Scînteia Tineretului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6312-6337)
1969-09-15 / nr. 6324
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II NR. 6324 4 PAGINI-30 BANI „ LUNI 15 SEPTEMBRIE 1969 TOVARĂŞUL DUMITRU PETRESCU A ÎNCETAT DIN VIAŢA Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste comitetui central al Partidului comunist Român, Consiliul de Stat , Consiliul de Miniştri ale Republici Socialiste România, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste anunţă cu profundă durere încetarea din viaţă, în ziua de 13 septembrie, ora 16,20, a tovarăşului Dumitru Petrescu membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreşedinte al Consiliului Stat al Republicii Socialiste Români vicepreşedinte al Consiliului Naţional Frontului Unităţii Socialiste, veci militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, fiu credincios al partidului şi al poporului român, luptător devotat pentru casa socialismului, pentru întărirea şi înflorirea patriei noastre. / La 13 septembrie a încetat din viaţă tovarăşul Dumitru Petrescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Activist de seamă al Partidului Comunist Român şi al statului nostru socialist, tovarăşul Dumitru Petrescu şi-a consacrat întreaga viaţă luptei revoluţionare pentru eliberarea oamenilor muncii, înfăptuirii celor mai înalte idealuri de libertate şi progres ale poporului român, construirii socialismului şi înfloririi patriei. Născut la 10 mai 1006 la Bucureşti, într-o familie de muncitori, Dumitru Petrescu a cunoscut din fragedă tinereţe, ca ucenic la atelierele C.F.R. Griviţa din Bucureşti, viaţa grea pe care o duceau oamenii muncii, exploatarea burghezo-moşierească. Umilinţele şi privaţiunile la care erau supuse masele muncitoare îl îndreaptă pe calea luptei împotriva nedreptăţilor sociale. Dumitru Petrescu se înrolează de tînăr în mişcarea revoluţionară, îndeplinind încă din vremea uceniciei, în 1921, funcţii de răspundere în organizaţia de tineret din Bucureşti. Lucrînd ca muncitor strungar la atelierele Griviţa, participă activ la acţiunile revendicative ale ceferiştilor, care-l aleg în 1928 secretar al sindicatului unitar. In perioada marilor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor din februarie 1933, care au înscris o pagină glorioasă în istoria mişcării noastre muncitoreşti şi au influenţat profund viaţa social-politică a României, tovarăşul Dumitru Petrescu, îndeplinind sarcini de răspundere încredinţate de partid, s-a afirmat ca un neînfricat conducător revoluţionar, strîns legat de mase, a desfăşurat o largă activitate, ca secretar al Consiliului sindical local Bucureşti, pentru organizarea luptei muncitorimii ceferiste din Capitală. In cursul procesului intentat de reacţiune în 1933—1934 conducătorilor muncitorimii ceferiste. Dumitru Petrescu contribuie, alături de alţi militanţi ai partidului comunist, prin atitudinea dîrză şi curajul revoluţionar, la demascarea regimului burghezo-moşieresc, a politicii antipopulare a claselor dominante. Fiind condamnat la ani îndelungaţi de muncă silnică, este deţinut în închisorile Jilava, Văcăreşti şi Craiova. In 1935 reuşeşte să evadeze şi activează în emigraţie, la început în Cehoslovacia şi apoi în Uniunea Sovietică. In anii celui de-al doilea război mondial se încadrează activ în lupta antihitleristă. Ca locţiitor politic al Comandamentului Diviziei de voluntari „Tudor Vladimirescu“ participă la luptele pentru izgonirea trupelor hitleriste şi eliberarea întregului teritoriu al ţării noastre, iar ulterioa luptele desfăşurate pentru eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei, pină la victoria finală asupra fascismului. După eliberarea patriei de sub jugul fascist, partidul i-a încredinţat sarcina de a conduce, în perioada 1945—1948 munca de educaţie, cultură şi propagandă în armată. Dumitru Petrescu a avut gradul de general maior. Intre anii 1948— 1951 lucrează ca şef de secţie în aparatul Comitetului Central. Din 1945, de la Conferinţa Naţională a P.C.R., pînă în anul 1955, a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Din 1951 pînă în 1956, tovarăşul Dumitru Petrescu a îndeplinit funcţii de răspundere în aparatul de stat, ca preşedinte al Comitetului de Stat pentru aprovizionare, ministru al finanţelor, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, aducînd o contribuţie de seamă la înfăptuirea politicii partidului de construire a socialismului, de dezvoltare economică a ţării. Din anul 1965 a îndeplinit diferite funcţii de răspundere pe linie de partid şi de stat. In decembrie 1968 a fost ales vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, iar în martie 1969 Marea Adunare Naţională l-a ales vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. La Congresul al IX-lea al P.C.R., tovarăşul Dumitru Petrescu a fost ales membru supleant al C.C. al P.C.R., iar la Congresul al X-lea, membru al Comitetului Central, al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. Ca militant de frunte al mişcării muncitoreşti şi comuniste din ţara noastră, vechi membru al Partidului Comunist Român, în rîndurile căruia a activat din anul 1924, tovarăşul Dumitru Petrescu şi-a consacrat întreaga capacitate şi energie cauzei clasei muncitoare, luptei pentru eliberarea socială şi naţională a poporului român, făuririi noii orînduiri în patria noastră. El a desfăşurat o activitate susţinută pentru promovarea şi respectarea principiilor şi normelor statutare in viaţa partidului nostru, aducînd o contribuţie importantă la întărirea unităţii şi coeziunii rîndurilor partidului, la afirmarea tot mai puternică a rolului său conducător în societate. Partidul Comunist şi statul nostru socialist, oamenii muncii din România dau o înaltă preţuire activităţii revoluţionare îndelungate a tovarăşului Dumitru Petrescu, meritelor sale deosebite în mişcarea muncitorească, în lupta împotriva exploatării capitaliste, în eliberarea ţării de sub jugul fascist, în înfăptuirea revoluţiei populare şi construirea socialismului. Pentru devotamentul său neprecupeţit faţă de popor şi de patrie, el a fost distins cu numeroase ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Prin încetarea sa din viaţă, Partidul Comunist Român şi statul socialist, întregul nostru popor suferă o grea şi dureroasă pierdere. Amintirea tovarăşului Dumitru Petrescu, fiu credincios al poporului român, luptător devotat pentru victoria socialismului, pentru înflorirea patriei noastre, va rămîne veşnic vie în inima şi conştiinţa comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CONSILIUL DE MINIŞTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CONSILIUL NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Corpul neînsufleţit al tovarăşului Dumitru Petrescu a fost adus în ţară Duminică dimineaţă, tovarăşii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, precum şi Ion Obradovici, ambasadorul României în Cehoslovacia, au plecat la Praga, pentru a însoţi în drumul spre patrie sicriul cu corpul neînsufleţit al tovarăşului Dumitru Petrescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. ★ La sosirea avionului special, pe aeroportul Ruzyne din capitala R. S. Cehoslovace, au venit în întîmpinare Fr. Hamouz, vicepreşedinte al guvernului R. S. Cehoslovace, P. Auersperg, membru al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, şeful secţiei internaţionale a C.C. al P.C.C., A. Sum, secretar al C.C. al Frontului Naţional din R. S. Cehoslovacă, A. Krouzil, adjunct al ministrului afacerilor externe al R. S. Cehoslovace. Erau, de asemenea, prezenţi membri ai ambasadei române la Praga. După sosire, tovarăşii Virgil Trofin şi Florian Dănălache s-au îndreptat spre Sanatoriul de Stat din Praga, unde se afla sicriul cu corpul neînsufleţit al tovarăşului Dumitru Petrescu. Doctorul St. Cejka, directorul spitalului, i-a informat asupra evoluţiei bolii pacientului şi asupra cauzelor care au dus la încetarea sa din viaţă. După ce au mulţumit pentru eforturile depuse de către colectivul de medici cehoslovaci, tovarăşii Virgil Trofin şi Florian Dănălache au intrat in sala unde se afla catafalcul celui dispărut, aducîndu-i un ultim omagiu. Sicriul cu corpul neînsufleţit al tovarăşului Dumitru Petrescu a fost trans(Continuare în pag. a 111-a) CU PRIVIRE LA FUNERALII In legătură cu încetarea din viaţă a tovarăşului Dumitru Petrescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniştri şi Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au numit o comisie de partid şi de stat pentru organizarea funeraliilor, alcătuită din tovarăşii : Ilie Verdeţ (preşedintele Comisiei), Florian Dănălache, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Chivu Stoica. Zilele de 14 şi 15 septembrie a.c. se declară zile de doliu. In întreaga ţară, în zilele de doliu, se vor arbora în bernă drapelul de stat al Republicii Socialiste România şi drapelul Partidului Comunist Român. In ziua de 15 septembrie, ziua funeraliilor, manifestările distractive şi sportive, adunările festive şi comemorative se suspendă. Teatrele, cinematografele, radioul, televiziunea şi celelalte instituţii de cultură îşi vor adapta programele în mod corespunzător. Corpul neînsufleţit al lui Dumitru Petrescu va fi înhumat la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism. în Capitala Republicii Socialiste România, în ziua funeraliilor se vor trage, în semn de ultim omagiu, 12 salve de artilerie. DESCHIDEREA NOULUI AN ȘCOLAR Salata! C.C. a! P.C.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri adresat cadrelor didactice şi elevilor Stimaţi tovarăşi învăţători şi profesori, Dragi elevi, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România adresează educatoarelor, învăţătorilor, profesorilor şi elevilor, tuturor celor care-şi aduc contribuţia lor nobilă la progresul şi propăşirea şcolii româneşti, un călduros salut cu prilejul începerii anului şcolar 1969/1970. Pe întreg cuprinsul ţării, şcolile îşi deschid porţile în atmosfera de entuziasm general şi de puternic avînt constructiv pe care istoricele hotărîri adoptate de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român şi însufleţitorul bilanţ al aniversării unui sfert de veac pe drumul vieţii noi, socialiste, au imprimat-o în toate sectoarele de activitate. Anul care începe are o semnificaţie deosebită înscriind în istoria învăţămîntului nostru debutul şcolii generale de 10 ani, a cărei înfăptuire va reprezenta un nou şi însemnat salt în dezvoltarea instrucţiei şi educaţiei tineretului şi va avea efecte deosebit de favorabile în pregătirea pentru muncă şi viaţă a acestuia, în lărgirea orizontului de cultură al întregului popor. Se va continua înfăptuirea măsurilor stabilite pentru dezvoltarea şi diversificarea învăţămîntului liceal, a învăţămîntului profesional şi tehnic, care în anii următori, este chemat să asigure un număr sporit de cadre necesare economiei naţionale. Cînd o înaltă apreciere învăţătorilor şi profesorilor, acordînd toată cinstirea muncii de răspundere pe care aceştia o desfăşoară, ne exprimăm convingerea că membrii corpului didactic vor depune toa- te eforturile pentru reuşita deplină a acestor măsuri, pentru pregătirea temeinică a tineretului, pentru înarmarea lui cu tot ceea ce gîndirea umană a făurit mai de preţ în decursul veacurilor, ajutîndu-1 să se ridice la nivelul de cunoaştere al contemporaneităţii, să fie receptiv la tot ceea ce este nou, înaintat în ştiinţă, în societate, în viaţă. Vă revine dumneavoastră, slujitorilor şcolii, înalta îndatorire patriotică de a forma tineretul în spiritul concepţiei marxist-leniniste despre lume şi viaţă, al politicii partidului şi statului nostru, al ideilor progresiste, profund umaniste, pe care partidul le propulsează cu consecvenţă în întreaga viaţă socială. Folosiţi fiecare lecţie şi activitate desfăşurată pentru a realiza educaţia politică, civică şi etică a elevilor, pentru a se dezvolta sentimentele de preţuire şi admiraţie faţă de trecutul glorios de luptă al poporului român, mîndria pentru tot ceea ce se făureşte astăzi, prin efortul tuturor oamenilor muncii, fără L.L. Tovarăşe secretară, vă solicităm o discuţie despre noul an şcolar, acum, la deschiderea lui. Nu vă propunem să discutăm în general despre semnificaţiile acestui eveniment, ci să ne oprim îndeosebi la viaţa organizaţiei U.T.C. din şcoală, aşa cum se prefigurează ea în proiecte... F. I. : Ca să putem vorbi despre ceea ce va întreprinde organizaţia U.T.C. în şcoală anul acesta, este foarte important să ne gîndim dintr-un bun început la ceea ce semnifică anul şcolar 1969—1970 în viaţa şcolii româneşti. Evenimentul pe care îl sărbădeosebire de naţionalitate, încrederea în viitorul tot mai luminos şi înfloritor al ţării, hotărîrea de a se pregăti temeinic pentru a duce mai departe măreaţa operă pe care o înfăptuieşte poporul nostru. Cultivaţi în rîndul tineretului şcolar prietenia de nezdruncinat şi respectul reciproc dintre copiii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi, dragostea fierbinte faţă de patria noastră, faţă de Partidul Comunist Român, forţa conducătoare a societăţii noastre socialiste. Dezvoltaţi la elevi prietenia şi respectul faţă de popoarele ţărilor socialiste, de celelalte popoare •! (Continuare in pag. a II-atorim astăzi — deschiderea şcolilor — se petrece la numai o lună de la marele act istoric petrecut în viaţa ţării — Congresul al X-lea al partidului nostru — care, jalonînd viitorul luminos, de continuă dezvoltare a tuturor compartimentelor vieţii social-economice şi culturale, a dat şi şcolii o perspectivă a perfecţionării continue. Semnificaţia cu totul deosebită a noului an de învăţămînt vine, aşadar, de acolo că el coincide cu începutul împlinirii practice a politicii şcolare stabilită de partid la Congresul al X-lea, întreaga dezvoltare contemporană a şcolii româneşti dă temei afirmaţiei că, astăzi, caracteristica esenţială a învăţămîntului nostru o constituie orientarea sa clară şi precisă, structura complexă, care permite posibilitatea perfecţionării şi adaptării continue la ritmul de dezvoltare a civilizaţiei zilelor noastre. O asemenea caracteristică, este asigurată de îndrumarea plină de solicitudine de care se bucură şcoala românească din partea conducerii de partid şi de stat, personal din partea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Intr-un asemenea climat de grijă şi solicitudine, este posibilă dezvoltarea de la an la an a învăţămîntului. Acest an şcolar constituie un strălucit exemplu de progres al şcolii. Vom fi martori la debutul şcolii de zece ani — act de cultură la dimensiuni naţionale— pe măsura setei de învăţătură a poporului, învăţămîntul românesc înscriindu-se în circuitul ţărilor cu un sistem de instruire puternic dezvoltat. Intrînd astăzi în clase, începînd activitatea şcolară, elevii auocazia să constate încă o dată, ca beneficiari direcţi ai tuturor măsurilor ce se iau pen(Continuare în pag. a II-a) Convorbire consemnată de LUCREŢIA LUSTIG Coordonate ale vieţii organizaţiilor U.T.C. in scoală Interviul nostru cu tovarăşa FLOAREA ISPAS, secretar al C.C. al U.T.C. Prima ediţie a concursului profesional „Stăpini pe volan" s-a încheiat TREI DIN 35000 Sîmbătă şi duminică în Capitală a avut loc faza finală a concursului profesional „Stăpini pe volan“. Iniţiat şi organizat de către C.C. al U.T.C., in colaborare cu M.A.I. — Inspectoratul General al Miliţiei, Direcţia circulaţiei şi Ministerul Transporturilor, concursul pentru desemnarea celui mai bun conducător auto a cuprins 120 de şoferi, selecţionaţi din 35 000 de participanţi. Cîteva secvenţe ale fazei finale a concursului. Sîmbătă 13 septembrie. Ne aflăm în incinta Şcolii de mecanici auto „Voiniceni“ din Capitală unde, împreună cu cei 120 de tineri şoferi — cîştigători ai fazelor judeţene ale olimpiadei — aşteptăm startul în cea de-a IlI-a şi ultima etapă a concursului. Este vorba de proba de preselecţie la concursul public „Cine ştie cîştigă“, concurs care va definitiva cîştigătorii. Menţionăm — amănuntul îşi are importanţa sa — că proba este eliminatorie, punctajul însumat dînd „liberă trecere“ sau „circulaţie interzisă“ celor ce s-au încumetat să străbată deficitul traseu, şoferii ştiu cel mai bine ce înseamnă acest termen, al concursului. Deci sîmbătă, 13 septembrie, ora 9 dimineaţa. In clasele şcolii de mecanici auto concurenţii dau proba teoretică scrisă la circulaţie rutieră. Prin amabilitatea tovarăşului maior Mihai Vasilescu de la Inspectoratul General al Miliţiei, Direcţia Circulaţiei, membru în comisia de organizare a Olimpiadei, aflăm cîteva amănunte despre gradul de dificultate al acestui autentic examen al pregătirii profesionale. — Proba la care asistăm — ne spune interlocutorul nostru — vizează cunoştinţele tinerilor şoferi din domeniul regulilor de circulaţie. Respectiv, situaţii concrete de rezolvat în prezenţa indicatoarelor şi marcajelor rutiere. Spre deosebire de candidaţii la examenul de obţinere a permisului de conducere auto, în cazul de faţă concurenţii trebuie să răspundă la un număr de 30 de întrebări — faţă de 27 — iar baremul de timp în care trebuie să se încadreze se micşorează de la 45 de minute la numai 30. Avem doar de-a face cu şoferi profesionişti. Participarea în continuare la concurs este delimitată de punctajul însumat, adică 40 de puncte din 46 posibile. Timpul aferent probei fiind GH. GHIDRIGAN (Continuare In pag. a 111-a) ÎN PAG.A4-A• VIZITA PREȘEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS ÎN PAG.A2-A: • RUBRICA: SPORT