Scînteia Tineretului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 6542-6567)

1970-06-01 / nr. 6542

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 CRONICA U.T.C. reîntoarcerea In capitală A TOVARĂȘULUI ION ILIESCU Slmbata, s-a reîntors în Capitală tovarășul Ion Ilies­cu, prim-secretar al C.C. al. U.T.C. ministru pentru pro­blemele tineretului, care a luat parte la lucrările Con­gresului Uniunii Tineretului Comunist Leninist din U.R.S.S. • IERI a sosit în ţară o delegaţie a Tineretului De­mocrat (Liberal) din R. F. a Germaniei, condusă de Koll­­ner Rainer, membru al Pre­zidiului federal. La sosire, pe aeroportul Internaţional Bucureşti— Otopeni, tovarăşul Ion Ilies­cu a fost întimpinat de se­cretari ai C.C. al U.T.C., membri ai Biroului şi acti­vişti ai C.C. al U.T.C. La sosirea pe aeroportul Bucureşti—Otopeni au fost de faţă Ilie Lepădat, mem­bru al Biroului C.C. al U.T.C., activişti ai C.C. al U.T.C. TOTUL SĂ FIE RELUAT [Urmare din pag. 1) sau nu ştim noi sau nu ştiu încă nimeni. Şi atunci, In sufletul micilor noştri continuatori, se naşte ho­­tărirea: eu am să aflu... Ne străduim, In faţa copiilor­­noştri, să fim cît mai frumoşi, ît mai drepţi, cit mai adevfi­­■aţi. Visăm ca ei să aibă aceste utităţi, vrem ca ei să nu se tea­­nă de nimic. Sărbfitorindu-i pe ei, aproape să ne sărbătorim şi pe noi In­­ine. Ziua copilului va fi ori­­um sărbătorită, orice s-ar in­­împla. Sărbătorile lor pitice şi sus­­e nu pot să nu aibă loc. In­rice casă, in orice loc, copiii int sărbătoriţi cu un farmec opilăros de bătrînesc. Sînt aduşi regii, clovnii, pl­icii, papagalii şi miresele, lupii , cocostîrcii şi cîinii şi broaş­­ele şi leoparzii şi brazii şi a­­cle. Nişte ape inofensive care o deschid, se lasă cercetate, ilare, supuse, prietenoase. Deodată, o parte din copii înt loviţi de ape. Şi apele au luat cu ele ati­ca şi atitea zîmbete, păpuşi, rotinete, ursuleţi, cărţi cu po­­eşti, abecedare... Un tată înota cu disperare, cu doi copii pe umeri. O bîrnă rece, loveşte copiii, tatăl, înot­­ă mai departe, ducînd Încleş­tate de umeri două trupuri fără întrebări. O grădiniţă nu mai este, un scrînciob e undeva, pe fundul unui fluviu, şotronul de pe trotuar e acoperit de mii... _ Sunt grozăviile unui cataclism. Ce se poate spune ? Nu se poate minţi şi nici exagera. Cuvintele false cad, sunt dobo­­rite de puterea de regenerare, speranţa care singură se stre­coară şi încălzeşte şi însufle­ţeşte. Face din nou o casă, nici toridă, nici gheţoasă, face o casă călduţă, şi primenită în ca­re sunt sărbătoriţi copiii. Şi sunt sărbătoriţi copiii de aur, neatinşi de dezastre şi copiii care stau ca după potop, trişti, palizi şi abătuţi, cei aproa­pe adolescenţi şi care înţeleg şi cei care rid sau plîng sau cei de mincare. Şi pentru ca totul să fie reluat, pentru ca să se poată trăi, copiii vor împărţi totul. Vor fi aduşi pentru toţi, regii, clovnii, piticii, papagalii şi miresele, lupii şi cocostîrcii şi cîinii şi broaştele şi leopar­zii şi brazii şi apele. Ei ne vor privi, ne vor ascul­ta, ne vor întreba, se vor uita atent la noi, pentru ca să de­vină într-o zi oglinzile a tot ce avem mai bun şi vor adăuga la toate astea hotărîrea lor de a găsi răspuns tuturor întrebări­lor. MARILE VACANTE : rulează la Sala Palatului (ora 20,15), Patria (orele 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15), Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 1­8,30; 21), Grădina Festival PROCESUL: rulează la Capi­tol (orele 9,15; 11,30; 14; 16,15; 18,45; 2­ 15), Sala Palatului (ora 17,15). ACȚIUNEA „VULTURUL“: ru­­ează la Lumina (orele 9,30—15,30 o continuare; 18; 20,30), Bucegi orele 10; 15,30; 18; 20,30), Grădina Bucegi (ora 20,15). VINATORUL de căprioare r­ulează la Doina (orele 11,30; 13,45; cei“m9­ de OCHI AI DOCTO­­ULUI MARUSE : rulează la Re- Jblica (orele 3,45; 11; 13,30; 16, ■30; 21), București (orele 8,30, 11,­­ 30 16; 18,30; 21), Grădina Ca­istol (ora 20), Stadionul Dinamo­­ica 20,15). DANSIND SIRTARI : rulează la Favorit (orele 10, 15 30; 18; 20 30), Luceafărul (orele 9, 11,15, 13,30; 16; 18,15; 20,45), Grădina Doina (ora 20), asteapta pina se întune­ca : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 18; 18,30; 20,45), Excel­sior (orele 9,45; 12,15; 18; 18,30; 21), Melodia (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Grădina Expoziţia (ora 20). . . _ ADELHEID : rulează la Cen­tral (ora 21). PRINŢESA : rulează la Central (orele 9; 11; 13; 15; 17, 19). CĂLĂTORIE FANTASTICĂ : rulează la Timpuri Noi (orele 9— 21 în continuare). FREDDY ȘI CINTECUL PREE­­RIEI : rulează la Feroviar (orele 9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Glo­ria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Modern (orele 9; 11,15; 13,30, 16; 18,30; 20,30). RĂZBUNĂTORUL : rulează la Grivița (orele 10,30; 16; 18,15; 20,30), Floreasca (orele 10; 15,30; 18; 20,30), Arta (orele 9,30—11,30 în conti­nuare; 15,30; 18), Grădina Arta (orele 20), ADIO TEXAS : rulează la în­frăţirea (orele 16; 15,30; 17,45; 20), Flacăra (orele 10; 15,30; 18; 20,15), CASTELUL CONDAMNAŢI­LOR : rulează la Rahova (orele 10,30; 15,30, 13), Grădina Rahova (ora 20,15). CâND TU NU EŞTI : rulează la Buzeşti (orele 14; 18,15), Grădina Buzeşti (ora 20,45). UN CUIB DE NOBILI : rulează la Buzeşti (ora 18,30). PICIOARE LUNGI, DEGETE LUNGI : rulează la Dacia (orele 8,30—20,30 în continuare), Progre­sul (orele 10; 15,30; 18), Progresul Parc (ora 20), SPLENDOARE IN IARBA : ru­lează la Unirea (orele 10; 15,30; 18; 20,15), Popular (orele 10; 15,30; 18; 20,15), IUBITA LUI GRAMINIA : ru­lează la Lira (orele 10; 15,30; 18), Grădina Lira (ora 20). BĂNUIALA : rulează la Drumul Sării (orele 10; 16; 18; 20) NOAPTE CU CEAŢA : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 20,15). JOC DUBLU TN SERVICIUL SECRET : rulează la Giuleşti (o­­rele 15,30; 18; 20,30), Mioriţa (ore­le 10; 12; 15; 17,30; 20). STAPIN PE SITUAŢIE : rulea­ză la Cotroceni (orele 15,30; 18, 20). REPUBLICA FETELOR : rulea­ză la Pacea (orele 15,45; 18, 20). DOMNIȘOARA DOCTOR : ru­lează la Crîngași (orele 18; 18; 20). ...SA UCIZI O PASĂRE CÎN­­TATOARE : rulează la Volga (orele 10; 16; 18,15; 20,30). ELVIRA MADIGAN : rulează la Viitorul (orele 16; 18; 20). OPERAŢIUNEA LADY CHA­­RLIN : rulează la Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18), Grădina Aurora (ora 20,15). MY FAIR LADY : rulează la Moşilor (orele 10, 16), Grădina Moşilor (ora 19,45). URMĂRIREA : rulează la Mun­ca (orele 18; 13; 20). TONY, ŢI-AI IEŞIT DIN MINŢI : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). OPERAȚIUNEA LEONTINE : rulează la Tomis (orele 9,30—15,30 in continuare; 18), Grădina Tomis (ora 20), Flamura (orele 11; 16; 18,15; 20,30), MOLI, FLANDERS : rulează la Vitan (orele 10; 15,30; 18). ANCHETATORUL DIN UMBRA: rulează la Grădina Unirea (ora 20,15). FANTOMELE SE GRĂBESC : rulează la Grădina Vitan (ora 20). CAMPIONATELE MONDIALE DE FOTBAL — CHILE 1962: ru­lează la Cinemateca (Sala Union) — (orele 9; 11; 13; 15; 17). LUNI, 1 IUNIE 1970 • 17,55 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră • 18,00 Bule­tin de ştiri • 18,05 — De ziua voastră — emisiune pentru copii şi şcolari — Cântă Corul de copil al Radioteleviziunii • 19,00 Ac­tualitatea in economie • 19,15 Anunţuri — publicitate • 19,20 1001 de seri — Fata babei şi fata moşului • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Roman foileton Casa Buddenbrook (I). Prefață de Vladimir Streinu • 20,50 Steaua fără nume. Prezintă Dan Deşliu • 21,50 Reportaj T.V. • 21,10 Rampa • 22,45 Telejurnalul de noapte • 23,00 închiderea emi­siunii. LUNI, 1 IUNIE 1970 Teatrul Naţional „I. L. Caragia­­le“ (Sala Studio)- O FEMEIE CU BANI — ora­­20; Teatrul Mic ; DOI PE UN BALANSOAR — ora 20; Teatrul „Ion Creangă“ ; CO­­COŞELUL NEASCULTĂTOR — ora 10 ; MUŞCHETARII MĂGĂ­RIEI SALE — ora 16 ; Teatrul ..C. Tănase“ (Sala Savoy) ; LA GRADINA CĂRĂBUŞ — ora 19.30­ (Calea Victoriei) : BOEING —BOEING — ora 19.30 : Teatrul ..Ion Vasilescu“ : FLOARE DE CACTUS — ora 19,30. HOTĂRÂREA Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei [Urmare din pag. I) de 300—500 lei pentru fiecare junincă la prima fătare, dife­renţiat în funcţie de calitatea şi rasa animalelor. 4.­­ Membrii cooperatori şi producătorii individuali din tonele de deal şi munte vor putea cumpăra anual de la stat următoarele cantităţi de porumb: — 100 kg porumb pentru fiecare vacă de la care se livrează statului pe bază de contract 700—1 000 litri lapte ; — 150 kg porumb pentru fiecare vacă de la care se li­vrează peste 1 000 litri lapte. 8. — Pentru tineretul bovin şi porcii ce se contractează şi livrează statului, producătorii vor primi in continuare can­tităţile de porumb potrivit reglementărilor în vigoare. 6. — Incepînd cu anul 1970, ţăranii cooperatori şi produ­cătorii individuali care contractează şi livrează organizaţiilor socialiste de stat sau cooperatiste tineret bovin vor fi scutiţi de impozit pentru un număr de vaci egal cu numărul de viţei contractaţi şi livraţi. 7. — In vederea sprijinirii acţiunii de dezvoltare a sec­torului zootehnic, vor fi degrevate de impozite­­ — de la 1 ianuarie 1970, materialele pentru construirea de complexe şi ferme de creştere şi îngrăşare a animalelor de tip industrial sau extinderea celor existente, precum şi instalaţiile de pregătire a furajelor care se realizează în cadrul programului naţional privind dezvoltarea zootehniei şi sporirea producţiei animaliere; — de la 1 iunie 1970, utilajele şi maşinile specifice proce­sului de producţie în zootehnie ce se livrează cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor intercooperatiste. 8.­­ Fondurile necesare pentru majorarea preţurilor de cumpărare şi acordarea celorlalte stimulente prevăzute se vor asigura parţial din veniturile statului. O anumită parte din aceste fonduri se vor acoperi prin majorarea preţurilor cu amănuntul, începînd de la 1 iunie 1970. Astfel, preţul cu amănuntul la carnea de bovine se va majora în medie cu 1,85 lei/kg, iar carnea de porc în medie cu 1,35 lei/kg. Majorarea preţurilor se va aplica îndeosebi la sortimentele de carne de calitate superioară şi specialităţi. Preţul cu amă­nuntul la lapte de consum va creşte cu 0,20 lei/litru. Corespunzător se vor majora preţurile cu amănuntul la preparate şi conserve de carne, precum şi la produse lactate. . Se vor menţine actualele preţuri cu amănuntul la sorti­mentele de carne de calitatea a II-a, slănină, untură şi organe — cu excepţia specialităţilor — precum şi la toate subpro­dusele rezultate din sacrificarea animalelor. De asemenea, nu se vor schimba preţurile cu amănuntul la unele preparate şi conserve de carne, la unt, smîntînă, lapte praf şi în­gheţată. 9. — întreprinderilor agricole de stat şi cooperativelor agri­cole de producţie le revine sarcina să folosească din plin întreaga bază tehnico-materială şi resursele de care ele dis­pun, în vederea sporirii efectivelor şi a producţiei animali­ere, să livreze la fondul de stat cu­ mai multe animale şi păsări, cantităţi tot mai mari de lapte, lînă şi ouă. In acelaşi timp, unităţile socialiste din agricultură trebuie să ia măsuri de îmbunătăţire a organizării producţiei şi a muncii în zoo­tehnie, de reducere a cheltuielilor materiale şi creştere a productivităţii muncii, astfel încît să se asigure în toate fermele şi complexele de creştere a animalelor şi păsărilor o activitate rentabilă, eficientă. 10. — întreprinderile Ministerului Industriei Alimentare şi celelalte unităţi producătoare trebuie să livreze la fondul pieţei cantităţile de carne şi produse lactate prevăzute în planul de stat, să asigure aprovizionarea unităţilor comer­ciale cu sortimentele mai ieftine, în proporţiile stabilite prin plan, să exercite un control permanent asupra respectării stricte, la toate produsele, a condiţiilor de calitate prevăzute în normele legale, să se preocupe de reducerea continuă a cheltuielilor de producţie. Totodată, Ministerul Comerţului Interior, unitățile comerciale vor lua măsuri de perfecționare a desfacerii produselor, de repartizare judicioasă pe terito­riu a fondului de marfă, inclusiv a sortimentelor mai ieftine, în scopul bunei aprovizionări a întregii populații. 11.­­ Prevederile prezentei hotărîri se vor pune în aplicare prin acte normative ale Consiliului de Miniştri. ★ Prin majorarea preţurilor de cumpărare a produselor ani­maliere prevăzute în această hotărîre, ca şi prin acordarea de prime, reducerile şi degrevările de impozite, ţărănimea noastră muncitoare va beneficia de venituri suplimentare în sumă de circa 850 milioane lei, calculate la nivelul anului 1970. In stabilirea noilor prețuri de vinzare cu amănuntul, po­trivit prezentei hotărîri, s-a avut în vedere să nu fie afec­tată ridicarea salariului real al oamenilor muncii prevăzută în actualul plan cincinal. După cum este cunoscut, pe baza hotărîrilor partidului şi guvernului. In acest an s-a încheiat acţiunea de generalizare a noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor in toate sectoarele economiei naţio­nale. Pe această bază şi prin recentele măsuri de creştere a salariilor mici, de scutire şi reducere a impozitelor pe salarii, s-au asigurat salariaţilor cîştiguri suplimentare de peste 12 miliarde lei anual. Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Con­siliul de Miniştri al Republicii Socialiste România îşi expri­mă convingerea că aplicarea programului naţional de dez­voltare a zootehniei şi a măsurilor de cointeresare a produ­cătorilor agricoli prevăzute în această hotărîre va asigura o creştere substanţială a producţiei animaliere şi, pe această cale, se va îmbunătăţi continuu aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte şi alte produse agroalimentare. NERVII CALMULUI APARENT Mă însoţesc cu inginerul NI­­COLAE SIMION, vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Giurgiu şi cu tînărul inginer FLORIN STADIU, repartizat aici de Oficiul de fond funciar şi gospodărirea apelor-Ilfov pe digul principal de apărare a ora­şului, din partea de sud — si­tuat între şoseaua Giurgiu-Zim­­nicea şi podul metalic de intrare în port — un şarpe generos de pă­mînt, lung de 2 176 m şi înalt de 9,50 m , altitudine devenită la a­­cest nivel după alte zeci de cen­timetri adăugaţi cu trudă în ulti­mele zile, întreb de tineri. De prezenţa lor. Atît inginerul cît şi vicepre-ş edintele mă privesc cu disimu­­ată uimire : „Tinerii sunt majo­ritatea celor care au făcut şi fac această minune concretă. Marea majoritate...“. Şi călcăm în continuare peste calmul aparent al digului în ră­suflare, peste liniştea refăcută pentru o clipă a atmosferei în e­­fervescenţă. La sediu abia, la comandamentul local de luptă împotriva inundaţiilor, aveam să înţeleg deplin nervii acestui calm aparent. Aveam să înţeleg am­ploarea luptei şi veghei care se dă pe cele 5 mari fronturi de a­­părare a oraşului : la digul prin­cipal, la Şantierul naval, la Fa­­­­brica de zahăr, la Abatorul vechi şi la Malul Roşu. O veghe în­cepută la 21 mai, orele 13 şi con­tinuată pînă azi 31 mai. Hărţi, grafice, situaţii. O ade­vărată „situaţie tactică", adul­mecată pe îndelete, cu zeci de variante şi posibilităţi. De fapt — o singură posibilitate : aceea că Dunărea nu va găsi aici poar­tă deschisă. Celelalte — tot atî­­tea „măsuri profilactice", tot a­­tîtea studii de preîntîmpinare şi evitare e eventualei „situaţii cri­tice". In însăși această continuă luciditate, continuă grijă pentru •oraş (cu tot ceea ce presupune fiinţa lui) se află izvorul nervilor care — dincolo de manualele de anatomie — fermentează în acest calm aparent. La Giurgiu, toată lumea e deja pe poziţii. ION ANDREIŢA Acum, seara, apa Borcei are o poezie aparte. Un apus de soa­re fascinant pe acest braţ al Du­nării ale cărui ape au de­păşit, aproape cu 2 km, malurile. Venind­ calm, adine şi pustiitor. La gurile Ialomiţei, Borcea s-a împotrivit şi a năvălit peste sate­le Lunca şi Piua Petrii. Chiar din capul satului, un dig mai vechi, de 15 km, este supraînălţat. Cu remorcile tractoarelor se evacuea­ză ultimele familii din comunele acoperite de apă. Plec din Vlădeni cu bacul spre Balta lalomiţei. O întindere de apă din care, din loc în loc, smocuri de sălcii stau mărturie că acolo au fost pămînturi. Străbat, pe drumuri întrerupte, cele 60 000 ha de grine din insula lalomiţei. La ferma nr. 10 Tipiri­­gelu care-şi are sediul pe un vas plutitor, şedinţă de comandament. Zilnica analiză a cotelor Dunării şi Borcei. Se calculează metrii de dig ridicat, se socotesc distanţele întărite, se semnalează infiltraţiile într-o zonă sau alta. Totul orga­nizat, calm. Combinatul din Tur­­nu-Măgurele a trimis azi un mi­lion de saci de polietilenă, va trimite în zilele următoare încă pe atît. A mai venit, noaptea, o coloană de 70 autobasculante de la Ministerul Transporturilor din Bucureşti. Aici, în Balta Ialomiţei lucrea­ză peste 2 500 de oameni, 1 500 de militari, şi muncitorii din I.A.S.-urile de pe malurile Ialo­miţei, tineri veniţi din toată ţara. O muncă încordată, zi şi noapte, ceas de ceas, fără oprire. Digul de apărare creşte. Trebuie să creas­că mai repede decît apa, mai pu­­t­ernic decît apa. Se înalţă cu mi­gală,o fortăreaţă a plinii. Cred că sunt momente în care menirea reporterului este să va­dă, să vadă cu o mie de ochi ce se întîmplă şi să înţeleagă. Atît. E greu să le ceri oameni­lor să-ţi vorbească despre ei. Timpul se comprimă aici în miş­cări precise, dirijate spre un sin­gur scop : consolidarea şi înălţa­rea digului. Intr-un moment de răgaz, ing. C-tin Gîdea, şeful sis­temului Borcea îmi spune două fraze. Că se află pe această insu­lă din ianuarie şi că acum, cînd toate forţele sunt concentrate aici, pentru stăvilirea apelor, oamenii lui trăiesc, poate, cea mai grea, mai dură perioadă din viaţa lor. Atît. Eu trebuie să înţeleg restul. Trebuie să înţeleg cu ce sacrificii maşiniştii Gh. Boţea, Gh. Tărău, Ion Sandu, Gh. Dobre uită unde începe şi unde se sfîrşeşte ziua. Trebuie să înţeleg de ce tînărul ing. Teodor Niculescu n-a părăsit insula de nu mai ştie cîte zile, trebuie să înţeleg de ce oamenii amintesc, în ceasuri de odihnă, doar o singură cifră : 60 000 ha pămînt roditor. Fortăreaţa plinii. Screperele, buldozerele, autobas­culantele scrîşnesc zi şi noapte. Încordaţi, atenţi, oamenii descar­că pe dig tonă după tonă de pă­mînt, sacii sînt umpluţi cu pă­mînt. Pămîntul se apără cu pă­mînt. Şi nu mă tem să folosesc, pînă la obsesie, acest substantiv­­esenţă: PĂMÎNTUL. Căci, în lupta cu apele, el înseamnă noi, înseamnă oameni, înseamnă viaţă, viaţă. , Seara, balta Ialomiţei este un peisaj lunar. Grîne, grind, grîne întoarse de vînt. Rădăcinile copa­cilor rămase din defrişări, imense, negre, par cohorte de animale preistorice. In mijloc, cu cîţiva metri sub nivelul apei, cîmpia îşi trăieşte existenţa ei obişnuită. Cooperatorii din Vlădeni, Făcă­­eni, Lunca, Piua Petrii prășesc porumbul, udă grădinile de le­gume, ating, cu mișcări încete, holdele înalte de grîu. Calmi, cu secularele lor gesturi. Spre mar­gini, la întîlnirea pămîntului cu apa, oamenii trăiesc marele mo­ment al înfruntării cu natura. Tră­iesc în ritmul de front al luptei pentru victorie. Aici, ca şi în Balta Brăilei, se apără plinea ţării. Şi nu mă pot opri, în acest ceas de seară cînd bacul pără­seşte pontonul îndopat cu saci al insulei, să nu cred sincer că această apă cuminte, unduitoare, va ceda, se va retrage, va fi în­vinsă. Şi că o voi putea admira cîndva, cînd ni se va supune de­finitiv, şi eu şi oamenii aceştia pentru care curajul, încrederea, forţa au devenit aerul pe care-l respiră zilnic , o vom putea ad­mira fără duşmănie. ★ La I.A.S. Vlădeni am aflat de la ing. agronom Mariana Taflan că la 30 mai ar fi trebuit să sărbă­torească, la Bucureşti, un eveni­ment : 10 ani de la absolvirea In­stitutului agronomic. Festivitatea a fost amînată cu cîteva luni, toţi agronomii, colegii ei de promoţie se află acum în plină bătălie, pe un front al pîinii, pe care ţara îl apără în toate colţurile pămîntu­lui ei. Vreau, totuşi, să felicit această promoţie, şi să mă bucur că acum, în ceasurile acestea gre­le, fiecare la locul său de muncă, agronomii s-au gîndit unii la alţii şi au devenit, astfel, mai puter­nici, mai tari, mai convinşi de victoria noastră în această vară neobişnuită. GALINA RADULESCU BAT­ALIA CONTINUA FORTĂREAŢA PJIMI Studenți bucureşteni in Insula Mare a Brăilei. ■ Interviu acordat de preşedintele Franţei ■ televiziunii române Duminică 31 mai a.c., Televi­ziunea română a transmis un in- I terviu cu preşedintele Republicii I Franceze, Georges Pompidou. In­­ cadrul interviului, preşedintele Pompidou l-a referit la apropi-­­ ata vizită în Franţa a preşedin­telui Consiliului de Stat al Româ­niei, Nicolae Ceauşescu, în con­textul relaţiilor prieteneşti franco­­române. De asemenea, şeful sta­tului francez şi-a expus poziţia faţă de unele probleme interna­ţionale actuale, cu deosebire cele privind continentul european, precum şi față de unele preocu­pări ale Franței contemporane. Nici un gol pe Azteca Ieri la orele prînzului, pe mo­numentalul Estadio Azteca a fost inaugurat turneul final al celui de al IX-lea Campionat mondial de fotbal. Partida inaugurală a opus două dintre protagonistele grupei A . Mexic şi U.R.S.S. La fluierul ar­bitrului vest german Tschent­­scher şi m­ uralele zecilor de mii de înfocaţi suporteri s-a dat lo­vitura de începere. Mexicanii au pornit la atac încă din primele minute sugerînd impresia că se află în „criză de timp". Se evi­denţiază însă de la început cîte­­va acţiuni pe aripa stingă a că­ror vitalitate este dublată de centrări spectaculoase. Dar şutu­rile „cheie“, pe poartă, întîrzie şi de o parte şi de alta. Sovieticii încearcă să temporizeze topul, să-l împingă către mijlocul tere­nului. Acolo însă apărarea mexi­canilor, din care se­ detaşează fundaşul central Pena, căpitanul echipei, respinge aproape orice tentativă de apropiere de careul în care Calderon, cu impunătoa­rea sa siluetă în alb, nu poate fi înfrînt. Sfîrşitul primei repri­ze se consumă în aceeaşi notă de superioritate a mexicanilor con­duşi de excelentul Valdivia. Nu este mai puţin adevărat că şi de cealaltă parte apărarea sovietică, in frunte cu Kavazaşvilli este în­totdeauna la post rezolvînd cu succes momentele de dificultate. Muntian, un jucător de mare fi­neţe, este omniprezent în fazele de atac, la loviturile din puncte fixe ca şi în ajutorul apărării, demonstrînd cu adevărat că este o posibilă vedetă a acestei ediţii. La reluare, şi îndeosebi în pri­mele 10 minute, balanţa domină­rii teritoriale înclină puţin de partea sovieticilor. Se operează şi două schimbări (intră Munguia la mexicani şi Hmelniţki în echipa sovietică) însă stilul de joc ră­mine neschimbat : o dominare prelungită din partea gazdelor şi o apărare eficace, lucidă, din par­tea sovieticilor. Fluierul final consemnează rezultatul de 0—0 după un joc aprig disputat, per­fect în limitele sportivităţii şi care a constituit o inaugurare de bun augur a marelui spectacol fotbalistic pe care lumea sporti­vă îl așteaptă cu nerăbdare la fiecare patru ani. C. VASILE NASTASE SI TIRIAC LA ROLLAND GARROS Tenismanul român Ilie Năstase s-a calificat in sferturile de finală ale campionatelor internationa­le de tenis ale Franţei de la Roland Garros. In opti­mile de finală, Ilie Năstase, care a jucat si de data aceasta excelent, l-a elimi­nat cu 6—4, 6—3 6—4 pe australianul Dick Crealy. In ultimul set, Năstase a fost condus cu 3—0, a ega­lat, ca apoi să cîştige cu siguranţă. In sferturile de finală, Năstase se va întil­­ni cu Învingătorul meciului Metreveli (U.R.S.S.) — Clif Richey (S.U.A.). In cadrul campionatelor in­ternaţionale de tenis ale Franţei, care au joc la Pa­ris, perechea Năstase, Ţiriac (România) a învins cu 6—3, 6—1, 0—6, 7—5 pe Pinto Bra­vo, P. Rodriguez (Chile). In turul patru al pro­bei de dublu masculin, al campionatelor internaţionale de tenis de la Paris, cuplul Ilie Năstase-Ion Ţiriac a în­vins cu scorul de 6—2, 6—4, 8—6 pe italienii Mulligan și Pietrangeli. „Cupa României“ la fotbal Duminică s-au disputat pe terenuri neutre, alte 6 me­ciuri contînd pentru „optimi­le“ de finală ale „Cupei Ro­mâniei“ la fotbal. Iată re­zultatele înregistrate : Iaşi : C.F.R. Paşcani — Farul Con­stanţa 1—3­­­1—2) ; Cimpina : Tractorul Braşov — Dinamo Bucureşti 0—3 (0—0) ; Craio­va : Metalul Tr. Severin — F. C. Argeşul Piteşti 1—3 (0—3) ; Cluj : A.S.A. Tg. Mu­reş — U. T. Arad 0—1 (vic­torie realizată în prelungiri) ; Braşov : Petrolul Ploieşti — Dinamo Bacău 2—0 (1—0) ; Câmpia Turzii : C.I.L. Gher­la — Jiul Petroşeni 1—2 (vic­torie realizată în prelungiri). Pentru sferturile de finală l-au calificat echipele : Stea­gul Roşu Braşov, Steaua, Fa­rul, Dinamo Bucureşti, F. C. Argeşul, U. T. Arad, Petro­lul şi Jiul Petroşeni. (Agerpres) DIN „MARILE VACANŢE" -„ DOAR CÎTEVA TIPURI DE SUCCES *) „Marile vacanţe“ — coproduc­ţie Franco—London — este o comedie fără prea multe pre­tenţii, în care sunt întrebuinţa­te toate şabloanele posibile ale filmelor de acest tip. In urmă­rirea fiului, care a preferat o vacanţă cu colegii pe apele Se­nei în locul unei plicticoase că­lătorii, tatăl, Luis de Funés, se deplasează cu o grabă nebu­nă cărînd cu mașina o cușcă de porumbei, lăsîndu-se tras prin aer, asemenea unui planor, de cablul unei bărci cu motor, descărcînd în mare iuțeală, pentru a putea ajunge din urmă pe fugari, sacii cu cărbuni din­­tr-o furgonetă etc. Fără comicul irezistibil al lui Luis de Funés filmul ar fi ră­mas o simplă povestioară cu haz din care am fi aflat că în Scoţia se produce un wisky ex­traordinar şi că această parte a lumii trebuie vizitată pentru că acolo, într-un sat, există obi­ceiul­ ca tinerii, care nu au con­­simţămintul părinţilor, să poa­tă fi uniţi prin căsătorie, în­­tr-o zi anumită, de către fierar în asistenţa turiştilor. Regia (Jean Girault) nu a avut de în­­tîmpinat mari dificultăţi în rea­lizarea acestui film al cărui „succes“ a scontat, aproape în exclusivitate, pe vestitele ti­curi ale unui actor care, cu ele, ne-a smuls totdeauna hohote de rîs. x •) „Marile vacanţe“ — copro­ducţie Franco-London. LUNI 1 IUNIE 1970 SITUAŢIA LA ZI • In Deltă, duminică vremea a fost frumoasă. — 1 000 de oameni lucrează la întărirea digurilor care apără incintele Pardina şi Acarasuhat. _— La mila zero , în cîteva zile a fost ridicat jumătate din digul de centură necesar apărării orașului Sulina. — 4 000 de oameni în 16 puncte înalţă stavilă a celor ce se anunţă. • Pe Dunăre se lucrează intens la consolidarea digurilor , în incintele Bistreţ — Bechet — Dăbuleni forţelor existente li s-au adăugat, duminică, 2 000 de studenţi şi cadre didactice din Craiova. • Oltul scade pe tot cursul, menţinîndu-se peste cotele de inundaţie în zona Feldioara, Făgăraş, R. Vîlcea. • Siretul, în scădere pe tot cursul, se situează peste cotele de inundaţii doar la Şendreni şi Lungoci. • Apele Prutului sunt în scădere, unda de viitură va produce în următoarele zile creşterea apelor în sectorul Drînceni, Fălciu și Oancea. O MIE DE OCHI PRĂFUIŢI *) Cam prăfuit acest film al lui Fritz Lang. Poliţia caută autorul unor cri­me care au un antecendent co­mun : decedaţii au locuit în a­­celaşi hotel. Comisarul este gras şi calm. Femeia — cheie a întîmplării (Marion Menu — frumoasa­ Dawn Adams) este nevropată şi terorizată. „Astro­­logul“ (de la o poştă se poate bănui că el este acela care...) este orb, cu ochelari cu sticle false. Milionarul, proprietar de uzine atomice, care salvează de la „sinucidere“ pe frumoasă, este de o vîrstă incertă şi mai nimic nu ne face să ne amintin aici da talentul şi prestanţa lui Peter van Eyck. Dar milionarul se îndrăgosteşte autentic, nervii sinucigaşei cedează, ea poves­teşte că... şi atunci sunt seches­traţi în subsolul blindat unde se află camerele de televiziune care i-au supravegheat. Dar un inteligent agent de asigurări (excelent Werner Peters, ve­chea noastră cunoştinţă din „Corabia nebunilor“) care se legitimează pînă la urmă ca „interpol“ dovedeşte că astro­logul, medicul etc... este una cu­ marele criminal obsedat de stăpinirea lumii, Mabuse. Şi atunci începe urmărirea care se termină, evident, cu moar­tea prin accident a criminalu­lui hăituit, şi căsătoria celor doi. In galeria filmelor de a­­cest tip care au rulat la noi în ultima vreme „Cei 1 000 de­ ochi ai doctorului Mabuso“ nu este cel mai lipsit de calităţi filmice. Scene întregi frizează însă ridicolul (vezi şedinţa de spiritism) sau absoluta banali­tate (clasica istorie de dragos­te).­­ GRIGORE ARBORE *) „Cei 1 000 de ochi ai doc­torului Mabuse“, coproducţie C.C.C. — Filmkunst din Berlinul occidental în colaborare cu C.E.I. — I.M.C.O.M., Roma.

Next