Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)
1970-09-21 / nr. 6637
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 * * VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL BISTRIŢA-NASAUD (Urmare din pag. 1) prezintă situaţii comparative, sinteze ale experienţelor şi realizărilor obţinute în alte unităţi cu profil asemănător din ţară. Rezultatele dobîndite în staţiune, atît în munca de cercetare cît şi în producţie dovedesc marea însemnătate a îmbinării activităţii din aceste două sectoare. Faptul că în ultimii 10 ani staţiunea realizează între 750 000 şi 1 400 000 lei beneficii peste planul fixat este un argument elocvent în acest sens. O materializare concretă a muncii colectivului staţiunii este concentrată în expoziţia cu produse pomicole pe care oaspeţii sunt invitaţi să o viziteze, înconjurate de arome, înfrumuseţate de lumina darnică a soarelui, dar mai ales de mina pricepută a lucrătorilor, diferitele sorturi de mere — Welington, Golden delicios, Ionathan, Parmen auriu — şorturi de pere, între care se impune Untoasa Bosc, prunele din soiul Anna Phath — constituie o bună carte de vizită a celor ce fac să rodească bogat nu numai livezile staţiunii, ci şi cele din nord-estul şi nord-vestul Transilvaniei. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat le sunt înfăţişate principalele teme de cercetare rezolvate de staţiunea experimentală pomicolă Bistriţa. Cităm cîteva : perfecţionarea tehnicii de reducere a timpului pentru materialul săditor, stimularea germinaţiei seminţelor la pomi, determinarea viabilităţii lor, protejarea împotriva gerului a mugurilor altoiţi, rărirea chimică a fructelor, realizarea unor hibrizi de perspectivă la principalele specii de pomi şi arbuşti, îmbunătăţirea tehnicii păstrării merelor in timpul verii, analiza eficacităţii unor produse farmaceutice în protecţia plantelor, propuneri de raionare a Lom pomiculturii din localităţile Bistriţa, Beclean Năsăud, din zonele Cluj, Crişana, Maramureş. Secretarul general al partidului recomandă ca obiectivele ştiinţifice de viitor să fie orientate spre sporirea eficacităţii cercetării către îmbinarea judicioasă a cercetării, fundamentale cu cea aplicativă. Stabilirea limitelor bazinelor pomicole naturale pentru plantaţiile masive, elaborarea celor mai economice metode de folosire a terenurilor în pantă, precizarea speciilor şi sortimentelor pentru fiecare bazin pomicol, ameliorarea soiurilor indigene şi crearea de soiuri noi, găsirea celor mai eficiente căi de valorificare a produselor agricole şi studierea posibilităţilor de îmbinare economică a pomiculturii cu celelalte ramuri ale agriculturii sunt cîteva dintre obiectivele asupra cărora cercetarea ştiinţifică va trebui să insiste cu precădere. In cursul vizitei se subliniază preocuparea ca, alături de pomicultură, să se dezvolte şi zootehnia, perspectivele de a se realiza o cooperare mai bună între fermele pomicole şi unităţile productive agroalimentare, eficacitatea loturilor demonstrative, a pregătirii cooperatorilor pentru munca în acest sector prin încadrarea pe o perioadă de timp în activitatea productivă a staţiunii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de volumul şi calitatea producţiei la nivelul judeţului, de rezistenţa în timp a fructelor, recomandă să se dezvolte viticultura cu atît mai mult cu cît aici există tradiţii recunoscute în acest domeniu. Un popas într-una din livezile intensive, între pomii încărcaţi de roade, prilejuieşte aprecierea realizărilor, ca şi recomandarea ca acestea să fie extinse, adoptîndu-se cele mai potrivite măsuri pentru ca preţul de cost la hectar să fie cît mai scăzut Se indică, de asemenea, să se valorifice mai bine posibilităţile de extindere a staţiunilor experimentale şi să se ia măsuri ca drumul de la rezultatele cercetării la aplicarea în producţie să fie cît mai scurt In încheiere, secretarul general al partidului adresează specialiştilor staţiunii cuvinte de apreciere, felicitări pentru munca depusă în rezultatele obţinute. Producerea în cele două ferme ale staţiunii a 22 000 pomi ca material săditor, recordurile de 55—70 000 kg la ha la părul Cure şi 34 000 kg la mărul Ionathan datorite complexului de măsuri agrotehnice, experienţele popularizate şi recomandate de altfel unităţilor producătoare pentru a fi preluate, extinderea culturii coacăzului negru, care s-a dovedit rentabilă — realizări despre care oaspeţii sunt informaţi pe larg — constituie un îndemn pentru cei ce-şi desfăşoară activitatea aici de a-şi intensifica eforturile de cercetare, de a aduce noi contribuţii la dezvoltarea ştiinţei pomicole româneşti, domeniu în care avem recunoscute şi apreciate tradiţii. Următoarea unitate vizitată este fabrica de brînzeturi fermentate amplasată în zona industrială a oraşului. Tovarăşul Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi sunt salutaţi la sosire de ministrul industriei alimentare, Gheorghe Moldovan, şi de colectivul de conducere al întreprinderii. Această unitate a fost pusă în funcţiune în anul 1968, aici fabricîndu-se pentru prima dată în ţară, la scară industrială, lactoză farmaceutică şi un sort de brînză fermentată deosebit de apreciată, care constituie principalul produs al fabricii. Oaspeţii sunt informaţi că unitatea produce anual 1 300 tone brînzeturi fermentate şi alte produse din lapte pentru consumul curent al populaţiei. Această nouă unitate a industriei alimentare, ca şi numeroase altele înălţate în ultimul timp, atestă preocuparea pentru dezvoltarea sectorului bunurilor de larg consum, pentru satisfacerea cît mai corespunzătoare a cerinţelor populaţiei. Totodată, prezenţa în această zonă a fabricii este o dovadă a preocupării de a valorifica cît mai bine materia primă existentă, de a amplasa obiectivele economice cît mai aproape de resursele de materie primă, de a stimula şi pe această cale dezvoltarea diverselor ramuri economice, însoţiţi de ing. Ion Marian, directorul întreprinderii judeţene a industriei alimentare, oaspeţii parcurg principalele secţii de fabricaţie în ordinea fluxului tehnologic. Impresionează de la prima vedere condiţiile igienice în care se desfăşoară activitatea de producţie, nivelul tehnic de dotare. Utilajele şi instalaţiile, în mare parte automatizate, asigură o productivitate ridicată. Se subliniază eficienţa economică a agregatelor de lactoză, care permit valorificarea superioară a produselor secundare. De pildă, hectolitrul de zer, care se livra înainte la preţul de 7 lei unor unităţi agricole, este valorificat în prezent la o valoare de aproximativ 100 lei, prin extragerea industrială a lactozei farmaceutice. Valorificarea integrală a laptelui, obţinerea lactozei, precum şi a proteinelor utilizate în alimentaţia animalelor, fac ca eficienţa economică a acestei unităţi industriale să înregistreze un indice ridicat. Pe parcursul vizitei se dau explicaţii asupra caracteristicilor tehnice ale unor utilaje şi metodelor tehnice folosite. Secretarul general al partidului apreciază calitatea produselor şi eforturile depuse de acest tînăr colectiv. Revenirea în oraş este pentru populaţia Bistriţei un nou prilej de a-şi manifesta sentimentele de dragoste şi preţuire pentru secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a-şi afirma ataşamentul faţă de politica partidului şi statului nostru, faţă de idealul socialismului. De-a lungul arterelor şi în piaţa din faţa Consiliului popular judeţean se adună pentru a participa la adunarea populară, pentru a-l vedea şi asculta pe conducătorul partidului şi statului, cetăţeni ai Bistriţei şi locuitori ai satelor împrejmuitoare. Apariţia în balconul edificiului a tovarăşului Nicolae Ceauşescu este un moment în care mulţimea izbucneşte în puternice şi neîntrerupte aclamaţii şi urale. Se scandează „P.C.R. — Ceauşescu !“, „Ceauşescu şi poporul!“, „Ceauşescu — P.C.R.". Este o vibrantă exprimare a unor sentimente sincere, izvorîte din adîncul firii, din intimitatea sufletească a fiecărui participant la această adunare populară Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat în numele tuturor locuitorilor oraşului şi al judeţului Bistriţa-Năsăud de Adalbert Crişan, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular al judeţului, care a spus: „Uniţi şi înfrăţiţi în muncă, români, maghiari şi germani, îşi exprimă şi cu acest prilej deplina lor adeziune, profundul ataşament şi încrederea neţărmurită faţă de politica internă şi externă marxist-leninistă a partidului, îndreptată spre realizarea înaltelor idealuri de propăşire a României socialiste şi creşterea prestigiului socialismului pe plan internaţional. Crearea judeţului Bistriţa- Năsăud — a spus în continuare vorbitorul — a însemnat realizarea unor arzătoare şi sincere dorinţe ale oamenilor muncii din acest străvechi colţ de vatră românească, înscriind-o în inimile şi memoria noastră printre multiplele dovezi de înţelepciune cu care conducerea de partid, dumneavoastră tovarăşe Nicolae Ceauşescu, aplicaţi în mod creator principiile organizării şi dezvoltării noii societăţi socialiste Vizita dumneavoastră pe aceste locuri, care sunt consemnate cu litere de aur în istoria culturii româneşti prin operele lui George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Andrei Mureşean, este o mare cinste pentru noi toţi şi totodată un imbold în munca ce o desfăşurăm pentru dezvoltarea şi înflorirea economiei şi culturii judeţului nostru. Infăţişînd rezultatele obţinute in realizarea sarcinilor de plan pe primele opt luni ale acestui an, vorbitorul a subliniat că rămînerile în urmă provocate de calamităţile naturale din luna mai au fost recuperate integral în toate unităţile industriale. In încheiere, vorbitorul a spus Construirea în acest judeţ in viitorul cincinal a 11 noi obiective industriale, însemnate lucrări în agricultură, alte obiective social— culturale in valoare de aproape 3 miliarde lei, umplu inimile tuturor oamenilor muncii de bucurie şi generează noi energii creatoare pentru înfăptuirea cu abnegaţie a tuturor sarcinilor Luînd cuvîntul în continuare, ing. Vasile Trifănescu, directorul Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului din localitate, a arătat că în această nouă întîlnire cu locuitorii meleagurilor bistriţene se vede grija şi atenţia pe care partidul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, o acordă dezvoltării judeţului, ridicării acestor plaiuri din toate punctele de vedere. El a arătat că în ansamblul dezvoltări armonioase a tuturor judeţelor ţării meleagurile bistriţene, vor cunoaşte în viitorul cincinal profunde prefaceri că din fondurile statului se vor acorda investiţii importante care vor face posibilă creşterea producţiei valorice cu peste 250 la sută, sporirea numărului de salariaţi cu 45 000, dintre care 16 000 vor lucra în întreprinderile industriale de prelucrare a lemnului, valorificarea fructelor, a laptelui, a materialelor de construcţie, a inului, textile neţesute şi altele. Luînd cuvîntul, maistrul constructor Valentin Boncidai a spus : „Cu deosebită mîndrie şi bucurie raportăm conducerii de partid şi de stat, dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că sarcinile prevăzute în planul de stat pe anul 1970 în domeniul construcţiilor se înfăptuiesc zi de zi prin eforturile comune ale tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din judeţul nostru. Numai în acest an au fost date în folosinţă în oraşul Bistriţa 340 de apartamente, 36 săli de clasă, 3,5 km reţele de alimentare cu apă, 2,1 km reţele de canalizare. Sunt în curs de terminare 320 de apartamente, un cămin cu 216 locuri pentru şcolile din oraş, un internat cu 296 locuri pentru şcoala specială şi alte obiective social-culturale. Numai în oraşul Sîngeorz Băi s-au asigurat condiţiile necesare pentru construirea a două complexe sanatoriale cu o capacitate de 1 500 locuri, care vor face să crească aproape de trei ori capacitatea actuală a acestei staţiuni. In zilele însorite ale acestei veri — a spus în cuvîntul ei eleva Felicia Adriana Urs, de la Liceul nr. 2 din localitate — noi, şcolarii, am împletit bucuriile vacanţei cu munca pe şantier, aducindu-ne în felul acesta contribuţia la înlăturarea urmărilor calamităţilor din mai şi la ridicarea unor edificii social-culturale. Tinerii din oraşul nostru au participat la refacerea unor drumuri şi şosele, finisarea celor două şcoli care s-au dat în folosinţă în acest nou an şcolar, precum şi a noilor blocuri de locuinţe. Suntem mîndri să vă raportăm că efortul şi elanul nostru s-au cumulat cu cele ale oamenilor muncii de pe vastul şantier de construcţie al patriei noastre. Organizaţia de partid şi U.T.C. au reuşit să sădească în inimile noastre sentimentele înălţătoare ale patriotismului socialist, mîndria pentru tot ce se realizează astăzi în ţara noastră, dragostea fierbinte faţă de Dragi tovarăşi, Daţi-mi voie să vă adresez dumneavoastră, tuturor locuitorilor din oraşul Bistriţa şi din judeţul Bistriţa-Năsăud, un salut călduros din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a guvernului ţării şi a Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale). Am ascultat cu plăcere cuvîntările rostite aici de primul secretar al judeţului şi de ceilalţi tovarăşi care au vorbit despre rezultatele muncii depuse de locuitorii acestor meleaguri în frunte cu comuniştii. Mă bucur mult că şi dumneavoastră, la fel ca întregul nostru popor, realizaţi cu succes sarcinile actualului plan cincinal, aducîndu-vă astfel contribuţia la dezvoltarea multilaterală a patriei noastre socialiste. (Vii aplauze). Anul acesta, în multe judeţe ale patriei am avut o situaţie grea. Nici judeţul Bistriţa-Năsăud nu a fost ferit de urmările calamităţilor naturale care s-au abătut asupra ţării în primăvara acestui an. Constatăm însă cu satisfacţie că, datorită eforturilor depuse de toţi oamenii muncii sub conducerea comuniştilor, am reuşit să învingem aceste greutăţi. Astăzi întreprinderile noastre îşi realizează cu succes sarcinile de plan. Mă bucură faptul că şi oamenii muncii din întreprinderile bistriţene au învins greutăţile şi îşi îndeplinesc cu succes planul pe acest an. Doresc să vă adresez cele mai calde felicitări pentru toate rezultatele bune pe care le aveţi in activitatea dumneavoastră. (Aplauze, puternice, urale). Suntem, tovarăşi, în perioada de încheiere a cincinalului. De pe acum un număr mare de judeţe şi-au realizat sarcinile ce le-au revenit pe întreg planul cincinal şi dau producţie-marfă peste plan în valoare de miliarde de lei. Avem toate condiţiile ca planul cincinal să fie realizat mai devreme, ca pină la sfîrşitul anului să putem asigura condiţiile necesare trecerii la următorul plan cincinal. Cunoaşteţi ce s-a înfăptuit in acest cincinal — şi nu doresc acum să mă opresc asupra acestor realizări. Ţin insă să popor, faţă de Partidul Comunist Român, încrederea în viitorul luminos şi hotărîrea de a duce înainte măreaţa operă de construire a socialismului şi comunismului. Pentru membrii cooperativei agricole de producţie Bistriţa — a spus Gheorghe Jiga, preşedintele cooperativei — prezenţa dumneavoastră pe aceste meleaguri constituie un prilej de nemărginită bucurie şi satisfacţie, un nou imbold în muca pentru îndeplinirea sarcinilor ce ne revin din istoricele documente ale Congresului al X-lea al partidului nostru. După ce a prezentat munca menţionez că am reuşit să îndeplinim planul cincinal cu un ritm superior faţă de cel stabilit de Congresul al IX-lea al partidului. Acest succes se datoreşte muncii pline de hărnicie şi pricepere depuse de clasa muncitoare, ţărănime, intelectualitate, de toţi oamenii muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — care uniţi sub conducerea Partidului Comunist Român, au transpus cu cinste in viaţă sarcinile înscrise în planul de dezvoltare a patriei noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). În toţi aceşti ani partidul s-a preocupat ca, pe măsura dezvoltării economiei naţionale, să se îmbunătăţească şi condiţiile de viaţă ale oamenilor muncii. Numai anul acesta, ca urmare a generalizării măsurilor de sporire a tuturor salariilor, oamenii muncii vor primi, pe această bază, în plus circa 12 miliarde lei. Aceasta arată că întreaga politică a partidului nostru este îndreptată in permanenţă spre bunăstarea şi fericirea poporului, că acesta este ţelul suprem a tot ceea ce facem şi vom face in România socialistă. (Aplauze puternice, prelungite, urale). Peste cîteva luni vom începe activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor noului plan cincinal. In cadrul acestui plan judeţul dumneavoastră şi oraşul Bistriţa vor primi investiţii mari, de aproape 3 miliarde de lei — faţă de 800 de milioane cît aţi avut în actualul cincinal. Se vor construi 11 întreprinderi noi, se va dezvolta agricultura — ceea ce va face ca şi judeţul Bistriţa-Năsăud să cunoască un progres rapid, multilateral, creîndu-se astfel noi condiţii pentru ridicarea bunăstării locuitorilor acestui judeţ. (Aplauze puternice, urale, se scandează Ceauşescu-Ceauşescu !). Desigur, tovarăşi, realizarea acestor investiţii, construcţia celor 11 obiective industriale şi punerea lor la timp in funcţiune, vor cere eforturi mari; ele vor cere măsuri deosebite din partea organizaţiei judeţene de partid, a consiliului popular şi a tuturor oamenilor muncii — dar trebuie să fim conştienţi că numai prin eforturi unite se vor putea realiza cu succes aceste mari sarcini. Noi suntem convinşi, că oamenii muncii din Bistriţa — la fel ca toţi oamenii muncii depusă pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, realizările obţinute de ţăranii cooperatori sub conducerea organizaţiilor de partid, vorbitorul a înfăţişat perspectivele de dezvoltare care se deschid in faţa cooperativei. Pînâ în anul 1975, punind accent pe ramurile pomicolă şi zootehnie, ramuri cu cea mai mare pondere în cooperativă, vom spori suprafaţa de livezi cu încă 200 ha, iar în sectorul zootehnic vom face ca producţiile să sporească în aşa fel încît numai la lapte de exemplu producţia să crească de la 2 000 litri la 3 000 litri vacă furajată. In numele tutudin patria noastră — vor munci cu abnegaţie şi vor realiza cu succes aceste obiective privind dezvoltarea industriei şi agriculturii, aducindu-şi in felul acesta contribuţia activă la înfăptuirea în bune condiţiuni a viitorului plan cincinal — plan care va apropia mult patria noastră de nivelul ţărilor dezvoltate ale lumii. (Aplauze puternice). Preocupindu-ne de dezvoltarea patriei noastre, de ridicarea bunăstării poporului, noi avem permanent in vedere că trebuie să desfăşurăm o politică externă activă, de întărire a colaborării şi solidarităţii cu toate statele socialiste, de extindere a legăturilor noastre cu toate popoarele lumii, cu toate ţările fără deosebire de orinduire socială. Suntem convinşi că numai pe această cale uniţi cu ţările socialiste, cu forţele antiimperialiste de pretutindeni, vom asigura realizarea in bune condiţii a construcţiei socialiste in patria noastră şi vom contribui, totodată, la asigurarea păcii şi prieteniei între popoare. (Aplauze puternice, urale). Doresc să vă mulţumesc dumneavoastră tuturor pentru primirea călduroasă pe care ne-o faceţi, pentru cuvintele prin care aţi dat expresie profundei solidarităţi ce însufleţeşte pe toţi oamenii muncii După încheierea, intr-o atmosferă de mare însufleţire, a adunării populare a oamenilor muncii din oraşul Bistriţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat vizitează o expoziţie de planşe, grafice şi imagini care înfăţişează proiectele de dezvoltare a judeţului şi sistematizare a oraşelor şi satelor din această parte a ţării. Din expunerea pe care o face ing. Nicolae Beuran, director al I.P.S.C.—Cluj se evidenţiază cu claritate faptul că în anii viitori, ca urmare a investiţiilor făcute, se va crea şi în acest judeţ o bază puternică pentru industrializarea, dezvoltarea şi modernizarea oraşelor Bistriţa, Sîngiorz—Băi, Năsăud, Beclean, pentru sistematizarea localităţilor rurale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu relevă că oraşul, ca şi judeţul în întregul său are perspective frumoase de dezvoltare, apreror membrilor cooperatori, ne angajăm să nu precupeţi nici un efort, să muncim cu toate forţele de care dispunem pentru a întâmpina cea de-a 50-a aniversare a creării partidului nostru cu rezultate care să menţină cooperativa noastră în rîndul celor fruntaşe, să ne aducem şi noi contribuţia la înflorirea continuă a patriei noastre dragi. Republica Socialistă România. In aplauze prelungi, în aclamaţii furtunoase ale miilor de participanţi, la adunarea populară de la Bistriţa, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, din patria noastră. Noi vedem în toate aceste manifestări o expresie a unităţii trainice a întregului popor, a încrederii in partidul nostru comunist care conduce cu fermitate patria noastră pe calea socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, se scandează „P.C.R.—P.C.R. — Ceauşescu — Ceauşescu“). încrederea pe care întregul nostru popor o are in Partidul Comunist Român se datoreşte faptului că in întreaga sa activitate partidul nostru a făcut şi face totul pentru a servi interesele poporului, ale naţiunii noastre socialiste. Puteţi fi, convinşi, tovarăşi, că nu există nimic mai presus pentru comunişti, pentru partidul nostru decit servirea intereselor poporului, a cauzei socialismului. (Aplauze puternice, prelungite, se scandează „P.C.R.—P.C.R.“). Daţi-mi voie, in încheiere, să vă urez dumneavoastră tuturor locuitorilor oraşului şi judeţului dv. noi şi noi succese în munca pe care o desfăşuraţi, multă sănătate şi fericire. (Aplauze puternice, prelungite; se ovaţionează puternic pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general al Partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu). dază preocuparea proiectanţilor pentru a păstra în viitoarea sistematizare construcţiile durabile care satisfac cerinţele locuitorilor, pentru a realiza o valorificare judicioasă a zonelor turistice. Privind macheta ansamblului nou Decebal—Bistriţa, secretarul general al partidului recomandă să se ia toate măsurile ca investiţiile să fie realizate în timp util, să se depună o muncă susţinută ca oraşul Bistriţa, celelalte localităţi ale judeţului, să cunoască o dezvoltare pe măsura sprijinului important pe care partidul şi statul îl acordă dezvoltării armonioase a tuturor localităţilor. Este seara tirziu. Străzile oraşului sunt pline de oameni care vor să salute încă o dată pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care în fruntea partidului şi statului,aduce o contribuţie esenţială la opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la crearea unor vaste posibilităţi ca fiecare cetăţean al ţării să-şi poată afirma întreaga capacitate şi personalitate, să contribuie din plin la asigurarea bunăstării şi prosperităţii poporului Ca şi în judeţul Mureş, vizita de lucru in judeţul Bistriţa-Năsăud a ilustrat preocuparea secretarului general al partidului de a se consulta la faţa locului cu oamenii muncii cu cadrele de partid şi de stat asupra sarcinilor ce urmează a fi îndeplinite asupra măsurilor celor mai corespunzătoare pentru realizarea lor. Pretutindeni, la unităţile vizitate, la Consiliul popular judeţean, s-au purtat discuţii fructuoase, s-au făcut numeroase propuneri pentru soluţionarea problemelor pe care le ridică realizarea noilor obiective economice, social-culturale din judeţele vizitate. Primirea călduroasă entuziastă, pe care oamenii muncii — români maghiari, germani — au făcut-o tovarăşului Nicolae Ceauşescu se înscrie ca o nouă şi importantă mărturie a adeziunii totale a maselor faţă de politica partidului, a hotâririi tor de a face totul pentru realizarea cu succes a programului elaborat ***Congresul al X-lea al partidului, chezăşie a înaintării impetuoase a României pe drumul progresului multilateral pe drumul glorios al socialismului. N. POPESCU-BOGDANESTI NICOLAE DRAGOS MIRCEA S. IONESCU Aspect din timpul vizitei la fabrica de brînzeturi Suni trecute în revistă companiile de onoare LUNI 21 SEPTEMBRIE 1970