concurenţi a cîştigat Suru Nicolae, urmat de Dumitru Constantin şi Pituţ Aurel. Cîştigătorul are 26 de ani şi este conducător auto la Direcţia regională de transporturi auto, autobaza oraş Dr. Petru Groza. El va participa la etapa pe ţară organizată de C.C. al U.T.C. în luna septembrie. LORENCZ GHEORGHE • FESTIVALUL ŞI CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR „ROMÂNIA ’69“ ------------------------------------------------------------------------PARADA FRUMUSEŢILOR MILENARE Mai vechi sau mai tinere amintirile mult încercatului nostru Bucur rămîn să uimească generaţii şi generaţii vestitoare prin tot timp ale geniului nostru popular. Ieri, în lumina puternică a ultimei zile de vară, bucureştenii au fost martorii unui grandios spectacol folcloric, a cărui echivalenţă cu greu am mai putea-o găsi de-a lungul anilor. Semnalul de bucium care a răsunat ieri la orele 12:30 în Piaţa Victoriei avea să deschidă numai o parte din impresionantele manifestări înscrise în agenda zilei de31 august, zi dedicată folclorului românesc, în cadrul primului Festival şi Concurs Internaţional de Folclor; era semnalul de deschidere a paradei portului popular al ţărilor participante din trei continente — Europa, Asia, Africa. Formaţiile artistice româneşti au prezentat nenumărate scene din cele mai frumoase tradiţii folclorice autohtone, care au prilejuit, de-a lungul traseului, momente de delectare pentru miile de spectatori-pietoni cit şi pentru oaspeţii invitaţi la acest spectacol în mers. Cei peste 2 500 de artişti au reînviat scene de nuntă, obiceiuri variate (pluguşorul de pe Valea Trotuşului, Buhaiul din Cîmpulung, formaţii de capră din Moldova şi Transilvania, măşti din Maramureş, căiuţi din Neamţ şi Botoşani etc.), secvenţe ale unei diversificate şi inepuizabile tradiţii. In fruntea celor 50 de persoane care au compus alaiul de nuntă din Salva-Năsăud, imediat după cei 12 vornicei călări pe cai fălos împodobiţi, un vestitor cu poala plină cu boabe de porumb a semănat de-a lungul întregului traseu seminţe roditoare. Era un gest simplu dar maiestuos în ambianţa citadină a Capitalei, gest a cărui semnificaţie vestitoare de rod şi puternică germinaţie, de optimism şi încredere, a subliniat încă o dată bucuria eternelor noastre frumuseţi folclorice, în Piaţa Universităţii 12 tulnicărese din Alba întîmpină alaiul cu binecunoscutele semnale, în timp ce 200 de căluşari dezlănţuie o avalanşă de ritmuri îndrăcite. Ajuns în Piaţa Republicii alaiul , la care pe parcurs s-au ataşat şi ansamblurile folclorice ale celorlalte ţări participante la Festival, precum şi colectivele şi formaţiunile din cele mai diverse zone folclorice româneşti — a transformat piaţa într-o vastă scenă deschisă. O uriaşă horă a prieteniei, a caldei reuniuni de sentimente şi idealuri şi-a anunţat pînă tîrziu acordurile ei, demonstrând puterea artei populare şi umanismul ei în care popoarele îşi regăsesc întotdeauna tinereţea. Parada portului popular de ieri a fost o sărbătoare a întregii ţări, un dialog al demnităţii şi frumuseţii şi un omagiu adus creatorilor populari, puterii talentului şi iscusinţei lor. A fost o sărbătoare unică. GH.ISTRATE Pe străzile Capitalei, o secvenţă din ampla paradă a portului popular Moment din impresionanta serbare populară ce s-a desfășurat în Parcul Herăstrău Arăturile nu suportă întîrzieri! Numai cu un tractor, fie el şi de aur, această lucrare nu poate fi realizată la timp In aceste zile, cînd veşti din cele mai diferite zone ale ţării anunţă că s-a început campania de strîngere a recoltei de toamnă, existenţa în unele judeţe a unor însemnate suprafeţe pe care încă nu s-au executat arăturile de vară provoacă, justificat, nedumerire. Este întrutotul justificat acest stadiu ? Am căutat răspuns în Dîmboviţa, unde pînă spre sfîrşitul săptămînii trecute în unităţile agricole cooperatiste arăturile de vară erau efectuate doar pe aproximativ 60 la sută din suprafaţă. Aceasta fiind cifra medie, pentru că în multe din unităţi, nerealizările sunt şi mai mari (la Dobra din 900 hectare erau arate numai 400; la Comişani din 850 hectare — doar 300; la Bilciureşti din 700 — 300 etc.). — Campania de recoltare a păioaselor, ne spunea directorul direcţiei agricole, inginerul Laurenţiu Stroe, a decalat în timp şi trecerea la arături. Masiv, tractoarele au putut intra în ogoare abia după 1 august. Să fie principala cauză ? Aparent, după primele explicaţii, aşa ar sta lucrurile. Recurgînd însă la un prim calcul al vitezei zilnice posibil de realizat cu parcul de tractoare disponibil deducem că aceste lucrări ar fi putut fi terminate în numai 15 zile bune de lucru. Că pînă la această dată, în cadrul cooeprativelor agricole arăturile se puteau exe-NICOIAE COȘOVEANU (Continuare în pag. a IlI-a) CONCURSUL PORTULUI POPULAR Ieri dimineaţă, în frumoasa arenă a Circului de Stat de la Tondla s-a desfăşurat penultima manifestare a „Primului festival şi concurs internaţional de folclor, „România ’69“ în prezenţa unui juriu internaţional condus de profesor dr. Mihai Pop . „Concursul portului popular“. Participanţii celor 13 ţări din Europa, Asia şi Africa au prezentat, în ordinea alfabetică, o splendidă paradă a portului popular. Belgia, care a deschis concursul, a fost reprezentată prin costume flamande din secolul XIX . Bulgaria — de costume din toate zonele folclorice ale ţării : Sofia, Rodopi, Stara Zagora, frumoase porturi în care predomina albul caracteristic ţinutului din nord-vest şi culorile închise, negru şi albastru, din sud. Republica Socialistă Cehoslovacă a fost reprezentată printr-un ansamblu costumat în portul specific regiunilor cehe, slovace şi morave. Elveţia a prezentat costume din zona Fribourgului iar Franţa, costume de la începutul secolului XIX, caracteristice zonei bretane. Italia a fost reprezentată atît prin costume din nord, zona folclorică Friuli-Venezia-Giulia cît şi prin roşul şi negrul specific sudului — regiunea Calabria. Iugoslavia a oferit spectatorilor o paradă a portului naţional din Serbia, Croaţia şi Slovenia, remarcîndu-se îmbrăcămintea de fată, mireasă şi nevastă, prezentate de componentele Ansamblului folcloric al căminului cultural din Uzdin. Mongolia a prezentat pe lîngă costume naţionale, de sărbătoare şi de lucru, şi cîteva din cele specifice minorităţilor ei conlocuitoare. Sobrele costume prezentate de R.F. a Germaniei datează încă din timpul războiului de 30 de ani, ulti- TUDOR STĂNESCU (Continuare în pag. a II-a) NOUL LOCAL AL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN BUCUREŞTI PROLOG LA MOMENTUL INAUGURAL Cu trei ani în urmă, la 31 iulie 1966 se punea piatra de temelie a celui mai modern şi mai impunător lăcaş de învăţămînt din ţara noastră, noua construcţie a Institutului politehnic din Bucureşti. Acum, cu circa o lună de zile înainte de deschiderea anului universitar 1969—1970, ne aflăm în preajma momentului inaugural. Incepînd de la toamnă, o parte dintre studenţii anilor I şi II ai Politehnicii bucureştene vor învăţa aici ; ei vor fi primii beneficiari ai eforturilor pe care partidul, statul, poporul le fac pentru a crea condiţiile materiale cele mai favorabile unui învăţămînt ingineresc racordat din toate punctele de vedere, în toate amănuntele, cerinţelor dezvoltării contemporane a ştiinţei şi tehnicii. Despre noul local al Institutului politehnic bucureştean s-a scris mult, s-au publicat reportaje, fotografii, a fost filmat, televizat, aşa că nu ne propunem să mai facem aici încă o descriere. Este însă demn de subliniat că acest peisaj masiv şi concentrat degajă nu numai o impresie de grandoare, ci sugerează însăşi temeinicia proiectelor noastre îndrăzneţe privind modernizarea şi perfecţionarea învăţămîntului. In Raportul prezentat la cel de-al X-lea Congres al partidului s-a arătat că „Directivele Comitetului Central fi Legea învăţămîntului — adoptate anul trecut —, asigură orientarea fi cadrul de ADRIAN VASILESCU (Continuare în pag. a ll-a)