Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)
1970-09-17 / nr. 6634
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 JOI 17 SEPTEMBRIE 1970 IDEEA l-A VENIT PE CÎND ERA LA PRACTICĂ Merglnd în unna unei prese de balotat paie și fin uneori se poate observa că balotul nu este legat sau că nodul nu a rezistat. Cauza o constituie lipsa în literatura de specialitate a unui studiu cinematic a aparatului de legat de la presa de balotat, lipsă ce implică imposibilitatea unei reglări corecte. încă de cînd era studentă, aflînd în timpul unei practici efectuate la întreprinderea de utilaj mecanic din Medgidia cît de important ar fi un asemenea studiu, tînăra ingineră Victoria Niculescu a hotărît să abordeze această temă. Studiul cinematic întocmit de ea cuprinde toate fazele posibile în care se poate afla fiecare mecanism al aparatului de legat. După etapa grafo-antalitică s-a trecut la experimentare . „Fiecare din cei patru parametri în funcţie de care am trasat diagramele, ne spunea Victoria Niculescu, a necesitat verificarea in practică, pe care am făcut-o la Institutul de Cercetări pentru Mecanizarea Agriculturii. Alura curbelor trasate după valorile experimentale a coincis cu cea a curbelor teoretice“. Urmează ca întreprinderea din Medgidia, producătoare a acestui tip de maşini , să treacă la aplicarea studiului pe care specialiştii de aici l-au apreciat ca fiind foarte bun şi mai cu seamă foarte preţios. Pe baza studiului, înainte de a fi date în exploatare, mecanismele aparatului de legat se vor regla la valorile indicate. S-a prevăzut şi posibilitatea de reglare chiar în trifpul şi la locul funcţionării, datorită simplităţii de execuţie a acestor operaţii. De remarcat că diagramele trasate servesc şi la studiul dinamic şi energetic al aparatului, permiţînd obţinerea unui coeficient cît ma ridicat de siguranță în exploatare. Ing. ION VOICU DUMITRU GHEAŢĂ LA VÎLCEA In municipiul Rîmnicu Vil.1 cea, s-a cat in foîlosinţă o nouă sală de artă. Inaugurarea sălii a fost făcută cu expoziţia itinerantă a pictorului Dunai-*“ tru Gheaţă. Se îndeplineşte astfel o dorinţă mai veche a tinerilor artişti plastici vîlceni. Paralel cu aceasta a fost alcătuită încă o expoziţie cuprinzînd lucrările pictorilor debutanţi organizată în sala Casei municipale de cultură. Expoziţia constituie o „probă“ a potenţialului creator al celor mai tinere penele înaintea „consacrării“ de mai tirziu din noua sală recent inaugurată. V. R. PALATUL CELOR 365 DE FERESTRE „Palatul baroc“ din Oradea, obiectiv turistic menţionat in toate ghidurile despre ţara noasstră editate în străinătate ne-a fost prezentat de prof. Virgil Giurcă, directorul Muzeului judeţean . „Palatul celor 365 de ferestre”, cum este numit, a început să fie construit în anul 1762 după planurile arhitectului Hillebrandt. Lucrările au durat 14 ani. Palatul prezintă unele asemănări cu reşedinţa episcopală din Würzburg privind dispunerea rezalitului central şi organizarea spaţială. Spre deosebire de alte construcţii, realizate de arhitect, palatul din Oradea reprezintă culmea artei sale, fiind un monument deosebit de valoros in contextul arhitecturii barocului tirziu. De curînd au fost terminate lucrările de restaurare. Edificiul va fi ca acum 250 de ani. Cea mai interesantă noutate pentru vizitatori va fi organziarea în incinta palatului a Muzeului Ţării Crişurilor care cuprinde interesante piese etnografice, documente istorice şi culturale, mărturii ale timpului etc. privind viaţa şi activitatea oamenilor de pe cele trei Crişuri. VALENTIN BUZLEA POPASUL DIN VALEA URSULUI Pe drumul de piatră care acum 2000 de ani unea castrele romane de la Dunăre cu cetăţile dacice din Carpaţi, la o adiere de umbră a stejarilor seculari din Ţară lui Litovoi şi Seneslau, se află un loc din legendă —■ Valea Uisului, stăpînită cîndva de duhuri pădureţe invocate de pădurarii povestitori în seri tîrzii de toamnă cu luceferi şi vîrcolaci. Iar astăzi, locul spiriduşilor şi priculicilor din Valea Ursului a fost ocupat de multicolore corturi turistice, iluminate cu petromax, străjuite de tranzistoare. Valea Ursului de lingă Rm. Vîlcea a devenit o vale a popasurilor turistice. Lingă campingul cu corturi meşterii de case din Ceauru au prins în scoabe de lemn 20 de cusuţe-camping adăpostite în rugi de mure. Miniaturizarea creează asociaţii de basme şi după citeva zile şi nopţi petrecute in liniştea pădurii, după ce au fost uitate angoasele semnelor de circulaţie ale oraşelor, începi să auzi spiriduşii pădurii, care n-au părăsit legendele, doar s-au retras, din calea turiştilor puţin mai la vale.. I. M. ÎN PODGORIILE DRAGĂŞANILOR Tinerii ingineri, tehnicieni şi cooperatori din 25 de unităţi C.A.P. şi de stat cu sector viticol dezvoltat s-au întrunit în cadrul unei consfătuiri de lucru organizată de Comitetul judeţean Vîlcea al U.T.C. la staţiunea experimentală viticolă Drăgăşani. Cu acest prilej cercetătorii staţiunii le-au prezentat noile probleme privind producerea materialului săditor viticol, sistemele de cultivare şi conducere a viţei, folosirea ierbicidelor, producerea şi conservarea vinurilor de calitate. Expunerile au fost însoţite de vizite la şcoala de viţă în plantaţiile model, la complexul de vinificaţie, în final li s-au prezentat tinerilor sarcinile ce revin organizaţiilor U.T.C. din mediul rural în activitatea de cultivare şi extindere a plantaţiilor de viţă, una din preocu Locotenentul Mihai Gheorghe a oftat uşurat şi, intr-o discuţie ulterioară, aparent total întîmplătoare, i-a dat să înţeleagă Marianei Prodan că viitorul ei logodnic e un om de nădejde. Fusese doar o alarmă falsă... * ★ A doua zi am părăsit oraşul îndreptîndu-mă cu o maşină a miliţiei spre Sibiu, unde am ajuns pe la prins. Asta îmi dădea peste cap lista cu planificarea, dar colonelul Vlad îmi telefonase de dimineaţă şi-mi spusese că in drumul lui cert spre graniţă Ahmet Weiss alesese o variantă care trecea probabil prin acest oraş. Omul era destul de abil; nu voia să pară prea grăbit, poza pe mai departe într-un turist cumsecade, care-şi incintă ochiul cu frumuseţile patriei noastre. Dacă voiam să-l văd, la faţă n-avea rost să mai alerg pînă la frontieră, spusese colonelul, şi îi dădui dreptate, deşi mi s-ar fi părut mai spectaculos să-l aştept acolo ca să-l pot filma părăsind țara și apoi intrînd din nou... Tot drumul făcut în întîmpinarea lui Ahmet. Weiss l-am folosit reamintindu-mi cele aflate în două zile care au urmat telefonului colonelului Vlad. In acest timp, stătusem de vorbă cu un căpitan de la interne, cu un locotenent major de la o circă de miliţie, despre un violonist, cu locotenentul Şelaru de la securitate şi răsfoisem un biblioraft doldora cu foi dactilografiate şi fotografii. In felul acesta am aflat cum devenise interesant dintr-un anumit punct de vedere domnul Ahmet Weiss. Primele lămuriri mi le-a dat, cum spuneam, un căpitan al cărui nume lui l-am reţinut şi pentru asta ii cer scuze. Mi-a relatat următoarele : Ni s-a părut curios că domnul la care ne referim intra în ţară pe data de 19 iulie pentru a şaptea oară în acest an. Deci, cam o dată pe lună. Zilele variau, dar după ce am cercetat, am văzut că traseul străbătut de automobilul lui verde, un Jaguar cu nr. XV 15—11, era, cu mici excepţii, acelaşi: frontieră (Curtici, Borş, Episcopia Bihorului) apoi ca punct final Constanţa, după ce trecea fie pe varianta Ardeal, fie prin Cimpia Dunării. Folosea cam aceleaşi hoteluri şi personalul îşi amintea de el ca de un om colosal de zgircit. Cu destulă greutate cei de la miliţia economică au stabilit că intra cu bani puţini, dar pe drum se cam înbogăţea şi s-a tras concluzia că făcea contrabandă cu ceasuri de aur marca „Herma“. S-au găsit şi vreo zece oameni care cumpăraseră obiectele de la el. Era însă o afacere destul de modestă, cel mult patru sau cinci asemenea exemplare de fiecare drum. Cel puţin aşa am dedus după aproximarea cheltuielilor efectuate în fiecare dintre călătoriile sale. Eram tentaţi să luăm măsurile de rigoare dar tocmai atunci ni s-a semnalat că personajul intrase în atenția colegilor de la securitate... ★ — Tovarăşe locotenent major, vă aduceți aminte de povestea aceea ciudată cu ceasul de aur „Herma“.? — Cum să nu ! Dar n-a fost ciudată la început, ci de abia mai tirziu. Din capul locului părea ca un caz banal și-atît. Căpătasem misiunea să refac, pe cît posibil, programul avut de domnul Ahmet Weiss în perioada 20—23 iulie, cit a stat la hotelul Lido și, mai ales, felul cum a plasat ceasurile „Herma“. A fost o treabă destul de anevoioasă, dar noi, uneori, trebuie să cam scoatem apă şi din piatră seacă.— Şi reuşiţi să daţi peste cap proverbul ? — Cu destulă greutate. Domnul ăsta, cit a stat la Lido, a vindut două ceasuri. Unul nu ştim cui, dar celălalt l-a plasat cu două mii de lei unui violonist de mina a treia, pe care îl cam aveam în atenţie, pentru că se învîrtea prin restaurant mai ales dimineaţă pe terasă şi la ştrand, de unde cumpăra fel de fel de fleacuri de la străini. II cheamă Gigi Prodeanu... Cînd am auzit numele, gîndul mi-a fugit la inginerul Prodan, tot Gheorghe, şi am sperat că e vorba de o greşeală a ofiţerului. Asta pentru pigmentarea reportajului, îmi convenea grozav ca specialistul în cibernetică să se dea drept violonist şi să se fi întîlnit cu Ahmet Weiss în felul acesta, accidental. — Cum aţi spus ? Prodeanu ?! Nu Prodan ? — Nu! Prodeanu. Născut la Iaşi în 1927, octombrie 14. L-am invitat la noi şi a recunoscut imediat. Ne-a dat şi o declaraţie detaliată, cu o descriere destul de amănunţită a celui care-i vînduse ceasul, chiar şi numele pe care i-l rostise o femeie cu care acesta stătuse la masă : Ahmet. — Era o infracţiune ? — Cum să nu ? — De data asta nu pentru că Prodeanu avea ceasul la nună, nu-l cumpărase deci pentru speculă. — Şi coincidenţa de care vorbeaţi ? — Trecuse o săptămînă, persoana Weiss ieşise din atenţia noastră, cînd mă trezesc cu Gigel Prodeanu la secţie. Era, sau se făcea că e, supărat foc. A folosit nişte cuvinte destul de tari şi in dialogul nostru a fost destul de necontrolat. Primise o scrisoare care-l convoca pentru o zi şi o oră, într-o joi mi se pare, la zece seara, în restaurantul Lido. Domnul Prodeanu considera scrisoarea o provocare. Ne-a făcut proces de intenţie, ţipina Că vrem să-l băgăm în puşcărie pentru un ceas şi că ne chinuim să inventăm fel de fel de probe false. — De unde concluzia asta ? — Biletul cu pricina era semnat „Ahmet“. Dar pentru că Weiss era de acum în atenţia altora, l-am liniştit pe Prodeanu şi cu toate asigurările, l-am rugat să se ducă acasă şi să n-aibă nici o grijă. Scrisoarea am trimis-o locotenentului Şelaru de la securitate, care se ocupa în perioada aceea de „turistul“ străin. ★ — Cu scrisoarea asta ne-am cam bătut cuie in talpă — rosti locotenentul Aurel Şelaru. — O spuneţi cu mult spirit autocritic. O fi vorba de eroarea despre care a pomenit alaltăieri colonelul Vlad ? — Şi pe care v-a invitat s-o găsiţi singur. Cam aşa e. A fost o greşală. De fapt misiva nu putea fi expediată de Ahmet, pentru că el, în ziua aceea, nu se găsea la Braşov. Ar fi putut s-o lase cuiva cu rugămintea s-o pună la o dată respectivă, dar şi posibilitatea asta se excludea, pentru că el folosise acum drumul prin sudul ţării, şi nu atinsese Braşovul. Cum vedeţi însă, de pe plicul acesta destinatarul se numeşte G. Prodan şi nu Prodeanu. Apoi adresa : Ana Ipătescu 14. Dar Prodeanu locuieşte la numărul 33. Factorul i-a dat însă scrisoarea crezind că expeditorul n-a ştiut precis numărul. Aioi ce-am făcut ? Am scotocit strada şi n-am dat de nici un Prodan. Am raţionat atunci că de fapt e tot scrisoarea violonistului, că e amestecat în cine ştie ce treabă de contrabandă cu Ahmet și l-am luat într-o supraveghere foarte atentă și discretă. Ghiciți unde am greșit ? Am întors faptele pe toate fetele. Negăsind nimic, m-am dat pînă la urmă bătut. — Recunosc că nu. — La vremea aceea, eu habar n-aveam de existența inginerului Prodan. Dacă aş fi ştiut, poate mi-aş fi pus nişte întrebări. Poate... Aşa că, am omis pur şi simplu să mă gîndesc dacă nu e vorba de alt destinatar şi, mai ales, dacă nu mai există o stradă cu acelaşi nume în Bucureşti. Şi mai erau vreo bilete... Aşa că am tăbărit pe pista Prodeanu... (Va urma) de VIOREL BURLACU pările tradiţionale ale agriculturii vîlcene. Prin buna sa organizare şi coordonare, consfătuirea de la Drăgăşani se constituie una dintre cele mai eficiente activităţi ale comitetului judeţean U.T.C. în rîndul tineretului sătesc. V. RAVESCU • • • DE LA UN TRANSPORT CLANDESTIN. Tractoristul Miodrag Boghicevici (21 de ani), din comuna Socol, jud. Caraş-Severin s-a angajat să efectueze un transport clandestin de lemne pentru B. I. Ca să nu fie observat a pătruns in pădure pe un drum interzis circulaţiei publice. In timpul unei manevre de întoarcere, remorca s-a prăbuşit într-o prăpastie, tinind după ea tractorul. M. Boghicevici şi-a pierdut viaţa în acest accident. • • • SCINTEI. La magazinul pentru copii „Ursuleţul“ din Suceava a izbucnit un incendiu care a provocat pagube de circa 15 000 de lei. ntrucît clădirea urma să fie racordată la reţeaua de termoficare, instalaţia ei trebuia să sufere unele adaptări. In acest scop cu o zi înainte fuseseră tăiate ţevile din magazin. La 11 septembrie, cînd unitatea comercială era închisă, sudorul Gheorghe Moroşan lucra la subsol. Scînteile de la aparatul lui au pătruns pe ţevile tăiate anterior pînă în magazin aprinzînd obiectele din rafturi. • • • COPIII ŞI FOCUL, în comuna Buciumeni, jud. Dîmboviţa, copiii lui Ion Sandu, jucindu-se cu chibrituri in grajd au provocat un incendiu în care a ars acoperişul şi 3 000 kg fin. Din fericire, cei mici au scăpat cu viaţă. In satul Obislavu, jud. Vîlcea, deznodămintul unei intimplari asemănătoare e mult mai tragic. Doi copii, Vasile Nicolae şi Vasile Ion, jucîndu-se cu focul in apropierea unei clăi de fin au provocat un incendiu în care au pierit şi ei. • • • FARA OCUPAŢIE. Dumitru Făgădar (22 de ani) din Turda, şi Vasile Buia (21 de ani), au urmărit-o pe tînăra I. T. care se îndrepta împreună cu un prieten spre şantierul staţiei de 110 KV din Cimpia Turzii. Ajunşi acolo, D. Făgădar ameninţînd-o cu cuţitul a violat-o pe I. T. in timp ce amicul său il ţinea la respect pe însoţitorul ei. La strigătele victimei, muncitori de pe şantier au pornit in urmărirea celor doi cuţitari care s-au ascuns în lanurile de porumb. Inutil, însă , a doua zi au fost identificaţi şi arestaţi. • • • PREA MULTA ÎNCREDERE. Aurel Dincă era magaziner principal la Autobaza Transporturi Auto nr. 9 Tirgovişte, împreună cu distribuitorii de materiale M. Iringiuc şi M. Constantin şi-a creat prin diverse mijloace plusuri de piese de schimb pe care apoi le-a valorificat însuşindu-şi contravaloarea lor. Deşi in martie anul acesta a fost găsit cu un plus de 31 000 lei şi o lipsă în gestiune de 5 648 lei ...a fost menţinut în funcţie. Consecinţa : până în prezent a mai furat piese de încă 9 100 lei. Se află sub urmărire penală. JM“ LA OPERA In 1967, la cea de a patra ediţie a Festivalului „George Enescu", unul dintre spectacolele lirice care a atras publicul in mod deosebit a fost „Aida“, prilej de cunoaştere a unei cintăreţe de faimă — Marcela de Osma — şi de debut in Radames pentru o mare voce a operei româneşti — Ludovic Spiess. Iată că şi actuala ediţie reia spectacolul verdian, care ţine afişul în această montare de mai bine de un deceniu. De astă dată, în rolurile principale alţi doi interpreţi favoriţi ai publicului — soprana Virginia Zeani şi tenorul Ion Buzea. In seria reprezentaţiilor de operă programate, „Aida“ ocupă un loc favorizat, prin larga ei popularitate, prin şansele de a oferi nu numai un spectacol de voci, ci şi fastul decorurilor, mişcării scenice, culorilor. Desigur, anii au început să lase urme în aspecte ale montării, ale concepţiei regizorale. Cu timpul, „Aida“ de la Opera Română devine treptat o piesă muzeală, care slujeşte de cadru uner oaspeţi. Nu s-au epuizat resursele publicului, iată de ce credem că un efort de reconcepere a spectacolului nu este inutil. Mai ales că în stagiunea viitoare, „Aida" verdiană împlineşte respectabila şi surprinzătoarea vîrstă de 100 de ani. Schimbări substanţiale în montare, reluarea repetiţiilor de studiu pentru orchestră şi cor, reevaluarea expresiei muzicale şi actoriceşti a rolurilor se înscriu în acest sens în obligaţiile de onoare ale primei noastre scene lirice. Ceea ce am urmărit in ultimul spectacol din acest Festival, poate fi apreciat ca un final de serie, nu lipsit de strălucirea unei distribuţii de Festival Virgina Zeani aduce contribuţia unei experienţe operistice remarcabile, în întruchiparea personajului titular. Nu secondată, ci concurată de Elena Cernei,— Amneris — prezenţa ei pe scena românească este o certă realizare. Elena Cernei, Ion Buzea, iată alte nume de primă mărime ale artei lirice româneşti. Modul în care fac faţă unui spectacol de anvergură se dovedeşte demn de atenţia acordată de ascultători, de ropotele generoase ale aplauzelor. Fiecare interpret — şi ne gândim nu numai la cei menţionaţi, ci şi la ceilalţi membri ai distribuţiei — a avut momentul său de satisfacţie, pe care nu îl umbrim cu eventualele îmbunătăţiri posibile, observate de-a lungul spectacolului. Păstrăm o impresie de ansamblu satisfăcătoare, dublată, după cum spuneam, de dorinţa reîntineririi acestei capodopere verdiene, pe scena Operei Române. Eforturile constatate în compartimentul solistic, coral, orchestral şi coregrafic, justifică această remarcă. Sîntem convinşi că nu am asistat la un spectacol limită, ci la o concluzie deschizătoare de noi orizonturi. Poate că viitorul Festival va fi şi în acest sens un hotar de progres, corespunzător unor exigenţe pe care înseşi calităţile colectivului Operei Române le impun. Aspect din timpul unuia dintre concerte. GRIGORE Foto : EDMUND HOFFER CONSTANTINESCU SUNETUL MUZICII : rulează la Patria (orele 9 ; 12,45 ; 16,30 ; 20,15). PĂSĂRILE : rulează la Luceafărul (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), Stadionul Dinamo (ora 19,30), Grădina Doina (ora 20). MN ARŞIŢA NOPŢII : rulează la Capitol (orele 8,30; 10,45; 13,15; 16; 18 30; 21), PATRICIA ŞI MUZICA rulează la Bucureşti (orele 9 ; 11,15 ; 13,45; 16,15 ; 18,45 ; 21). DEGETUL DE FIER : rulează la Feroviar (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30) Excelsior (orele 9 ; 11,15 ; 13.30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30), Gloria (orele 9 ; 11 15 ; 13 30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30). INTILNIREA : rulează la Festival (orele 9; 12; 15,30; 18,15; 21), Melodia (orele 9; 12; 15,30; 18,15; 21), Modern (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20,15), Favorit (orele 10; 12 30; 15,30; 18; 20,30), Grădina Festival (ora 19,30), Arenele Romane (ora 19 30). NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). FRAGII SĂLBĂTICI : rulează la Central (orele 8,45; 10,45; 12,45; 14,45; 16,45; 18,45; 20,45). TĂCEREA BĂRBAȚILOR : rulează la Lumina (orele 9,16 în continuare , 18,30; 20,30). ASTERIX ȘI CLEOPATRA : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). HATARI : rulează la Timpuri Noi (orele 9,30—15 30 în continuare) ; FILME DOCUMENTARE SPORTIVE ROMANEŞTI (orele 18,30—20,4,5 în continuare). ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE : rulează la Griviţa (orele 10,30; 16; 18,15; 20,30). DREPTUL DE A TE NAŞTE : rulează la Înfrăţirea (orele 15,30; 17,20,; 20), Moşilor (orele 15,30; 18), Grdina Moşilor (ora 20), Grădina Unirea (ora 20,15), Unirea (ora 18). MONŞTRII : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18), Grădina Buzeşti (ora 20,15) CĂSĂTORIE IN STIL GREC : rulează la Dacia (orele 8,45—20.30 în continuare). DRAGOSTE ŞI VITEZA : rulează la Bucegi (orele 10; 15,45; 18), Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30), Mioriţa (orele 11, 15; 17,30; 20), Grădina Bucegi (ora 20,15). NOUL ANGAJAT : rulează la Unirea (ora 15,30). OPERAŢIUNEA LADY CHAPLIN : rulează la Lira (orele 15,30; 18), Grădina Lira (ora 20). JANDARMUL SE ÎNSOARĂ : rulează la Drumul Sării (orele 15,30 ; 17,45 ; 20), Rahova (orele 15,30 ; 18), Grădina Rahova (orele 20) ÎNTÂLNIRE LA VECHEA MOSCHEE : rulează la Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,30). INTRUSA : rulează la Cotroceni (ora 15,30). MARILE VACANȚE : rulează la Cotroceni (orele 17,45; 20). PETRECEREA rulează la Volga (orele 16; 18;15, 20 30), Popular (orele 15,30; 18; 20,15), Parcul Herăstrău (ora 19,30). AȘA AM VENIT : rulează la Viitorul (ora 20,15). SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO : rulează la Viitorul (orele 15,30; 18). MAYERLING (ambele serii) : rulează la Aurora (orele 9; 12; 16; 19,30) Tomis (orele 9; 12,15; 15,30) , Flamura (orele 16; 18,15; 20.30) , Grădina Aurora (ora 19), Grădina Tomis (ora 19). AMBUSCADA : rulează la Munca (orele 16; 18, 20). ACEASTA FEMEIE : rulează la Flacăra (orele 16 , * 18; 20), Ferentari (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). TIFFANY MEMORANDUM I rulează la Arta (orele 15,30; 18), Grădina Arta (ora 20,15). CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTORULUI MABUSE : rulează la Vitán (orele 15,30; 18), Grădina Vitán (ora 20). CLIPA DE LIBERTATE : rulează la Progresul (orele 15,30, 18). DEPARTE IN APUS : rulează la Ferentari (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). D-ALE CARNAVALULUI : rulează la Pacea (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). SALARIUL GROAZEI : rulează la Progresul-Parc (ora 20). FREDDY ȘI CINTECUL PRERIEI : rulează la Cosmos (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). LALEAUA NEAGRĂ : rulează la Cinemateca-Union (orele 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21). ARGOMAN SUPERDIABOLICUL : rulează la Crîngași (orele 15;30 ; 18 ; 20,15)., JOI, 17 SEPTEMBRIE 1970 Opera Română : DON CARLOS — ora 20. Teatrul „C. Tănase“ (La Grădina Boema) : SONATUL LUNII — ora 20 ; Circul ,,Humberto“ (Parcul de lîngă Hipodrom, Cal. Plevnei) . PROGRAMUL ATRACŢIILOR MONDIALE — ora 16. PROGRAMUL I • 17,30 Deschiderea emisiunii — Emisiune în limba maghiară. • 18,00 Concursul şi Festivalul Internaţional „George Enescu“. • 18,45 Rapsodia română — „Horă la Prislop“. • 19,10 Anunţuri, publicitate, sumarul serii. a 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. • 19,30 Telejurnalul de seară. • 20,00 Film serial : „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn“ — („Gheţarii sunt în primejdie“). • 20,30 Cadran internaţional, a 21,10 Al V-lea Concurs şi Festival. Internaţional „George Enescu“. Concertul în Do major pentru violoncel şi orchestră de Haydn. Interpretează : Mstislav Rostropovici, acompaniat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române. Dirijor : Iosif Conta. Prezintă : Radu Gheciu. a 21,45 Poşta T.V. de Ion Bucheru. a 21,55 Film artistic : „De unul singur“ cu Harry Guardino şi Barbara McNair. Premiră pe ţară, a 23,25 Telejurnalul de noapte, a 23,35 închiderea emisiunii programului I. PROGRAMUL II A 20,00 Film artistic : „Păpuşa“ — producţie a studiourilor cinematografie poloneze (seria a II-a). A 21,20 Actualităţi literare, a 21,50 Muzică uşoară cu formaţiile „Mondial“ şi „Dixiland“, a 22,15 Agenda Concursului şi Festivalului internaţional „George Enescu“. Se Împlinesc 70 de ani de la naşterea lui Ion Fonaghi, luptător revoluţionar, care s-a dăruit cu abnegaţie idealurilor de libertate şi progres social ale clasei muncitoare din România, ale Întregului nostru popor. După terminarea claselor primare şi liceului, dînd curs unor înclinaţii manifestate în anii de şcoală, se înscrie la universitate cu intenţia de a deveni inginer constructor. Evenimentele revoluţionare din toamna anului 1918 din Ungaria îl găsesc pe tinărul Fonaghi alături de masele muncitoare. Participind la lupta pentru proclamarea republicii ungare, pentru victoria revoluţiei proletare şi apărarea ei, el dovedeşte un profund ataşament la principiul internaţionalismului proletar. După înăbuşirea revoluţiei proletare ungare Fonaghi s-a refugiat în Austria, apoi în Cehoslovacia, iar la începutul anului 1922, se reîntoarce în România. După revenirea în ţară îl găsim o perioadă de timp la Oradea, unde munceşte ca zidar, apoi la Satu- Mare. Trăind în mediul muncitoresc, tînărul Fonaghi ia cunoştinţă cu viaţa, preocupările şi aspiraţiile lucrătorilor, siimţindu-se din ce în ce mai legat de ei, de lupta lor pentru drepturi şi libertăţi democratice. im FOmH pentru o viaţă mai bună. Dorind să facă cunoscute opiniei publice aspecte din muncă şi acţiunile lor pentru satisfacerea unor deziderate economice şi politice, el trimite corespondenţe ziarelor „Világosság“ („Lumina“) şi „Munkás“ („Muncitorul“) — organede presă in limba maghiară ale P.C.R. Numit în anul 1923 redactor al publicaţiei „Uj Harcos“ („Noul luptător“), organ al Uniunii Tineretului Socialist, aflat sub îndrumarea P.C.R., Fonaghi şi ceilalţi membri ai redacţiei au militat, in paginile ziarului, pentru educarea tineretului in spiritul ideilor revoluţionare, pentru antrenarea lor la acţiuni menite să le îmbunătăţească condiţiile de muncă şi viaţă şi să le asigure dreptul de organizare. In acelaşi an, Ion Fonaghi devine membru al Partidului Comunist Român. Cunoscînd îndeaproape situaţia şi aspiraţiile tineretului muncitor, Fonaghi primeşte însărcinarea din partea partidului de a activa în cadrul organizaţiei comuniste de tineret din Arad, iar apoi în condiţii de ilegalitate, in cadrul sindicatelor unitare, organizaţiilor de tineret sau Ajutorului Roşu la Arad, Timişoara, Braşov, Oradea şi pe Valea Someşului. In anul 1926 Fonaghi se găsea la Tg. Mureş, unde, împreună cu alţi comunişti, încercă să organizeze o tipografie ilegală. Este surprins de agenţi ai Siguranţei in plină activitate şi arestat, condamnat la 5 ani închisoare şi întemniţat la Doftana. înăsprirea regimului din închisoare il determină ca in anii 1927 şi 1928 să declare, în mai multe rînduri, in semn de protest, greva foamei. Suferinţele indurate in timpul detenţiunii îi agravează boala de pămînt de care suferea şi la 1 aprilie 1929 Ion Fonaghi încetează din viaţă. Devotamentul cu care s-a dăruit cauzei revoluţionare, luptei clasei muncitoare, ni-l păstrează insă mereu ca o pildă luminoasă in slujirea idealurilor partidului, ale poporului. FLORIAN TANASESCU