Scînteia Tineretului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 5672-6594)
1970-07-10 / nr. 6576
Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid şi popor desfăşoară o muncă intensă pentru lichidarea urmărilor inundaţiilor catastrofale care au lovit atît de greu ţara noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea internă cit şi externă a partidului şi statului nostru demonstrează, o dată în plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naţionale şi cele internaţionale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregului popor şi preocuparea pentru întărirea coeziunii şi unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a politicii de coexistenţă paşnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele, lumii, fără deosebire de orînduire socială , constituie un tot unitar, se condiţionează reciproc, sunt părţi inseparabile ale procesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nostru în societate. Aşa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut ţara noastră, Comitetul Central al partidului şi guvernul, acţionînd cu fermitate pentru rezolvarea gravelor probleme provocate de inundaţii, pentru asigurarea unui ritm normal al întregii vieţi economice şi sociale, au desfăşurat în acelaşi timp o vastă activitate pe plan internaţional. înainte de a mă referi la problemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să informez Comitetul Central, partidul şi întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1970. în primul semestru producţia globală industrială s-a realizat în proporţie de peste 101 la sută, obţinîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Faţă de semestrul I al anului 1969, volumul producţiei industriale a crescut cu 12,4 la sută, depăşindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc în bune condiţii sarcinile privind creşterea productivităţii muncii, ridicarea calităţii producţiei, sporirea eficienţei întregii activităţi economice. în ce priveşte investiţiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiţii favorabile pentru îndeplinirea în întregime a programului stabilit. In domeniul comerţului exterior, planul de export pe primele şase luni a fost depăşit, realizîndu-se o creştere de cca 23 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obţinute în primele 6 luni în înfăptuirea planului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţiuni a producţiei. Ele sunt rodul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni şi ingineri, de conducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări şi conduceri de către ministere şi organele centrale a activităţii economice. în acelaşi timp, aceste rezultate demostrează că organele şi organizaţiile de partid îşi îndeplinesc tot mai bine rolul organizator şi conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobîndite în industrie, în realizarea planului producţiei pe primul semestru, cu cit după cum se ştie, în această perioadă datorită inundaţiilor, sute de întreprinderi şi-au întrerupt activitatea. In ce priveşte agricultura, pe baza hotărîrilor plenarei Comitetului Central din martie, s-a desfăşurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost executate în condiţii bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrăşăminte, şi, dacă nu ar fi intervenit inundaţiile catastrofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se întrevedea posibilitatea obţinerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutăţile ivite, datorită măsurilor luate pentru reînsămînţarea suprafeţelor calamitate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aprovizionarea populaţiei. De altfel, strînsul orzului şi griului a şi început, şi recoltele obţinute sunt mulţumitoare ; şi în judeţele unde nu a început încă recoltarea, se apreciază că producţia de grîu şi orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspective pentru a obţine producţii bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă, în general bine ; umiditatea este mai mult decît suficientă, și avînd în vedere că și vremea este călduroasă se poate aprecia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aş dori să menţionez că în această perioadă conducerea de partid şi de stat a acordat o deosebită atenţie aprovizionării populaţiei, ceea ce s-a reflectat în faptul că piaţa a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeosebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de populaţie a crescut cu aproape 10 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezultatele generale obţinute în economie în primele 6 luni ale anului sunt bune. Avem toate condiţiile pentru a realiza şi depăşi planul de stat pe întregul an, asigurînd astfel îndeplinirea cu succes a planului cincinal 1966—1970 şi creînd o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menţionez că şi în această perioadă în activitatea noastră economică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce priveşte aprovizionarea tehnico-materială, asigurarea documentaţiilor şi a proiectelor pentru investiţii, desfăşurarea cooperării între diferite întreprinderi ; s-au evidenţiat lipsuri şi în preocuparea pentru îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii, pentru folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale şi financiare, pentru creşterea rentabilităţii activităţii economice. Rezultatele obţinute pe primele 6 luni demonstrează că în toate întreprinderile există mari rezerve pentru sporirea producţiei industriale, ridicarea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii producţiei, reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea eficienţei economice. De altfel, aproape toţi tovarăşii prim-secretari care au luat cuvintul la Plenară s-au referit la faptul că, in urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat angajamentele de depăşire a planului de producţie şi beneficii şi că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce şi-au propus , aceasta arată că posibilităţile de a obţine producţii peste plan — desigur, acolo, unde suntem interesaţi, unde avem nevoie de astfel de produse — sunt încă mari şi va trebui să depunem eforturi susţinute pentru punerea lor în valoare. Se cunoaşte, de altfel, că există o serie de întreprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată, deşi a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcţiune ; avem întreprinderi unde se produc dese întreruperi în procesul de fabricaţie, unde maşinile nu sunt folosite cu randamentul maxim. Subliniind rezultatele bune obţinute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilităţi insuficient valorificate — şi se impune ca în perioada următoare să intensificăm eforturile pentru a obţine o producţie cu mult mai mare decît cea stabilită prin angajamentele suplimentare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăşi, pentru că pierderile provocate de calamităţi le putem recupera în primul rînd in industrie , deci în acest domeniu trebuie să ne concentrăm forţele. Ministerele, centralele industriale şi întreprinderile trebuie să ia măsuri mai hotărîte pentru eliminarea neajunsurilor manifestate, pentru punerea în valoare a marilor rezerve şi posibilităţi de care dispune economia noastră. După cum aţi văzut din informarea prezentată, pagubele pricinuite de inundaţii se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprinderi nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantităţi de materii prime şi materiale, în agricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această situaţie deosebită impune luarea în continuare a unor măsuri energice. Este necesar să se asigure ca toate întreprinderile să lucreze la întreaga lor capacitate, să se intensifice acţiunea de economisire a materiilor prime şi materialelor în vederea recuperării .În cea mai mare parte a pierderilor suferite. în legătură cu aceasta aş dori să informez plenara că în planul cincinal viitor s-au adus serioase îmbunătăţiri, faţă de prevederile Congresului al X-lea, în sensul reducerii cheltuielilor de producţie, al micşorării consumurilor de materii prime şi de materiale. Considerăm că, chiar cu îmbunătăţirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea, trebuie să ne preocupăm să obţinem încă în acest an progrese reale în reducerea cheltuielilor de producţie şi a consumurilor de materiale. Se impune ca ministerele, organizaţiile economice centrale să înfăptuiască cu fermitate hotărîrea Comitetului Central şi guvernului de a se realiza integral planul de producţie al acestui an în toate sectoarele de activitate. Va trebui ca în următoarele 6 luni să asigurăm folosirea mai intensivă a capacităţilor de producţie, incit pînă la sfîrşitul anului să recuperăm în întregime pierderile suferite în industrie, şi să dăm peste plan o producţie de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-şi sporească preocuparea pentru ridicarea calităţii producţiei, aceasta fiind una din problemele centrale ale dezvoltării economiei noastre. Trebuie să intensificăm acţiunea de îmbunătăţire a organizării producţiei şi a muncii, asigurind astfel ridicarea productivităţii muncii, creşterea rapidă a eficienţei economice. O mare atenţie trebuie acordată realizării în întregime a planului de investiţii, punerii în producţie la timp şi chiar devansării unor lucrări, pentru a asigura atît premisele înfăptuirii în bune condiţiuni a planului pe acest an, cit şi o bază trainică pentru anii următori. Avînd în vedere că în unele sectoare de activitate sunt încă serioase rămîneri în urmă în realizarea planului de investiţii, se impune ca ministerele, comitetele judeţene de partid să ia toate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite la datele convenite. Trebuie să folosim posibilităţile existente de a suplimenta planul cu unele investiţii în acest an, pentru a uşura astfel realizarea sarcinilor foarte mari pe care le avem în 1971. De aceea, rog atît conducerile ministerelor, cît şi pe primii secretari, pe lB toţi membrii Comitetului Cen- ,tral, să acorde cea mai mare g*atenţie realizării planului de investiţii şi, acolo unde se creează posibilităţi, începerii , înainte de termenul planificat , a unor lucrări noi. In agricultură, ţinînd seama de situaţia creată, este necesar să asigurăm cît mai rapid, atît reînsămînţarea tuturor su- prafeţelor de pe care se retrag apele cît şi însămînţarea, după strîngerea recoltelor de păioase, a unor suprafeţe cît mai mari cu porumb, legume şi culturi furajere ; aceasta va permite recuperarea pierderilor provocate de inundaţii. ^ Trebuie să luăm toate măsuri- W le pentru strîngerea la timp şi în bune condiţiuni a culturilor ^ de vară. Atrag în mod deosebit TM atenţia asupra acestei probleme deoarece şi în această lună a se prevăd ploi , nu trebuie să se aştepte numai timpul bun, situaţia cere să se muncească a pe orice vreme pentru a asi- TM gura strîngerea la timp a griului şi orzului. „ Ţinînd seama de volumul mare de investiţii pe care îl _ avem de realizat în agricultu- 9 ră, îndeosebi în sectorul zootehnic, se impun măsuri pen- _ tru realizarea la timp a tutu- ror lucrărilor prevăzute. Aceasta cu atît mai mult cu cit ^ pe primele 6 luni ale anului , planul investiţiilor în agricultură este rămas in urmă. De asemenea, este necesar , să se acorde o atenţie mai mare lucrărilor de hidro-ame- glioraţii şi desecări, realizării întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an ; ori- A ce rămînere în urmă în acest domeniu poate avea repercusiuni negative asupra înfăp- tuirii programului stabilit de Plenara din martie a Comitetului Central al partidului. 9 (Continuare in pag. a 111-a) _ Aspect de pe șantierul podului de peste Dunăre, Giurgeni—■ Vadu-Oii ÎN PAG. 2-4—5-6. Cuvintările rostite in cadrul dezbaterilor din Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Cu privire la inundaţiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamităţi Comitetul Central al Partidului Comunist Român a examinat problemele legate de calamităţile naturale din primăvara acestui an, cauzate de inundaţiile fără precedent care au afectat o mare parte a teritoriului ţării, au lovit grav numeroase oraşe şi sate, întreprinderi industriale, şantiere de construcţii, unităţi socialiste din agricultură, întinse suprafeţe agricole cultivate, locuinţele a zeci de mii de cetăţeni, provocînd mari daune economiei naţionale, precum şi victime în rîndul populaţiei. Plenara aprobă în întregime activitatea depusă de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român in această perioadă de grele încercări pentru poporul nostru, măsurile luate pentru salvarea avutului obştesc şi al cetăţenilor, a vieţilor omeneşti, pentru sprijinirea populaţiei sinistrate, înlăturarea urmărilor calamităţilor şi normalizarea activităţii economice şi social-culturale. Plenara apreciază că acţiunile energice iniţiate şi desfăşurate sub directa îndrumare a conducerii de partid şi de stat, prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, în mijlocul populaţiei din zonele sinistrate şi ameninţate de ape, măsurile concrete stabilite cu acest prilej, vasta activitate organizatorică şi politică desfăşurată de organele de partid, de stat şi obşteşti pe plan local au asigurat mobilizarea unor uriaşe mijloace , materiale şi forţe umane pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi înlăturarea consecinţelor acestora. Comitetul Central al Partidului Comunist Român dă o înaltă apreciere diruzeniei, abnegaţiei şi eroismului cu care clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au răspuns chemării partidului, înfruntînd forţele dezlănţuite ale naturii, şi-au unit eforturile pentru a învinge greutăţile şi a asigura salvarea avutului naţiunii noastre socialiste. Se bucură de preţuirea unanimă a po Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA K Nr. 6576 8 PAGINI —30 BANI VINERI 10 IULIE 1970 (Continuare in pag. a 11-a) . ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN în zilele de 8 şi 9 iulie a.c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producţiei şi a muncii în agricultură şi proiectul Legii privind răspunderea conducerilor organizaţiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, cu îmbunătăţirile rezultate din discuţia publică şi din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură şi silvicultură şi Comisia pentru problemele economice, ale C.C. al P.C.R. IPienara a dezbătut informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R cu privire la inundaţiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamităţi şi a adoptat un document care este dat publicităţii. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român (Hotărîrea va fi dată publicităţii). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan internaţional desfăşurată în ultima perioadă de conducerea partidului şi statului, despre vizitele delegaţiilor de partid şi de stat ale ţării noastre în alte ţâri şi ale delegaţiilor străine în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă o înaltă preţuire activităţii internaţionale desfăşurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Reptcii Socialiste România, de secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind că aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegaţii şi convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din ţările socialiste, precum şi cu numeroase partide comuniste, muncitoreşti şi organizaţii democratice din alte ţâri. Aceste întîlniri constituie o contribuţie de seamă la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării cu toate statele socialiste, a solidarităţii internaţionaliste cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu forţele democratice şi progresiste, cu mişcările de eliberare naţională, sporirea contribuţiei la întărirea unităţii sistemului socialist mondial, a mişcării comuniste internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste — cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea relaţiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socialiste, spre binele popoarelor român şi sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial şi unităţii sale, al păcii şi progresului în lume. Plenara apreciază utilitatea şi rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu şefii de stat şi de guverne, precum şi cu alţi reprezentanţi a numeroase ţări — expresie a politicii de dezvoltare a relaţiilor României cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, a contribuţiei ţării noastre la lupta împotriva politicii cercurilor imperialiste agresive, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător destinele, pentru destindere internaţională şi lichidarea focarelor de încordare, pentru securitate şi pace în Europa şi în lume. Plenara subliniază că şi în viitor Partidul Comunist Român, guvernul Republicii Socialiste România vor promova în mod statornic această politică externă, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale poporului român, intereselor socialismului, păcii şi înţelegerii între popoare. în cadrul plenarei au luat cuvîntul tovarăşii : Richard Winter, Alexandru Iliescu, Iosif Uglar, Ştefan Boboş, Nicolae Vereş, George Homoştean, Ludovic Fazekas, Teodor Haş, Radu Beligan, Nicolae Mihai, Florenţa Munteanu, Adalbert Crişan, Ion Iliescu, Zaharia Stancu, Gheorghe Roşu, George Macovescu, Valter Roman, Ioachim Moga, în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. 1 Realizări deosebite in întreprinderile Ministerului Energiei Electrice In bilanţul pe semestrul I al acestui an, Ministerul Energiei Electrice consemnează, atît la producţia industrială cît şi la investiţii, însemnate realizări. Planul producţiei globale industriale a fost depăşit cu 3,4 la sută, ceea ce a dat posibilitatea livrării către consumatorii industriali şi casnici, peste prevederi, a circa 250 milioane kWh şi 1 250 000 gigacalorii. De asemenea, au fost îndeplinite , toate obligaţiile prevăzute în contractele de livrare a energiei electrice la export. In ceea ce priveşte investiţiile, în primele 6 luni planul a fost realizat în proporţie de peste 50 la sută, depăşindu-se prevederile pentru această perioadă. Planul producţiei de construcţii-montaj a fost depăşit cu 3,3 la sută, realizări importante fiind înregistrate pe şantierele Porţile de Fier, Lotru, Mintia. Au fost puse în funcţiune, la termen sau în avans, toate capacităţile planificate în semestrul I, între care : grupul 2 de 200 Mw din Centrala termoelectrică Mintia ; primele două grupuri de 50 Mw. de fabricaţie românească, din Centrala electrică de termoficare Govora ; primul grup de 50 Mw din Centrala electrică de termoficare Palas. ARTA ŞI POLITICĂ de EUGEN BARBU Proaspăt ivit între cuvintele cele mai folosite în ultima vreme, cuvîntul Reconstrucţie se impune el singur prin conţinutul măreţ ce-l presupune. Literatului nu-i rămâne decît să participe cu uneltele sale la această grandioasă refacere, sunînd din instrumentele sale ce se adresează mai ales sufletului. Nu e de presupus că vom sta cu harfe uriaşe deasupra şantierelor sau lovind gonguri teribile pentru a stimula pe muncitorii şi studenţii aflaţi la operaţia patriotică a reînălţării fabricilor sau a drumurilor, dar cînd spun asta mă gîndesc că de fapt nu se întîmplă nimic nou în artă dacă cîntăm efortul sublim omenesc de a reclădi ceea ce o natură teribilă,, iresponsabilă a dărîmat cu inconştienţă. Unii vor strîmba din nas şi vor spune că ne-am întors la temele dragi proletcultului, dar cum nu am complexe în materie, iată vă propun să ne amintim unele lucruri interesante. Din cele mai vechi timpuri mi se pare că poetului i se impunea observarea naturii şi dacă ar fi să luăm vechile poeme homerice, în ele s-ar găsi destule trimiteri la muncile diurne, la arta navigaţiei şi la folosirea focului din cămin. în acest sens sunt de amintit şi alte poeme, ca acelea ale lui Hesiod — Munci şi Zile, sau versurile dedicate perilor, porcarilor şi pescarilor, aparţinînd lui Teocrit care vorbea despre acel bucolos, cu o admiraţie nedisimulată. Acesta din urmă, cum observa Călinescu, era un rousseauist avant la lettre. Cine crede că a scrie despre muncitori sau a lăuda operaţia de curăţire a unui ogor ca să nu mai vorbim despre descrieri de unelte înseamnă numai politică se înşală. Nobilul florentin, Niccolo da Uzzano pusese pe un poet să versifice un manifest politic încă înainte de apariţia lui Maiakowski în literatură. Şi nu e singurul. Eminescu nu e un poet, mai puţin mare ca autor al poemului revoluţionar împărat şi proletar. Hugo cînta operaţiile capitale ale vieţii, cum ar fi tăierea marilor păduri, scoaterea cărbunelui din pămînt, cascadele care reprezintă o muncă a naturii pentru a scoate energie, tortura fierului. Pînă la estetica maşinilor şi ele preluate de expresionişti, la Macedonski puteam găsi evocarea răcnetului catastrofal al Pontului Euxin, cum remarcă tot Călinescu. Scriitori mari ca Balzac, Zola, Upton Sinclair, Steinbeck sau Withman au preamărit forţa naturii şi puterea de a i se opune a omului, construcţia şi tot ce nu-l înjoseşte pe individ. Chateaubriand, cu un verb colosal, descria măreţia universului, cum Odobescu, preluîndu-l pe Gogol, descria stepele. Marii poeţi ai lumii au cîntat piramidele ca produs al energiei omeneşti, marile fluvii cărînd plute sau vase pe valurile lor. Acelaşi Hugo exulta Notre Dame ca act sublim de construcţie omenească. Delacroix şi Ingres, mari pictori, pe care eu poate nu-i mai gust atît, pictau pe Zeiţa libertăţii, făceau adică politică. Courbet a desenat nişte cioplitori de piatră, Manei — fete simple, Fr. Rude, autorul Marseillezei folosea piatra pentru ca să proslăvească eliberarea poporului. Millet îşi oprise ochii pe ţăranii semănători. Cum scrie Blaga, „îngerii lui Lamartine îşi tăiau aripile ca să se facă maşinişti". Ţesătorii lui Hauptmann sunt o operă de protest social, Munch, Hodler, Käthe Kolwitz, cu Războiul ţărănesc sunt expresionişti protestatari, fără a fi pictori minori din cauza aceasta. Barlach desenase un cerşetor ca să spună ceva despre societatea lui. Ţipătul lui Munch a cutremurat conştiinţele unei generaţii, Otto Dix, George Grosz au făcut politică pe pînză, subtilul Rouault e autorul unei picturi intitulate Homo homini lupus, Goya, a faimosului Dezastrele războiului, în Mexic, de curînd, am putut să văd la Muzeul de artă modernă superbe pînze semnate de Siqueiros şi Diego Rivera de o actualitate cutremurătoare. Dar lista nu se opreşte aici. Dacă am căuta puţin şi în muzică am găsi destule teme de meditat la ideea că a face politică în artă rămîne încă o preocupare ce merită să fie salutată. A comenta realitatea în cuvînt, sunet și culoare nu e nici o erezie. Numai proștii cred că abstragerea totală de la ceea ce ne înconjoară ne dă mai mult talent.