Scînteia Tineretului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6312-6337)
1969-09-11 / nr. 6321
ERORILE DE PROIECTARE se răzbuna • TREI DIN CELE PATRU FABRICI DIN CADRUL COMBINATULUI CHIMIC RÎMNICU VILCEA, PLANIFICATE SA INTRE IN FUNCJIUNE IN ANUL 1968, N-AU ÎNCEPUT INCA SA PRODUCĂ. Intrarea la timp în funcţiune, la parametrii tehnici proiectaţi a instalaţiilor industriale constituie unul din elementele principale a cărui respectare asigură realizarea eficienţei economice scontate a investiţiei. Chestiunea este arhicunoscută. Şi totuşi, de fiecare dată întîlnim obiective de maximă importanţă pentru dezvoltarea industriei ţării noastre care nu au intrat in funcţiune la termenul cerut. Este şi cazul Combinatului chimic Rîmnicu Vîlcea unde dintre cele 4 fabrici care trebuiau să intre în funcţiune îr cursul anului 1968 trei nu produc nici la ora actuală. Sînt astfel întîrziate foarte mult realizările pentru obţinerea cărora statul nostru face mari eforturi de investiţii şi este periclitată îndeplinirea planului altor întreprinderi de maximă importanţă în cadrul economiei naţionale. Planul pe anul 1969 pentru cele trei fabrici : de oxoalcooli, de monomeri, şi H.C.H. rămîne nerealizat, determinînd mari greutăţi în desfăşurarea producţiei întreprinderilor din ţară care se bazează pe produsele lor. „In acest timp, după cum spune tovarăşul ing. CORNELIU TODIREANU, directorul tehnic al Combinatului , Ministerul Industriei Chimice a repartizat valoarea producţiei nerealizată la Combinatul chimic R. Vîlcea, la alte combinate chimice din ţară care, depăşindu-şi astfel producţia, au determinat îndeplinirea planului valoric pe ansamblul industriei chimice“. Iată cum „sprijină“ Ministerul Industriei Chimice conducerea combinatului pentru grăbirea punerilor în funcţiune. Dar să urmărim succesiunea amînărilor şi cauzelor lor. FABRICA DE OXOAECOOLI care trebuia să intre în funcţiune cu întreaga ei capacitate în trimestrul IV al anului 1968 a fost replanificată pînă la urmă pentru trimestrul II 1969, termen nerespectat. Amînarea a fost determinată de mai mulţi factori dintre care prezentăm pe cei mai semnificativi. In februarie a.c. cînd s-a primit, în sfîrşit, aparatura de măsură şi control necesară pentru diferite analize, s-a constatat că bioxidul de carbon livrat de Uzina de sodă din Govora, conţine hidrogen sulfurat care face imposibilă desfăşurarea procesului tehnologic. S-a ajuns la această situaţie din cauza IPROCHIM-ului şi Ministerului Industriei Chimice care nu au comunicat compoziţia reală a gazelor de cuptor, necesară pentru proiectarea instalaţiilor. Astfel s-a impus de urgenţă proiectarea şi construirea unei instalaţii de purificare a bioxidului de carbon la care — notaţi ! — nu se gîndise nimeni. Soluţia adoptată este un nou prilej de risipă din buzunarul statului. Instalaţia construită pentru purificarea cu hipoclorit IUSTIN MORARU (Continuare în pag. a 111-a) mmammammmsmmtmmmmemi SUMAR ÎN PAG. A 2-A* • ACTUALITATEA PENTRU TINERET — Muzeul memorial „Cezar Petrescu" — Stăpînii volanului — în concuri — Lipscanii redevin Lipscani ÎN PAG. A 3-A; NOI în muncă, în viaţa de organizaţie ■ Realizarea planului pe acest an şi a sarcinilor pe 1970 — în dezbatere - Două initiative ale organizatiilor U.T.C. \r PAG. A 4-A De la OM la G de ION BĂIEŞU De la OM la OM de ION BĂIEŞU Nichita Stânescu: NECUVINTELE (cronica literară) ÎN PAG. A 5-A. • SPORT Echipa olimpică și de tineret : PREZENT și PERSPECTIVA Clasamentul campionatului de tineret se va întocmi după un sistem nou ' Hotărîri ale F.R.F. Drnloturi din mata firile liniti-l/fil I I VIWUI I Ulii WWWWUI NWW Wllltl ,w . ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV. SERIA II NR. 63216 PAGINI — 30 BANI JOI 11 SEPTEMBRIE 1969 90000 DE LICEENI PARTICIPĂ LA CAMPANIA AGRICOLĂ DE RECOLTARE SOLIDE PRIMĂVARA PE OGOARELE TOAMNEI In ultimele două decade ale acestei luni, satele ţării, încordate în strădania de a strînge rodul bogat al unei toamne cum n-a mai fost demult, vor găzdui freamătul primăvăratic şi harnic a nu mai puţin de 90 000 de tineri studioşi, elevi ai claselor X XI ale liceelor de cultură generală şi ai anilor II ai şcolilor profesionale de mecanică agricolă, care-şi vor încheia sub semnul muncii avîntate, patriotice, o vacanţă petrecută lingă valul argintiu al mării sau sub cetina munţilor. 270 de întreprinderi agricole de stat din întreaga ţară, însumînd 1 350 de ferme, s-au pregătit cu grijă pentru a fi gazde primitoare ale sutelor de clase de elevi, devenite, pentru douăzeci de zile, brigăzi şi echipe de muncă patriotică. Campionii olimpiadelor de fizică şi matematică, învăţăceii formulelor chimice filigranate pe tabla neagră, ucenicii minunatelor ştiinţe ale literaturii, istoriei şi geografiei, viitorii tehnicieni agricoli, „aşii“ competiţiilor sportive şi ai manifestărilor artistice şcolare se vor strădui să fie, pentru 20 de zile, harnice detaşamente ale belşugului. Recoltatul şi de păşunatul porumbului, strînsul legumelor şi fructelor, culesul plin de poezie al strugurilor vor constitui tot atîtea „obiecte“ de studiu, componente ale nobilei „materii“ în spiritul căreia este educat întreg tineretul patriei noastre : munca. Căci, dincolo de însemnatul aport material pe care-l reprezintă această acţiune de masă a tineretului studios — la organizarea căreia participă Uniunea Tineretului Comunist, Ministerul Invăţămîntului şi Consiliul Superior al Agriculturii , plecarea liceenilor pe ogoare reprezintă un moment educativ de reală importanţă, cu profunde semnificaţii şi cu preţioase răsfrângeri asupra bunului mers al activităţii educativ-didactice în noul an şcolar. „Aceste 20 de zile de participare a elevilor noştri la muncile agricole de toamnă, ne-a spus tovarăşul Emil Stancu, directorul liceului „Matei Basarab" din Capitală, vor constitui un bun prilej de reîntîlnire a claselor XIXI cu diriginţii lor şi, deci, un bun punct de plecare pentru noul an şcolar“. „Venind în contact direct cu oamenii satelor noastre, cu munca specifică acestui domeniu, ne-a declarat profesorul Constantin Mitran, secretarul organizaţiei de bază P.C.R. de la acelaşi liceu, elevii noştri vor acumula o serie de cunoştinţe utile procesului de învăţămînt, cunoştinţe asimilate pe viu şi, deci, cu atît mai sigur receptate. Ca să nu mai vorbim de capitolul experienţă de viaţă, element în domeniul căruia elevii noştri vor face, cu prilejul acestei acţiuni, acumulări preţioase. In legătură cu aceasta aş vrea să subliniez faptul că mulţi dintre părinţii elevilor noştri — ca, de pildă, prof. univ. Ion Iuga sau mecanicul Marin Tănase de la I.R.A. — şi-au exprimat convingerea că participarea fiilor lor la muncile agricole, ca de altfel la orice activitate de interes obştesc, are darul să îi ajute direct pe părinţi în procesul de educare a odraslelor lor în cadrul familiei. La rîndul său, elevul Răileanu Victor, secretarul comitetului U.T.C. de la liceul Gheorghe Şincai, ne-a PETRE DRAGU (Continuare în pag. a II-a) DEZERTORII DE LA PROPRIA PASIUNE, „Am urmat facultatea de limbă şi literatură română din cadrul Institutului pedagogic Bucureşti, pentru că doream să fiu profesoară de română. Era visul meu, chemarea mea“. „Mărturisirea aparţine Ioanei Sultan, absolventă încă de anul trecut, profesoară la Şcoala generală din satul Prahuda, judeţul Vrancea, şi a fost făcută la începutul audienţei din ziua de 4 septembrie, în biroul inspectorului-şef Ştefan Văsii, din cadrul Inspectoratului şcolar al judeţului Vrancea. Sinceritatea cu care vorbise despre pasiunea ei nu putea prevesti furtuna ce avea să o declanşeze cîteva momente mai tîrziu. In spatele sincerităţii se asciundea de fapt nesinceritatea. Scopul audienţei era aprobarea transferului în judeţul Dolj. Pentru a-1 convinge pe inspectorul-şef, tînăra profesoară a înşirat argumentele ce o determină să-şi ceară transferul, din care am spicuit doar cîteva : „Satul Prahuda e izolat şi nu comunică uşor cu oraşul“, „nu mă prea înţeleg bine cu directorul şcolii şi nici cu unele din celelalte cadre didactice“, „îmi completez studiile în cadrul facultăţii de cinci ani la fără frecvenţă“ şi ’.sunt în perspectivă de căsătorie şi viitorul soţ e student la... Bucureşti“. Desigur că aceste argumente au fostbine cîntărite de cei îndept şi audienţa nu a primit aprobarea cerută, mai ales că perioada transferurilor a avut loc în luna mai. La auzul verdictului profesoara noastră reia şirul motivelor, îmbogăţindu-le cu alte justificări, ca apoi să izbucnească . ..m-am săturat de învăţămînt şi cred că m-am sacrificat destul în satul acesta. Dacă nu aprobaţi, voi pleca şi aşa. Dezertez !“, după care părăseşte biroul fără să salute, izbind şi uşa. * De ce am relatat acest caz ? ! Pentru că nu e singurul în a- I ceste zile. Pentru că nu e o sin- ” gură Ioana Sultan, ci mai mulţi, „ şi, din păcate, destui absolvenţi din acest an care vin să în- ■ greuneze eforturile ce se de- I pun în zilele care preced deschiderea noului an şcolar ft pentru asigurarea tuturor con- V diţiilor ca procesul instructiv- educativ să se desfăşoare în “ bune condiţiuni, să nu aibă de _ suferit. _ Am notat în aceste zile, pu- 9 ţine la număr, care au mai ră- S mas pînă cînd clinchetul clopoţelului va suna de intrare la prima oră de curs, emoţiile trăite la cea mai înaltă tensiune de cadrele didactice conştiincioase, elevi şi părinţi, dar şi preocupările lor legate de eveniment. Nu pot fi trecute cu vederea eforturile făcute în judeţele Vrancea şi Vaslui pentru ca învăţămîntul general, fi privit prin prisma dezvoltării sale, a trecerii la învăţămîntul ■ general de 10 ani, să beneficieze de tot ce e necesar. Pe a-ceasta linie se înscriu noile caepacităţi de şcolarizare care în tj judeţul Vrancea se cifrează la a 15 săli de clasă şi în judeţul Vaslui la 80 săli de clasă, din B care 52 îşi vor deschide uşile B pentru elevi la 15 septembrie. „ De remarcat că la ridicarea noilor clase, un aport deosebit „ l-au adus cetăţenii prin contri- B buţii voluntare — băneşti cit şi I muncă voluntară depusă la exe- | cutarea unor lucrări. Pe lingă CORNEL VÂLEANU | (Continuare în pag. a V-a) " PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Jana Kamberzin Preşedintele Parlamentului finlandez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri dimineaţa pe tovarăşul Ian E. Kamberzin, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Letone, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., care se află la odihnă în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu. La primire a fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri la amiază pe Viena Johannes Sukselainen, preşedintele Parlamentului finlandez, care se află în ţara noastră la invitaţia Biroului Marii Adunări Naţionale, pentru a-şi petrece o parte din vacanţă. La primire au luat parte Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Mia Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Ambasadorul Republicii Populare Bulgaria Un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri 10 septembrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, în legătură cu plecarea sa definitivă din ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri la amiază un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene, condus de Francois Enderlin, care se află în ţara noastră în vederea realizării unui film despre România. In cadrul convorbirii, ziariştilor elvețieni le-a fost acordat un interviu filmat. ÎNCREDERE Tineretul lumii se pasionează, cu o specifică sinceritate, pentru cauzele de izbînda cărora depinde exercitarea înaltelor însuşiri creatoare ale omului liber, doreşte progresul ştiinţei şi culturii, într-o ambianţă de încredere în ceilalţi oameni liberi şi de luptă pentru pace. Încrederea lui în victorie este atît de puternică, încît, în mod irezistibil, istoria vine de cele mai multe ori să-i dea dreptate. Mijloacele „protestului" său n-au fost şi nu sînt totdeauna ortodoxe, situîndu-se pe un portativ care pleacă de la polul raţional şi poate ajunge la antipod ; dar ele există şi depun o mărturie. Iată, au trecut treizeci de ani de cînd, la noi, studenţii „boboci" de la Universitatea din Bucureşti, completam zgomotoşi rîndurile curajoaselor cadre ale grupului studenţesc democrat, ieşind în stradă pentru a demonstra împotriva agresiunii hitleriste asupra vecinilor noştri polonezi şi cehoslovaci, împotriva războiului imperialist. Şi iată, un elev în vîrsta de 15 ani, Greg Rogers, s-a împuşcat marţi seara pe treptele Capitoliului din Washington, în semn de protest împotriva războiului din Vietnam... În străinătate am luat parte în ultimii ani la întîlniri ale tineretului universitar, mai mult sau mai puţin impunătoare, ca un spectator obiectiv care a avut la vremea sa prilejul să acumuleze oarecare experienţă în exprimarea revoluţionară a adevărurilor : greve de protest, dezbateri în săli sau pieţe publice, adunări cu uşi închise, dialoguri pasionante la simplul stimulent al unei ştiri din gazetă şi multe altele. Ceea ce îi agită pe cei mai buni şi mai serioşi tineri din Europa şi din cele două Americi este modul în care încrederea statului burghez în forţele lor inovatoare li se drămuieşte, încă de pe băncile şcolii, oferindu-le prea puţine şanse de participare efectivă în conducerea edificiului public în vederea modificării structurilor perimare, la făurirea viitorului naţiunii şi a lumii de mîine întemeiate pe o concepţie fundamental umanistă. Ţara noastră, situată geograficeşte în centrul ţărilor socialiste europene, a înfăptuit unul din cele mai importante obiective din eforturile de progres ale unui stat modern şi ale unei naţiuni socialiste : asigurarea unor perspective certe, de dezvoltare morală şi materială a tineretului său, cu participarea conştientă a acestui tineret, ca factor istoric activ. Problema educaţiei lui generale şi de specialitate s-a dezbătut , se soluţionează în chip democratic şi practic, în avantajul ,său şi al viitorulu ţării, cu deplinele puter consfinţite prin lege şi în climatul de neţărmurită încredere în care poporul îş creşte cetăţenii şi conducătorii României de mîine. In toamna aceasta începe aplicarea strictă a noii politici şcolare stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., politică ce amplifică rolul sistemului instrucţiunii noastre publice în valorificarea rezervelor creatoare ale naţiunii. Dar educaţia nu se face numai în şcoală, sau numai acasă, mai ales aplicata acestui sensibil la(Continuare în pag. a IV-a) MIHNEA GHEORGHIU ASTĂZI »ESTE ÎI JAM c , preşedintele FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ MAS La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, astăzi soseşte în ţara noastră, într-o vizită oficială, preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Franz Jonas s-a născut la 4 octombrie 1899, la Viena, fiind unul din cei 8 copii ai unei familii de muncitori. A urmat cursurile Școlii profesionale de arte grafice, pregătindu-se pentru meseria de tipograf. Mobilizat în 1917 în armata austro-ungară a fost trimis să lupte pe frontul rus şi italian, iar la sfîrşitul războiului a făcut parte din miliţia populară, participînd la luptele de apărare în Valea Lavant în Carintia. Intre 1919 şi 1932 a practicat meseria de tipograf şi corector, începînd în acelaşi timp să militeze în mişcarea sindicală şi în Partidul Social-Democrat. A urmat cursurile Şcolii superioare muncitoreşti din Viena, unde a studiat ştiinţele politice, economia naţională, istoria şi geografia economică. Intre 1932—1934 a fost secretar al organizaţiei Partidului Social-Democrat din Floridsdorf, unul dintre cartierele industriale ale Vienei. In 1935 a fost arestat pentru participare la Conferinţa ilegală a Socialiştilor Revoluţionari de la Brünn şi acuzat de înaltă trădare. După un an de detenţiune, în urma cunoscutului proces intentat socialiştilor, Franz Jonas a fost eliberat din lipsa unor probe suficiente. Cîtva timp nu a mai găsit de lucru ; în anul 1938 s-a angajat din nou ca zetar într-o tipografie, apoi lucrează ca funcționar la o fabrică de locomotive. Imediat după eliberarea Vienei, în 1945, Franz Jonas a început să lucreze în cadrul unei primării de sector din Viena, iar un an mai tîrziu a fost numit primarul sectorului Floridsdorf, în cadrul administraţiei municipale a Vienei. Din 1948 îndeplineşte funcţii de Consilier municipal. In iunie 1951, Franz Jonas a fost ales primar şi guvernator al oraşului Viena. In fruntea Consiliului Municipal al Capitalei Austriei, Franz Jonas s-a dovedit un bun organizator, un administrator dinamic. El a fost iniţiatorul şi apoi a condus realizarea unui vast program de construcţii de locuinţe, şcoli şi spitale, de străzi, poduri şi de modernizare a oraşului; el a pus, de asemenea, accent pe dezvoltarea relaţiilor Vienei cu marile oraşe ale lumii. Franz Jonas a fost primar al capitalei timp de 14 ani. (Continuare în pag. a V-a) Azi, 11 septembrie, în jurul orei 11, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite în direct sosirea în Capitală a președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. NOI UNITĂŢI ŞCOLARE O dată cu începerea noului an şcolar, la 15 septembrie 1969, vor fi date în folosinţă noi unităţi şcolare. Elevii din Satu Mare, Deva, Buzău şi Arad vor avea la dispoziţie, cu începere de la această dată, licee de arte plastice şi muzică, iar cei din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej un liceu cu program special de educaţie fizică. Concomitent, a fost extinsă şi reţeaua liceelor de specialitate. In oraşele Bucureşti, Sf. Gheorghe, Baia Mare şi Zalău vor fi inaugurate licee destinate pregătirii constructorilor. Tot începînd cu 15 septembrie, la Timişoara şi Piatra Neamţ vor funcţiona primele două licee de economie forestieră. Aceeaşi dată va marca deschiderea Liceului de mineri din Deva. Măsuri asemănătoare au fost luate şi în reţeaua şcolilor profesionale. In anul de învăţămînt 1969— 1970 aceasta se va extinde cu 12 noinităţi , repartizate în cuprinsul judeţelor Olt, Bistriţa-Năsăud, Buzău, Gorj, Galaţi, Covasna, Botoşani. Ele vor pregăti pe tinerii dornici să se specializeze în chimie, minerit, poşte şi telecomunicaţii, construcţii. (Agerpres)