Scînteia Tineretului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 6542-6567)
1970-06-01 / nr. 6542
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 CRONICA U.T.C. reîntoarcerea In capitală A TOVARĂȘULUI ION ILIESCU Slmbata, s-a reîntors în Capitală tovarășul Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al. U.T.C. ministru pentru problemele tineretului, care a luat parte la lucrările Congresului Uniunii Tineretului Comunist Leninist din U.R.S.S. • IERI a sosit în ţară o delegaţie a Tineretului Democrat (Liberal) din R. F. a Germaniei, condusă de Kollner Rainer, membru al Prezidiului federal. La sosire, pe aeroportul Internaţional Bucureşti— Otopeni, tovarăşul Ion Iliescu a fost întimpinat de secretari ai C.C. al U.T.C., membri ai Biroului şi activişti ai C.C. al U.T.C. La sosirea pe aeroportul Bucureşti—Otopeni au fost de faţă Ilie Lepădat, membru al Biroului C.C. al U.T.C., activişti ai C.C. al U.T.C. TOTUL SĂ FIE RELUAT [Urmare din pag. 1) sau nu ştim noi sau nu ştiu încă nimeni. Şi atunci, In sufletul micilor noştri continuatori, se naşte hotărirea: eu am să aflu... Ne străduim, In faţa copiilornoştri, să fim cît mai frumoşi, ît mai drepţi, cit mai adevfi■aţi. Visăm ca ei să aibă aceste utităţi, vrem ca ei să nu se teană de nimic. Sărbfitorindu-i pe ei, aproape să ne sărbătorim şi pe noi Inine. Ziua copilului va fi orium sărbătorită, orice s-ar inîmpla. Sărbătorile lor pitice şi suse nu pot să nu aibă loc. Inrice casă, in orice loc, copiii int sărbătoriţi cu un farmec opilăros de bătrînesc. Sînt aduşi regii, clovnii, plicii, papagalii şi miresele, lupii , cocostîrcii şi cîinii şi broaşele şi leoparzii şi brazii şi acle. Nişte ape inofensive care o deschid, se lasă cercetate, ilare, supuse, prietenoase. Deodată, o parte din copii înt loviţi de ape. Şi apele au luat cu ele atica şi atitea zîmbete, păpuşi, rotinete, ursuleţi, cărţi cu poeşti, abecedare... Un tată înota cu disperare, cu doi copii pe umeri. O bîrnă rece, loveşte copiii, tatăl, înotă mai departe, ducînd Încleştate de umeri două trupuri fără întrebări. O grădiniţă nu mai este, un scrînciob e undeva, pe fundul unui fluviu, şotronul de pe trotuar e acoperit de mii... _ Sunt grozăviile unui cataclism. Ce se poate spune ? Nu se poate minţi şi nici exagera. Cuvintele false cad, sunt doborite de puterea de regenerare, speranţa care singură se strecoară şi încălzeşte şi însufleţeşte. Face din nou o casă, nici toridă, nici gheţoasă, face o casă călduţă, şi primenită în care sunt sărbătoriţi copiii. Şi sunt sărbătoriţi copiii de aur, neatinşi de dezastre şi copiii care stau ca după potop, trişti, palizi şi abătuţi, cei aproape adolescenţi şi care înţeleg şi cei care rid sau plîng sau cei de mincare. Şi pentru ca totul să fie reluat, pentru ca să se poată trăi, copiii vor împărţi totul. Vor fi aduşi pentru toţi, regii, clovnii, piticii, papagalii şi miresele, lupii şi cocostîrcii şi cîinii şi broaştele şi leoparzii şi brazii şi apele. Ei ne vor privi, ne vor asculta, ne vor întreba, se vor uita atent la noi, pentru ca să devină într-o zi oglinzile a tot ce avem mai bun şi vor adăuga la toate astea hotărîrea lor de a găsi răspuns tuturor întrebărilor. MARILE VACANTE : rulează la Sala Palatului (ora 20,15), Patria (orele 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15), Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Grădina Festival PROCESUL: rulează la Capitol (orele 9,15; 11,30; 14; 16,15; 18,45; 2 15), Sala Palatului (ora 17,15). ACȚIUNEA „VULTURUL“: ruează la Lumina (orele 9,30—15,30 o continuare; 18; 20,30), Bucegi orele 10; 15,30; 18; 20,30), Grădina Bucegi (ora 20,15). VINATORUL de căprioare rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; cei“m9 de OCHI AI DOCTOULUI MARUSE : rulează la Re- Jblica (orele 3,45; 11; 13,30; 16, ■30; 21), București (orele 8,30, 11, 30 16; 18,30; 21), Grădina Caistol (ora 20), Stadionul Dinamoica 20,15). DANSIND SIRTARI : rulează la Favorit (orele 10, 15 30; 18; 20 30), Luceafărul (orele 9, 11,15, 13,30; 16; 18,15; 20,45), Grădina Doina (ora 20), asteapta pina se întuneca : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 18; 18,30; 20,45), Excelsior (orele 9,45; 12,15; 18; 18,30; 21), Melodia (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Grădina Expoziţia (ora 20). . . _ ADELHEID : rulează la Central (ora 21). PRINŢESA : rulează la Central (orele 9; 11; 13; 15; 17, 19). CĂLĂTORIE FANTASTICĂ : rulează la Timpuri Noi (orele 9— 21 în continuare). FREDDY ȘI CINTECUL PREERIEI : rulează la Feroviar (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Modern (orele 9; 11,15; 13,30, 16; 18,30; 20,30). RĂZBUNĂTORUL : rulează la Grivița (orele 10,30; 16; 18,15; 20,30), Floreasca (orele 10; 15,30; 18; 20,30), Arta (orele 9,30—11,30 în continuare; 15,30; 18), Grădina Arta (orele 20), ADIO TEXAS : rulează la înfrăţirea (orele 16; 15,30; 17,45; 20), Flacăra (orele 10; 15,30; 18; 20,15), CASTELUL CONDAMNAŢILOR : rulează la Rahova (orele 10,30; 15,30, 13), Grădina Rahova (ora 20,15). CâND TU NU EŞTI : rulează la Buzeşti (orele 14; 18,15), Grădina Buzeşti (ora 20,45). UN CUIB DE NOBILI : rulează la Buzeşti (ora 18,30). PICIOARE LUNGI, DEGETE LUNGI : rulează la Dacia (orele 8,30—20,30 în continuare), Progresul (orele 10; 15,30; 18), Progresul Parc (ora 20), SPLENDOARE IN IARBA : rulează la Unirea (orele 10; 15,30; 18; 20,15), Popular (orele 10; 15,30; 18; 20,15), IUBITA LUI GRAMINIA : rulează la Lira (orele 10; 15,30; 18), Grădina Lira (ora 20). BĂNUIALA : rulează la Drumul Sării (orele 10; 16; 18; 20) NOAPTE CU CEAŢA : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 20,15). JOC DUBLU TN SERVICIUL SECRET : rulează la Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,30), Mioriţa (orele 10; 12; 15; 17,30; 20). STAPIN PE SITUAŢIE : rulează la Cotroceni (orele 15,30; 18, 20). REPUBLICA FETELOR : rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). DOMNIȘOARA DOCTOR : rulează la Crîngași (orele 18; 18; 20). ...SA UCIZI O PASĂRE CÎNTATOARE : rulează la Volga (orele 10; 16; 18,15; 20,30). ELVIRA MADIGAN : rulează la Viitorul (orele 16; 18; 20). OPERAŢIUNEA LADY CHARLIN : rulează la Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18), Grădina Aurora (ora 20,15). MY FAIR LADY : rulează la Moşilor (orele 10, 16), Grădina Moşilor (ora 19,45). URMĂRIREA : rulează la Munca (orele 18; 13; 20). TONY, ŢI-AI IEŞIT DIN MINŢI : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). OPERAȚIUNEA LEONTINE : rulează la Tomis (orele 9,30—15,30 in continuare; 18), Grădina Tomis (ora 20), Flamura (orele 11; 16; 18,15; 20,30), MOLI, FLANDERS : rulează la Vitan (orele 10; 15,30; 18). ANCHETATORUL DIN UMBRA: rulează la Grădina Unirea (ora 20,15). FANTOMELE SE GRĂBESC : rulează la Grădina Vitan (ora 20). CAMPIONATELE MONDIALE DE FOTBAL — CHILE 1962: rulează la Cinemateca (Sala Union) — (orele 9; 11; 13; 15; 17). LUNI, 1 IUNIE 1970 • 17,55 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră • 18,00 Buletin de ştiri • 18,05 — De ziua voastră — emisiune pentru copii şi şcolari — Cântă Corul de copil al Radioteleviziunii • 19,00 Actualitatea in economie • 19,15 Anunţuri — publicitate • 19,20 1001 de seri — Fata babei şi fata moşului • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Roman foileton Casa Buddenbrook (I). Prefață de Vladimir Streinu • 20,50 Steaua fără nume. Prezintă Dan Deşliu • 21,50 Reportaj T.V. • 21,10 Rampa • 22,45 Telejurnalul de noapte • 23,00 închiderea emisiunii. LUNI, 1 IUNIE 1970 Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Studio)- O FEMEIE CU BANI — ora20; Teatrul Mic ; DOI PE UN BALANSOAR — ora 20; Teatrul „Ion Creangă“ ; COCOŞELUL NEASCULTĂTOR — ora 10 ; MUŞCHETARII MĂGĂRIEI SALE — ora 16 ; Teatrul ..C. Tănase“ (Sala Savoy) ; LA GRADINA CĂRĂBUŞ — ora 19.30 (Calea Victoriei) : BOEING —BOEING — ora 19.30 : Teatrul ..Ion Vasilescu“ : FLOARE DE CACTUS — ora 19,30. HOTĂRÂREA Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei [Urmare din pag. I) de 300—500 lei pentru fiecare junincă la prima fătare, diferenţiat în funcţie de calitatea şi rasa animalelor. 4. Membrii cooperatori şi producătorii individuali din tonele de deal şi munte vor putea cumpăra anual de la stat următoarele cantităţi de porumb: — 100 kg porumb pentru fiecare vacă de la care se livrează statului pe bază de contract 700—1 000 litri lapte ; — 150 kg porumb pentru fiecare vacă de la care se livrează peste 1 000 litri lapte. 8. — Pentru tineretul bovin şi porcii ce se contractează şi livrează statului, producătorii vor primi in continuare cantităţile de porumb potrivit reglementărilor în vigoare. 6. — Incepînd cu anul 1970, ţăranii cooperatori şi producătorii individuali care contractează şi livrează organizaţiilor socialiste de stat sau cooperatiste tineret bovin vor fi scutiţi de impozit pentru un număr de vaci egal cu numărul de viţei contractaţi şi livraţi. 7. — In vederea sprijinirii acţiunii de dezvoltare a sectorului zootehnic, vor fi degrevate de impozite — de la 1 ianuarie 1970, materialele pentru construirea de complexe şi ferme de creştere şi îngrăşare a animalelor de tip industrial sau extinderea celor existente, precum şi instalaţiile de pregătire a furajelor care se realizează în cadrul programului naţional privind dezvoltarea zootehniei şi sporirea producţiei animaliere; — de la 1 iunie 1970, utilajele şi maşinile specifice procesului de producţie în zootehnie ce se livrează cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor intercooperatiste. 8. Fondurile necesare pentru majorarea preţurilor de cumpărare şi acordarea celorlalte stimulente prevăzute se vor asigura parţial din veniturile statului. O anumită parte din aceste fonduri se vor acoperi prin majorarea preţurilor cu amănuntul, începînd de la 1 iunie 1970. Astfel, preţul cu amănuntul la carnea de bovine se va majora în medie cu 1,85 lei/kg, iar carnea de porc în medie cu 1,35 lei/kg. Majorarea preţurilor se va aplica îndeosebi la sortimentele de carne de calitate superioară şi specialităţi. Preţul cu amănuntul la lapte de consum va creşte cu 0,20 lei/litru. Corespunzător se vor majora preţurile cu amănuntul la preparate şi conserve de carne, precum şi la produse lactate. . Se vor menţine actualele preţuri cu amănuntul la sortimentele de carne de calitatea a II-a, slănină, untură şi organe — cu excepţia specialităţilor — precum şi la toate subprodusele rezultate din sacrificarea animalelor. De asemenea, nu se vor schimba preţurile cu amănuntul la unele preparate şi conserve de carne, la unt, smîntînă, lapte praf şi îngheţată. 9. — întreprinderilor agricole de stat şi cooperativelor agricole de producţie le revine sarcina să folosească din plin întreaga bază tehnico-materială şi resursele de care ele dispun, în vederea sporirii efectivelor şi a producţiei animaliere, să livreze la fondul de stat cu mai multe animale şi păsări, cantităţi tot mai mari de lapte, lînă şi ouă. In acelaşi timp, unităţile socialiste din agricultură trebuie să ia măsuri de îmbunătăţire a organizării producţiei şi a muncii în zootehnie, de reducere a cheltuielilor materiale şi creştere a productivităţii muncii, astfel încît să se asigure în toate fermele şi complexele de creştere a animalelor şi păsărilor o activitate rentabilă, eficientă. 10. — întreprinderile Ministerului Industriei Alimentare şi celelalte unităţi producătoare trebuie să livreze la fondul pieţei cantităţile de carne şi produse lactate prevăzute în planul de stat, să asigure aprovizionarea unităţilor comerciale cu sortimentele mai ieftine, în proporţiile stabilite prin plan, să exercite un control permanent asupra respectării stricte, la toate produsele, a condiţiilor de calitate prevăzute în normele legale, să se preocupe de reducerea continuă a cheltuielilor de producţie. Totodată, Ministerul Comerţului Interior, unitățile comerciale vor lua măsuri de perfecționare a desfacerii produselor, de repartizare judicioasă pe teritoriu a fondului de marfă, inclusiv a sortimentelor mai ieftine, în scopul bunei aprovizionări a întregii populații. 11. Prevederile prezentei hotărîri se vor pune în aplicare prin acte normative ale Consiliului de Miniştri. ★ Prin majorarea preţurilor de cumpărare a produselor animaliere prevăzute în această hotărîre, ca şi prin acordarea de prime, reducerile şi degrevările de impozite, ţărănimea noastră muncitoare va beneficia de venituri suplimentare în sumă de circa 850 milioane lei, calculate la nivelul anului 1970. In stabilirea noilor prețuri de vinzare cu amănuntul, potrivit prezentei hotărîri, s-a avut în vedere să nu fie afectată ridicarea salariului real al oamenilor muncii prevăzută în actualul plan cincinal. După cum este cunoscut, pe baza hotărîrilor partidului şi guvernului. In acest an s-a încheiat acţiunea de generalizare a noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor in toate sectoarele economiei naţionale. Pe această bază şi prin recentele măsuri de creştere a salariilor mici, de scutire şi reducere a impozitelor pe salarii, s-au asigurat salariaţilor cîştiguri suplimentare de peste 12 miliarde lei anual. Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România îşi exprimă convingerea că aplicarea programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi a măsurilor de cointeresare a producătorilor agricoli prevăzute în această hotărîre va asigura o creştere substanţială a producţiei animaliere şi, pe această cale, se va îmbunătăţi continuu aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte şi alte produse agroalimentare. NERVII CALMULUI APARENT Mă însoţesc cu inginerul NICOLAE SIMION, vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Giurgiu şi cu tînărul inginer FLORIN STADIU, repartizat aici de Oficiul de fond funciar şi gospodărirea apelor-Ilfov pe digul principal de apărare a oraşului, din partea de sud — situat între şoseaua Giurgiu-Zimnicea şi podul metalic de intrare în port — un şarpe generos de pămînt, lung de 2 176 m şi înalt de 9,50 m , altitudine devenită la acest nivel după alte zeci de centimetri adăugaţi cu trudă în ultimele zile, întreb de tineri. De prezenţa lor. Atît inginerul cît şi vicepre-ş edintele mă privesc cu disimuată uimire : „Tinerii sunt majoritatea celor care au făcut şi fac această minune concretă. Marea majoritate...“. Şi călcăm în continuare peste calmul aparent al digului în răsuflare, peste liniştea refăcută pentru o clipă a atmosferei în efervescenţă. La sediu abia, la comandamentul local de luptă împotriva inundaţiilor, aveam să înţeleg deplin nervii acestui calm aparent. Aveam să înţeleg amploarea luptei şi veghei care se dă pe cele 5 mari fronturi de apărare a oraşului : la digul principal, la Şantierul naval, la Fabrica de zahăr, la Abatorul vechi şi la Malul Roşu. O veghe începută la 21 mai, orele 13 şi continuată pînă azi 31 mai. Hărţi, grafice, situaţii. O adevărată „situaţie tactică", adulmecată pe îndelete, cu zeci de variante şi posibilităţi. De fapt — o singură posibilitate : aceea că Dunărea nu va găsi aici poartă deschisă. Celelalte — tot atîtea „măsuri profilactice", tot atîtea studii de preîntîmpinare şi evitare e eventualei „situaţii critice". In însăși această continuă luciditate, continuă grijă pentru •oraş (cu tot ceea ce presupune fiinţa lui) se află izvorul nervilor care — dincolo de manualele de anatomie — fermentează în acest calm aparent. La Giurgiu, toată lumea e deja pe poziţii. ION ANDREIŢA Acum, seara, apa Borcei are o poezie aparte. Un apus de soare fascinant pe acest braţ al Dunării ale cărui ape au depăşit, aproape cu 2 km, malurile. Venind calm, adine şi pustiitor. La gurile Ialomiţei, Borcea s-a împotrivit şi a năvălit peste satele Lunca şi Piua Petrii. Chiar din capul satului, un dig mai vechi, de 15 km, este supraînălţat. Cu remorcile tractoarelor se evacuează ultimele familii din comunele acoperite de apă. Plec din Vlădeni cu bacul spre Balta lalomiţei. O întindere de apă din care, din loc în loc, smocuri de sălcii stau mărturie că acolo au fost pămînturi. Străbat, pe drumuri întrerupte, cele 60 000 ha de grine din insula lalomiţei. La ferma nr. 10 Tipirigelu care-şi are sediul pe un vas plutitor, şedinţă de comandament. Zilnica analiză a cotelor Dunării şi Borcei. Se calculează metrii de dig ridicat, se socotesc distanţele întărite, se semnalează infiltraţiile într-o zonă sau alta. Totul organizat, calm. Combinatul din Turnu-Măgurele a trimis azi un milion de saci de polietilenă, va trimite în zilele următoare încă pe atît. A mai venit, noaptea, o coloană de 70 autobasculante de la Ministerul Transporturilor din Bucureşti. Aici, în Balta Ialomiţei lucrează peste 2 500 de oameni, 1 500 de militari, şi muncitorii din I.A.S.-urile de pe malurile Ialomiţei, tineri veniţi din toată ţara. O muncă încordată, zi şi noapte, ceas de ceas, fără oprire. Digul de apărare creşte. Trebuie să crească mai repede decît apa, mai puternic decît apa. Se înalţă cu migală,o fortăreaţă a plinii. Cred că sunt momente în care menirea reporterului este să vadă, să vadă cu o mie de ochi ce se întîmplă şi să înţeleagă. Atît. E greu să le ceri oamenilor să-ţi vorbească despre ei. Timpul se comprimă aici în mişcări precise, dirijate spre un singur scop : consolidarea şi înălţarea digului. Intr-un moment de răgaz, ing. C-tin Gîdea, şeful sistemului Borcea îmi spune două fraze. Că se află pe această insulă din ianuarie şi că acum, cînd toate forţele sunt concentrate aici, pentru stăvilirea apelor, oamenii lui trăiesc, poate, cea mai grea, mai dură perioadă din viaţa lor. Atît. Eu trebuie să înţeleg restul. Trebuie să înţeleg cu ce sacrificii maşiniştii Gh. Boţea, Gh. Tărău, Ion Sandu, Gh. Dobre uită unde începe şi unde se sfîrşeşte ziua. Trebuie să înţeleg de ce tînărul ing. Teodor Niculescu n-a părăsit insula de nu mai ştie cîte zile, trebuie să înţeleg de ce oamenii amintesc, în ceasuri de odihnă, doar o singură cifră : 60 000 ha pămînt roditor. Fortăreaţa plinii. Screperele, buldozerele, autobasculantele scrîşnesc zi şi noapte. Încordaţi, atenţi, oamenii descarcă pe dig tonă după tonă de pămînt, sacii sînt umpluţi cu pămînt. Pămîntul se apără cu pămînt. Şi nu mă tem să folosesc, pînă la obsesie, acest substantivesenţă: PĂMÎNTUL. Căci, în lupta cu apele, el înseamnă noi, înseamnă oameni, înseamnă viaţă, viaţă. , Seara, balta Ialomiţei este un peisaj lunar. Grîne, grind, grîne întoarse de vînt. Rădăcinile copacilor rămase din defrişări, imense, negre, par cohorte de animale preistorice. In mijloc, cu cîţiva metri sub nivelul apei, cîmpia îşi trăieşte existenţa ei obişnuită. Cooperatorii din Vlădeni, Făcăeni, Lunca, Piua Petrii prășesc porumbul, udă grădinile de legume, ating, cu mișcări încete, holdele înalte de grîu. Calmi, cu secularele lor gesturi. Spre margini, la întîlnirea pămîntului cu apa, oamenii trăiesc marele moment al înfruntării cu natura. Trăiesc în ritmul de front al luptei pentru victorie. Aici, ca şi în Balta Brăilei, se apără plinea ţării. Şi nu mă pot opri, în acest ceas de seară cînd bacul părăseşte pontonul îndopat cu saci al insulei, să nu cred sincer că această apă cuminte, unduitoare, va ceda, se va retrage, va fi învinsă. Şi că o voi putea admira cîndva, cînd ni se va supune definitiv, şi eu şi oamenii aceştia pentru care curajul, încrederea, forţa au devenit aerul pe care-l respiră zilnic , o vom putea admira fără duşmănie. ★ La I.A.S. Vlădeni am aflat de la ing. agronom Mariana Taflan că la 30 mai ar fi trebuit să sărbătorească, la Bucureşti, un eveniment : 10 ani de la absolvirea Institutului agronomic. Festivitatea a fost amînată cu cîteva luni, toţi agronomii, colegii ei de promoţie se află acum în plină bătălie, pe un front al pîinii, pe care ţara îl apără în toate colţurile pămîntului ei. Vreau, totuşi, să felicit această promoţie, şi să mă bucur că acum, în ceasurile acestea grele, fiecare la locul său de muncă, agronomii s-au gîndit unii la alţii şi au devenit, astfel, mai puternici, mai tari, mai convinşi de victoria noastră în această vară neobişnuită. GALINA RADULESCU BATALIA CONTINUA FORTĂREAŢA PJIMI Studenți bucureşteni in Insula Mare a Brăilei. ■ Interviu acordat de preşedintele Franţei ■ televiziunii române Duminică 31 mai a.c., Televiziunea română a transmis un in- I terviu cu preşedintele Republicii I Franceze, Georges Pompidou. In cadrul interviului, preşedintele Pompidou l-a referit la apropi- ata vizită în Franţa a preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, în contextul relaţiilor prieteneşti francoromâne. De asemenea, şeful statului francez şi-a expus poziţia faţă de unele probleme internaţionale actuale, cu deosebire cele privind continentul european, precum şi față de unele preocupări ale Franței contemporane. Nici un gol pe Azteca Ieri la orele prînzului, pe monumentalul Estadio Azteca a fost inaugurat turneul final al celui de al IX-lea Campionat mondial de fotbal. Partida inaugurală a opus două dintre protagonistele grupei A . Mexic şi U.R.S.S. La fluierul arbitrului vest german Tschentscher şi m uralele zecilor de mii de înfocaţi suporteri s-a dat lovitura de începere. Mexicanii au pornit la atac încă din primele minute sugerînd impresia că se află în „criză de timp". Se evidenţiază însă de la început cîteva acţiuni pe aripa stingă a căror vitalitate este dublată de centrări spectaculoase. Dar şuturile „cheie“, pe poartă, întîrzie şi de o parte şi de alta. Sovieticii încearcă să temporizeze topul, să-l împingă către mijlocul terenului. Acolo însă apărarea mexicanilor, din care se detaşează fundaşul central Pena, căpitanul echipei, respinge aproape orice tentativă de apropiere de careul în care Calderon, cu impunătoarea sa siluetă în alb, nu poate fi înfrînt. Sfîrşitul primei reprize se consumă în aceeaşi notă de superioritate a mexicanilor conduşi de excelentul Valdivia. Nu este mai puţin adevărat că şi de cealaltă parte apărarea sovietică, in frunte cu Kavazaşvilli este întotdeauna la post rezolvînd cu succes momentele de dificultate. Muntian, un jucător de mare fineţe, este omniprezent în fazele de atac, la loviturile din puncte fixe ca şi în ajutorul apărării, demonstrînd cu adevărat că este o posibilă vedetă a acestei ediţii. La reluare, şi îndeosebi în primele 10 minute, balanţa dominării teritoriale înclină puţin de partea sovieticilor. Se operează şi două schimbări (intră Munguia la mexicani şi Hmelniţki în echipa sovietică) însă stilul de joc rămine neschimbat : o dominare prelungită din partea gazdelor şi o apărare eficace, lucidă, din partea sovieticilor. Fluierul final consemnează rezultatul de 0—0 după un joc aprig disputat, perfect în limitele sportivităţii şi care a constituit o inaugurare de bun augur a marelui spectacol fotbalistic pe care lumea sportivă îl așteaptă cu nerăbdare la fiecare patru ani. C. VASILE NASTASE SI TIRIAC LA ROLLAND GARROS Tenismanul român Ilie Năstase s-a calificat in sferturile de finală ale campionatelor internationale de tenis ale Franţei de la Roland Garros. In optimile de finală, Ilie Năstase, care a jucat si de data aceasta excelent, l-a eliminat cu 6—4, 6—3 6—4 pe australianul Dick Crealy. In ultimul set, Năstase a fost condus cu 3—0, a egalat, ca apoi să cîştige cu siguranţă. In sferturile de finală, Năstase se va întilni cu Învingătorul meciului Metreveli (U.R.S.S.) — Clif Richey (S.U.A.). In cadrul campionatelor internaţionale de tenis ale Franţei, care au joc la Paris, perechea Năstase, Ţiriac (România) a învins cu 6—3, 6—1, 0—6, 7—5 pe Pinto Bravo, P. Rodriguez (Chile). In turul patru al probei de dublu masculin, al campionatelor internaţionale de tenis de la Paris, cuplul Ilie Năstase-Ion Ţiriac a învins cu scorul de 6—2, 6—4, 8—6 pe italienii Mulligan și Pietrangeli. „Cupa României“ la fotbal Duminică s-au disputat pe terenuri neutre, alte 6 meciuri contînd pentru „optimile“ de finală ale „Cupei României“ la fotbal. Iată rezultatele înregistrate : Iaşi : C.F.R. Paşcani — Farul Constanţa 1—31—2) ; Cimpina : Tractorul Braşov — Dinamo Bucureşti 0—3 (0—0) ; Craiova : Metalul Tr. Severin — F. C. Argeşul Piteşti 1—3 (0—3) ; Cluj : A.S.A. Tg. Mureş — U. T. Arad 0—1 (victorie realizată în prelungiri) ; Braşov : Petrolul Ploieşti — Dinamo Bacău 2—0 (1—0) ; Câmpia Turzii : C.I.L. Gherla — Jiul Petroşeni 1—2 (victorie realizată în prelungiri). Pentru sferturile de finală l-au calificat echipele : Steagul Roşu Braşov, Steaua, Farul, Dinamo Bucureşti, F. C. Argeşul, U. T. Arad, Petrolul şi Jiul Petroşeni. (Agerpres) DIN „MARILE VACANŢE" -„ DOAR CÎTEVA TIPURI DE SUCCES *) „Marile vacanţe“ — coproducţie Franco—London — este o comedie fără prea multe pretenţii, în care sunt întrebuinţate toate şabloanele posibile ale filmelor de acest tip. In urmărirea fiului, care a preferat o vacanţă cu colegii pe apele Senei în locul unei plicticoase călătorii, tatăl, Luis de Funés, se deplasează cu o grabă nebună cărînd cu mașina o cușcă de porumbei, lăsîndu-se tras prin aer, asemenea unui planor, de cablul unei bărci cu motor, descărcînd în mare iuțeală, pentru a putea ajunge din urmă pe fugari, sacii cu cărbuni dintr-o furgonetă etc. Fără comicul irezistibil al lui Luis de Funés filmul ar fi rămas o simplă povestioară cu haz din care am fi aflat că în Scoţia se produce un wisky extraordinar şi că această parte a lumii trebuie vizitată pentru că acolo, într-un sat, există obiceiul ca tinerii, care nu au consimţămintul părinţilor, să poată fi uniţi prin căsătorie, într-o zi anumită, de către fierar în asistenţa turiştilor. Regia (Jean Girault) nu a avut de întîmpinat mari dificultăţi în realizarea acestui film al cărui „succes“ a scontat, aproape în exclusivitate, pe vestitele ticuri ale unui actor care, cu ele, ne-a smuls totdeauna hohote de rîs. x •) „Marile vacanţe“ — coproducţie Franco-London. LUNI 1 IUNIE 1970 SITUAŢIA LA ZI • In Deltă, duminică vremea a fost frumoasă. — 1 000 de oameni lucrează la întărirea digurilor care apără incintele Pardina şi Acarasuhat. _— La mila zero , în cîteva zile a fost ridicat jumătate din digul de centură necesar apărării orașului Sulina. — 4 000 de oameni în 16 puncte înalţă stavilă a celor ce se anunţă. • Pe Dunăre se lucrează intens la consolidarea digurilor , în incintele Bistreţ — Bechet — Dăbuleni forţelor existente li s-au adăugat, duminică, 2 000 de studenţi şi cadre didactice din Craiova. • Oltul scade pe tot cursul, menţinîndu-se peste cotele de inundaţie în zona Feldioara, Făgăraş, R. Vîlcea. • Siretul, în scădere pe tot cursul, se situează peste cotele de inundaţii doar la Şendreni şi Lungoci. • Apele Prutului sunt în scădere, unda de viitură va produce în următoarele zile creşterea apelor în sectorul Drînceni, Fălciu și Oancea. O MIE DE OCHI PRĂFUIŢI *) Cam prăfuit acest film al lui Fritz Lang. Poliţia caută autorul unor crime care au un antecendent comun : decedaţii au locuit în acelaşi hotel. Comisarul este gras şi calm. Femeia — cheie a întîmplării (Marion Menu — frumoasa Dawn Adams) este nevropată şi terorizată. „Astrologul“ (de la o poştă se poate bănui că el este acela care...) este orb, cu ochelari cu sticle false. Milionarul, proprietar de uzine atomice, care salvează de la „sinucidere“ pe frumoasă, este de o vîrstă incertă şi mai nimic nu ne face să ne amintin aici da talentul şi prestanţa lui Peter van Eyck. Dar milionarul se îndrăgosteşte autentic, nervii sinucigaşei cedează, ea povesteşte că... şi atunci sunt sechestraţi în subsolul blindat unde se află camerele de televiziune care i-au supravegheat. Dar un inteligent agent de asigurări (excelent Werner Peters, vechea noastră cunoştinţă din „Corabia nebunilor“) care se legitimează pînă la urmă ca „interpol“ dovedeşte că astrologul, medicul etc... este una cu marele criminal obsedat de stăpinirea lumii, Mabuse. Şi atunci începe urmărirea care se termină, evident, cu moartea prin accident a criminalului hăituit, şi căsătoria celor doi. In galeria filmelor de acest tip care au rulat la noi în ultima vreme „Cei 1 000 de ochi ai doctorului Mabuso“ nu este cel mai lipsit de calităţi filmice. Scene întregi frizează însă ridicolul (vezi şedinţa de spiritism) sau absoluta banalitate (clasica istorie de dragoste). GRIGORE ARBORE *) „Cei 1 000 de ochi ai doctorului Mabuse“, coproducţie C.C.C. — Filmkunst din Berlinul occidental în colaborare cu C.E.I. — I.M.C.O.M., Roma.