Scînteia Tineretului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6312-6337)

1969-09-15 / nr. 6324

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II NR. 6324 4 PAGINI-30 BANI „ LUNI 15 SEPTEMBRIE 1969 TOVARĂŞUL DUMITRU PETRESCU A ÎNCETAT DIN VIAŢA Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste comitetui central al Partidului co­munist Român, Consiliul de Stat , Consiliul de Miniştri ale Republici Socialiste România, Consiliul Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste anunţă cu profundă durere încetarea din viaţă, în ziua de 13 septembrie, ora 16,20, a tovarăşului Dumitru Petrescu membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, vicepreşedinte al Consiliului­­ Stat al Republicii Socialiste Români vicepreşedinte al Consiliului Naţion­­al Frontului Unităţii Socialiste, veci militant al mişcării comuniste şi mun­citoreşti din ţara noastră, fiu credin­cios al partidului şi al poporului ro­mân, luptător devotat pentru casa socialismului, pentru întărirea şi în­florirea patriei noastre. / La 13 septembrie a înce­tat din viaţă tovarăşul Dumitru Petrescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, vicepreşedinte al Consiliu­lui Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Activist de seamă al Partidului Comunist Ro­mân şi al statului nostru socialist, tovarăşul Dumitru Petrescu şi-a consacrat în­treaga viaţă luptei revolu­ţionare pentru eliberarea oamenilor muncii, înfăp­tuirii celor mai înalte idea­luri de libertate şi progres ale poporului român, con­struirii socialismului şi înfloririi patriei. Născut la 10 mai 1006 la Bucureşti, într-o familie de muncitori, Dumitru Pe­trescu a cunoscut din fra­gedă tinereţe, ca ucenic la atelierele C.F.R. Griviţa din Bucureşti, viaţa grea pe care o duceau oamenii muncii, exploatarea bur­­ghezo-moşierească. Umilin­ţele şi privaţiunile la care erau supuse masele mun­citoare îl îndreaptă pe calea luptei împotriva nedreptăţilor sociale. Du­mitru Petrescu se înrolează de tînăr în mişcarea revo­luţionară, îndeplinind încă din vremea uceniciei, în 1­921, funcţii de răspundere în organizaţia de tineret din Bucureşti. Lucrînd ca muncitor strungar la atelierele Grivi­ţa, participă activ la acţiu­nile revendicative ale ceferiştilor, care-l aleg în 1928 secretar al sindicatului unitar. In perioada marilor lupte ale ceferiştilor şi petro­liştilor din februarie 1933, care au înscris o pagină glorioasă în istoria mişcă­rii noastre muncitoreşti şi au influenţat profund via­ţa social-politică a Româ­niei, tovarăşul Dumitru Petrescu, îndeplinind sarci­ni de răspundere încredin­ţate de partid, s-a afirmat ca un neînfricat conducă­tor revoluţionar, strîns le­gat de mase, a desfăşurat o largă activitate, ca secre­tar al Consiliului sindical local Bucureşti, pentru or­ganizarea luptei muncitori­mii ceferiste din Capitală. In cursul procesului in­tentat de reacţiune în 1933—1934 conducătorilor muncitorimii ceferiste. Du­mitru Petrescu contribuie, alături de alţi militanţi ai partidului comunist, prin atitudinea dîrză şi curajul revoluţionar, la demascarea regimului burghezo-moşie­­resc, a politicii antipopu­lare a claselor dominante. Fiind condamnat la ani îndelungaţi de muncă sil­nică, este deţinut în închi­sorile Jilava, Văcăreşti şi Craiova. In 1935 reuşeşte să evadeze şi activează în emigraţie, la început în Cehoslovacia şi apoi în Uniunea Sovietică. In anii celui de-al doilea război mondial se înca­drează activ în lupta antihitleristă. Ca locţiitor politic al Comandamentu­lui Diviziei de voluntari „Tudor Vladimirescu“ participă la luptele pentru izgonirea trupelor hitleriste şi eliberarea întregului te­ritoriu al ţării noastre, iar ulteri­oa luptele desfăşu­rate pentru eliberarea Un­gariei şi Cehoslovaciei, pină la victoria finală asu­pra fascismului. După eliberarea patriei de sub jugul fascist, parti­dul i-a încredinţat sarcina de a conduce, în perioada 1945—1948 munca de educa­ţie, cultură şi propagandă în armată. Dumitru Petres­cu a avut gradul de general maior. Intre anii 1948— 1951 lucrează ca şef de secţie în aparatul Comite­tului Central. Din 1945, de la Conferin­ţa Naţională a P.C.R., pînă în anul 1955, a fost mem­bru al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân. Din 1951 pînă în 1956, tovarăşul Dumitru Petrescu a îndeplinit funcţii de răs­pundere în aparatul de stat, ca preşedinte al Co­mitetului de Stat pentru a­­provizionare, ministru al finanţelor, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, aducînd o contribuţie de seamă la înfăptuirea poli­ticii partidului de construi­re a socialismului, de dez­voltare economică a ţării. Din anul 1965 a îndepli­nit diferite funcţii de răs­pundere pe linie de partid şi de stat. In decembrie 1968 a fost ales vicepreşe­dinte al Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste, iar în martie 1969 Marea Adunare Naţi­onală l-a ales vicepreşe­dinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia. La Congresul al IX-lea al P.C.R., tovarăşul Dumi­tru Petrescu a fost ales membru supleant al C.C. al P.C.R., iar la Congresul al X-lea, membru al Co­mitetului Central, al Comi­tetului Executiv şi al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R. Ca militant de frunte al mişcării muncitoreşti şi comuniste din ţara noastră, vechi membru al Partidu­lui Comunist Român, în rîndurile căruia a activat din anul 1924, tovarăşul Dumitru Petrescu şi-a con­sacrat întreaga capacitate şi energie cauzei clasei mun­citoare, luptei pentru eli­berarea socială şi naţiona­lă a poporului român, fău­ririi noii orînduiri în pa­tria noastră. El a desfăşurat o activitate susţinută pen­tru promovarea şi respec­tarea principiilor şi norme­lor statutare in viaţa par­tidului nostru, aducînd o contribuţie importantă la întărirea unităţii şi coezi­unii rîndurilor partidului, la afirmarea tot mai puter­nică a rolului său conducă­tor în societate. Partidul Comunist şi sta­tul nostru socialist, oamenii muncii din România dau o înaltă preţuire activităţii revoluţionare îndelungate a tovarăşului Dumitru Petres­cu, meritelor sale deosebite în mişcarea muncitorească, în lupta împotriva exploa­tării capitaliste, în elibera­rea ţării de sub jugul fascist, în înfăptuirea revoluţiei populare şi construirea so­cialismului. Pentru devota­mentul său neprecupeţit faţă de popor şi de patrie, el a fost distins cu numeroase ordine şi medalii ale Repu­blicii Socialiste România. Prin încetarea sa din viaţă, Partidul Comunist Român şi statul socialist, în­tregul nostru popor suferă o grea şi dureroasă pierde­re. Amintirea tovarăşului Dumitru Petrescu, fiu cre­dincios al poporului român, luptător devotat pentru vic­toria socialismului, pentru înflorirea patriei noastre, va rămîne veşnic vie în ini­ma şi conştiinţa comunişti­lor, a tuturor oamenilor muncii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CONSILIUL DE MINIŞTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CONSILIUL NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Corpul neînsufleţit al tovarăşului Dumitru Petrescu a fost adus în ţară Duminică dimineaţă, to­varăşii Virgil Trofin, mem­bru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Uniunii Gene­rale a Sindicatelor, precum şi Ion Obradovici, amba­sadorul României în Ce­hoslovacia, au plecat la Praga, pentru a însoţi în drumul spre patrie sicriul cu corpul neînsufleţit al to­varăşului Dumitru Petres­cu, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiu­lui Per­manent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, vice­preşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste. ★ La sosirea avionului spe­cial, pe aeroportul Ruzyne din capitala R. S. Ceho­­­­slovace, au venit în întîm­­pinare Fr. Hamouz, vice­­­­preşedinte al guvernului R. S. Cehoslovace, P. Auersperg, membru al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, şeful secţiei internaţionale a C.C. al P.C.C., A. Sum, secretar al C.C. al Frontu­lui Naţional din R. S. Ce­hoslovacă, A. Krouzil, ad­junct al ministrului aface­rilor externe al R. S. Ceho­slovace. Erau, de asemenea, prezenţi membri ai amba­sadei române la Praga. După sosire, tovarăşii Virgil Trofin şi Florian Dănălache s-au îndreptat spre Sanatoriul de Stat din Praga, unde se afla sicriul cu corpul neîn­sufleţit al tovarăşului Du­mitru Petrescu. Doctorul St. Cejka, directorul spita­lului, i-a informat asupra evoluţiei bolii pacientului şi­­ asupra cauzelor care au dus la încetarea sa din via­ţă. După ce au mulţumit pentru eforturile depuse de către colectivul de medici cehoslovaci, tovarăşii Vir­gil Trofin şi Florian Dă­nălache au intrat in sala unde se afla catafalcul ce­lui dispărut, aducîndu-i un ultim omagiu. Sicriul cu corpul neînsu­fleţit al tovarăşului Dumi­tru Petrescu a fost trans­(Continuare în pag. a 111-a) CU PRIVIRE LA FUNERALII In legătură cu încetarea din viaţă a tovarăşului Dumitru Petrescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, vice­preşedinte al Consiliului Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste, Comite­tul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniş­tri şi Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialis­te au numit o comisie de partid şi de stat pentru organizarea funeraliilor, al­cătuită din tovarăşii : Ilie Verdeţ (preşedintele Comi­siei), Florian Dănălache, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Chivu Stoica. Zilele de 14 şi 15 septem­brie a.c. se declară zile de doliu. In întreaga ţară, în zilele de doliu, se vor arbora în bernă drapelul de stat al Republicii Socialiste Româ­nia şi drapelul Partidului Comunist Român. In ziua de 15 septembrie, ziua funeraliilor, manifestările distractive şi sportive, adunările festive şi come­morative se suspendă. Tea­trele, cinematografele, ra­dioul, televiziunea şi cele­lalte instituţii de cultură îşi vor adapta programele în mod corespunzător. Corpul neînsufleţit al lui Dumitru Petrescu va fi înhumat la Monumentul eroilor luptei pentru li­bertatea poporului şi a patriei, pentru socialism. în Capitala Republicii Socialiste România, în zi­ua funeraliilor se vor tra­ge, în semn de ultim oma­giu, 12 salve de artilerie. DESCHIDEREA NOULUI AN ȘCOLAR Salata! C.C. a! P.C.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri adresat cadrelor didactice şi elevilor Stimaţi tovarăşi învăţători şi profesori, Dragi elevi, Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român, Consi­liul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socia­liste România adresează edu­catoarelor, învăţătorilor, profe­sorilor şi elevilor, tuturor celor care-şi aduc contribuţia lor nobilă la progresul şi propă­şirea şcolii româneşti, un căl­duros salut cu prilejul începe­rii anului şcolar 1969/1970. Pe întreg cuprinsul ţării, şcolile îşi deschid porţile în atmosfera de entuziasm gene­ral şi de puternic avînt con­structiv pe care istoricele ho­­tărîri adoptate de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român şi însufleţi­­torul bilanţ al aniversării unui sfert de veac pe drumul vieţii noi, socialiste, au imprimat-o în toate sectoarele de activi­tate. Anul care începe are o semnificaţie deosebită înscri­ind în istoria învăţămîntului nostru debutul şcolii generale de 10 ani, a cărei înfăptuire va reprezenta un nou şi în­semnat salt în dezvoltarea instrucţiei şi educaţiei tinere­tului şi va avea efecte deose­bit de favorabile în pregătirea pentru muncă şi viaţă a aces­tuia, în lărgirea orizontului de cultură al întregului po­por. Se va continua înfăptui­rea măsurilor stabilite pentru dezvoltarea şi diversificarea învăţămîntului liceal, a învă­­ţămîntului profesional şi teh­nic, care în anii următori, este chemat să asigure un nu­măr sporit de cadre necesare economiei naţionale. Cînd o înaltă apreciere în­văţătorilor şi profesorilor, a­­cordînd toată cinstirea muncii de răspundere pe care aceştia o desfăşoară, ne exprimăm convingerea că membrii cor­pului didactic vor depune toa-­ te eforturile pentru reuşita deplină a acestor măsuri, pen­tru pregătirea temeinică a ti­neretului, pentru înarmarea lui cu tot ceea ce gîndirea umană a făurit mai de preţ în decursul veacurilor, ajutîn­­du-1 să se ridice la nivelul de cunoaştere al contemporaneită­ţii, să fie­ receptiv la tot ceea ce este nou, înaintat în ştiinţă, în societate, în viaţă. Vă revine dumneavoastră, slujitorilor şcolii, înalta înda­torire patriotică de a forma tineretul în spiritul concepţiei marxist-leniniste despre lume şi viaţă, al politicii partidului şi statului nostru, al ideilor progresiste, profund umaniste, pe care partidul le propulsea­ză cu consecvenţă în întreaga viaţă socială. Folosiţi fiecare lecţie şi activitate desfăşurată pentru a realiza educaţia po­litică, civică şi etică a elevi­lor, pentru a se dezvolta sen­timentele de preţuire şi admi­raţie faţă de trecutul glorios de luptă al poporului român, mîndria pentru tot ceea ce se făureşte astăzi, prin efortul tuturor oamenilor muncii, fără L.L. Tovarăşe secretară, vă solicităm o discuţie despre noul an şcolar, acum, la deschiderea lui. Nu vă propunem să discu­tăm în general despre semnifi­caţiile acestui eveniment, ci să ne oprim îndeosebi la viaţa or­­ganizaţiei U.T.C. din şcoală, aşa cum se prefigurează ea în pro­iecte... F. I. : Ca să putem vorbi des­pre ceea ce va întreprinde or­ganizaţia U.T.C. în şcoală anul acesta, este foarte important să ne gîndim dintr-un bun început la ceea ce semnifică anul şcolar 1969—1970 în viaţa şcolii româ­neşti. Evenimentul pe care îl sărbă­deosebire de naţionalitate, încrederea în viitorul tot mai luminos şi înfloritor al ţării, hotărîrea de a se pregăti te­meinic pentru a duce mai de­parte măreaţa operă pe care o înfăptuieşte poporul nostru. Cultivaţi în rîndul tineretului şcolar prietenia de nezdrun­cinat şi respectul reciproc dintre copiii români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte na­ţionalităţi, dragostea fierbinte faţă de patria noastră, faţă de Partidul Comunist Român, forţa conducătoare a societăţii noastre socialiste. Dezvoltaţi la elevi prietenia şi respectul faţă de popoarele ţărilor so­cialiste, de celelalte popoare •! (Continuare in pag. a II-a­­torim astăzi — deschiderea şco­lilor — se petrece la numai o lu­nă de la marele act istoric petrecut în viaţa ţării — Con­gresul al X-lea al partidului nostru — care, jalonînd viitorul luminos, de continuă dezvoltare a tuturor compartimentelor vie­ţii social-economice şi culturale, a dat şi şcolii o perspectivă a perfecţionării continue. Semni­ficaţia cu totul deosebită a nou­lui an de învăţămînt vine, aşadar, de acolo că el coincide cu începutul împlinirii prac­tice a politicii şcolare stabilită de partid la Congresul al X-lea, întreaga dezvoltare contempo­rană a şcolii româneşti dă te­mei afirmaţiei că, astăzi, carac­teristica esenţială a învăţămîn­tului nostru o constituie orien­tarea sa clară şi precisă, struc­tura­­ complexă, care permite posibilitatea perfecţionării şi a­­daptării continue la ritmul de dezvoltare a civilizaţiei zilelor noastre. O asemenea caracteris­tică, este asigurată de îndruma­rea plină de solicitudine de care se bucură şcoala româneas­că din partea conducerii de partid şi de stat, personal din partea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Intr-un ase­menea climat de grijă şi solici­tudine, este posibilă dezvoltarea de la an la an a învăţămîntului. Acest an şcolar constituie un strălucit exemplu de progres al şcolii. Vom fi martori la debu­tul şcolii de zece ani — act de cultură la dimensiuni naţio­nale— pe măsura setei de învă­ţătură a poporului, învăţămîn­­tul românesc înscriindu-se în circuitul ţărilor cu un sistem de instruire puternic dezvoltat. Intrînd astăzi în clase, înce­­pînd activitatea şcolară, elevii au­­ocazia să constate încă o dată, ca beneficiari direcţi ai tuturor măsurilor ce se iau pen­(Continuare în pag. a II-a) Convorbire consemnată de LUCREŢIA LUSTIG Coordonate ale vieţii organizaţiilor U.T.C. in scoală Interviul nostru cu tovarăşa FLOAREA ISPAS, secretar al C.C. al U.T.C. Prima ediţie a concursului profesional „Stăpini pe volan" s-a încheiat TREI DIN 35000 Sîmbătă şi duminică în Capitală a avut loc faza finală a concursului profesional „Stăpini pe volan“. Iniţiat şi orga­nizat de către C.C. al U.T.C., in colaborare cu M.A.I. — Inspectoratul General al Miliţiei, Direcţia circulaţiei şi Mi­nisterul Transporturilor, concursul pentru desemnarea celui mai bun conducător auto a cuprins 120 de şoferi, se­lecţionaţi din 35 000 de participanţi. Cîteva secvenţe ale fazei finale a concursului. Sîmbătă 13 septembrie. Ne aflăm în incinta Şcolii de me­canici auto „Voiniceni“ din Ca­pitală unde, împreună cu cei 120 de tineri şoferi — cîştigători ai fazelor judeţene ale olimpiadei — aşteptăm startul în cea de-a IlI-a şi ultima etapă a concursu­lui. Este vorba de proba de pre­­selecţie la concursul public „Cine ştie cîştigă“, concurs care va de­finitiva cîştigătorii. Menţionăm — amănuntul îşi are importanţa sa — că proba este eliminatorie, punctajul însumat dînd „liberă trecere“ sau „circulaţie interzisă“ celor ce s-au încumetat să stră­bată deficitul traseu, şoferii ştiu cel mai bine ce înseamnă acest termen, al concursului. Deci sîmbătă, 13 septembrie, ora 9 dimineaţa. In clasele şcolii de mecanici auto concurenţii dau proba teo­retică scrisă la circulaţie rutieră. Prin amabilitatea tovarăşului ma­ior Mihai Vasilescu de la Inspec­toratul General al Miliţiei, Direc­ţia Circulaţiei, membru în comi­sia de organizare a Olimpiadei, aflăm cîteva amănunte despre gradul de dificultate al acestui autentic examen al pregătirii profesionale. — Proba la care asistăm — ne spune interlocutorul nostru — vizează cunoştinţele tine­rilor şoferi din domeniul re­gulilor de circulaţie. Respectiv, situaţii concrete de rezolvat în prezenţa indicatoarelor şi marca­jelor rutiere. Spre deosebire de candidaţii la examenul de obţi­nere a permisului de conducere auto, în cazul de faţă concuren­ţii trebuie să răspundă la un nu­măr de 30 de întrebări — faţă de 27 — iar baremul de timp în care trebuie să se încadreze se micşorează de la 45 de minute la numai 30. Avem doar de-a face cu şoferi profesionişti. Participa­rea în continuare la concurs este delimitată de punctajul însumat, adică 40 de puncte din 46 po­sibile. Timpul aferent probei fiind GH. GHIDRIGAN (Continuare In pag. a 111-a) ÎN PAG.A4-A­­­• VIZITA PREȘEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS ÎN PAG.A2-A: • RUBR­ICA: SPORT

Next