Scînteia Tineretului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 6673-6697)
1970-11-25 / nr. 6693
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970 • din iniţiativa Comitetului judeţean Tulcea al U.T.C. In colaborare cu Muzeul Delta Dunării şi Inspectoratul şcolar judeţean, in cinstea celui de-al IX-lea Congres al U.T.C. in toate şcolile şi liceele de pe cuprinsul acestui judeţ va poposi o expoziţie-ştafetă care este alcătuită dintr-o seamă de fotografii şi diferite obiecte care înfăţişează cele mai importante descoperiri arheologice de pe teritoriul judeţului. Pe lingă explicaţiile necesare care se vor da tinerilor in fiecare loc de popas, această expoziţie este însoţită de filme documentare, diapozitive şi expuneri susţinute de către cercetătorii şi specialiştii de la Muzeul judeţean. In acest fel tinerii vor cunoaşte mai bine şi in mod direct diferitei» * perioade de formare şi dezvoltare a poporului român De aceste meleaguri, DIN CINSTEA MARELUI Eveniment din viaţa tineretului patriei noastre. Congresul al IX-lea al U.T.C., mecanizatorii din C.A.P. şi I.M.A., din judeţul Tulcea se vor întilni in luna decembrie în cadrul unui concurs tip „Cine ştie, ciştigă“ a cărui primă fază (comunală) se desfăşoară in prezent. Concursul va constitui un bun prilej de verificare şi însuşire a cunoştinţelor profesionale şi va fi urmat de o manifestare care se va numi „Ziua mecanizatorilor“ in al cărui cadru se vor face expuneri care vor releva cele mai recente noutăţi tehnice pe ramură, se vor efectua demonstraţii practice cu noile maşini primite în dotare, se vor organiza întreceri pentru remedierea unor defecţiuni tehnice ce se pot ivi în diverse situaţii, iar in ultima zi a manifestărilor un număr cit mai mare de tineri mecanizatori vor face o excursie la Uzinele „Semănătoarea" din Bucureşti, unde vor avea un schimb de păreri cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei întreprinderi. G. D. ÎNTÎMPINÎND SEMICENTENARUL PARTIDULUI Gloriosul jubileu al Partidului Comunist Român constituie pentru tineretul şcolar din ţara noastră un nou prilej de a cunoaşte direct lupta comuniştilor, abnegaţia şi spiritul de sacrificiu care timp de cinci decenii i-a animat pînă la victoria orînduirii socialiste pe pămîntul patriei noastre. însoţiţi de profesori şi diriginţi, elevii păşesc in aceste zile pe urmele luptelor grele din anii ilegalităţii, în judeţul şi municipiul Cluj elevii au participat la numeroase întîlniri în cadrul cărora membri ai Biroului Comitetului judeţean al P.C.R. au evocat momente marcante din lupta partidului. La rîndul lor, numeroşi elevi din şcolile oraşului Lugoj au luat parte la „săptămîna tineretului lugojăn“, manifestare iniţiată de Comitetul municipal al U.T.C., în colaborare cu Casa de cultură din localitate. CĂRĂUŞII MĂRILOR Mările şi oceanele lumii sunt brăzdate acum de 45 de nave comerciale româneşti. Aflate la mii de mile marine depărtare echipajele acestor vase transmit prin eter veşti către cei din ţară. Astfel echipajul cargoului „Sinaia“ ne anunţă că în cupindi va ajunge la Port Sudan cu 8 000 tone plăci fibrolemnoase şi alte produse realizate de combinatele româneşti de industrializare a lemnului, de la telegrafistul de pe vasul „Anina“ recepţionăm sosirea lor în portul Londrei cu laminate şi mărfuri româneşti de larg consum. La Boulogne, Bilbao, Anvers şi Famagusta peste cîteva zile vor ancora şi alte vase „Navrom“ care vor descărca miile de tone din produsele româneşti. CELULA MARILOR CONSTRUCŢII La întreprinderea „Mondial“ din Lugoj a început construcţia unei noi unităţi industriale în care procesul de preparare, fasonare şi uscare a cărămizilor crude va atinge un înalt grad de tehnicitate. Astfel capacitatea de producţie va spori cu 36 milioane cărămizi şi blocuri ceramice pe an; „Ceramica“ din Jimbolia a început construcţia altei fabrici cu un flux tehnologic complet automatizat care va produce 36 milioane ţigle pe an; la Chizătău a intrat în construcţie o altă fabrică de materiale de zidărie care numai în prima etapă va produce anual 36 milioane cărămizi. BILANŢ TURISTIC Biroul de turism pentru tineret a fost în anul acesta gazda a peste 12 000 tineri turişti veniţi de peste hotare. Aceştia au admirat zonele pitoreşti, obiectivele economice, aşezămintele de Cultură şi artă etc. Pentru tinerii din ţara noastră, B.T.T. a organizat excursii în Japonia, la Osaka cu prilejul „Expo ’70“, în Mexico, la campionatul mondial de fotbal, pe văile Loarei şi Rinului, la Veneţia, pe Coasta de Azur, la marile muzee ale lumii : Ermitaj, Luvru, British Museum etc. Pentru a oferi oaspeţilor săi un sejour şi maiplăcut B.T.T. a organizat în rezervaţia naturală din munţii Retezat un camping internaţional al tineretului. Proiectele turistice de viitor sunt la fel de promiţătoare. Vor fi amenajate noi tabere la Orşova, Săcele, Braşov, in Delta Dunării etc. Tot în anul viitor, vor fi construite noi vile, în taberele de la Izvorul Mureşului şi Costineşti. ARHEOLOGIE — CUCUTENI Săpăturile arheologice efectuate la cetatea Bud, din Odorheiul Secuiesc au scos la iveală fragmente de ceramică neolitică din cultura „Ariuşd-Cucuteni“, existente din perioada de tranziţie spre epoca bronzului. Aici amai fost descoperit un sistem de şanţuri şi valuri de apărare romane precum şi numeroase urme prefeudale şi feudale. In Văile Tîrnavei mari şi Homorodului au fost descoperite vestigii care se Înşiră cronologic din epoca paleolitică pînă In zilele noastre. Materialul documentar descoperit va aduce însemnate contribuţii la elucidarea istoriei străvechi a acestor meleaguri. ETNOGRAFIE La Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului a fost achiziţionat un complex de industrie ţărănească din Polovraci, judeţul Gorj, alcătuit dintr-o moară cu două ciuturi, două pive şi joagăr cu pînze verticale şi circulare. Cea mai interesantă achiziţie etnografică din ultima vreme o constituie o moară de vînt cu pinze, caracteristică ţărilor mediteraniene, exemplar rar descoperit în Dobrogea. S-a mai găsit şi un atelier de fierar-clopotar, adus din împrejurimile Neamţului. Din plaiul Huşilor a fost achiziţionată o cramă de vin, din Oboga, un atelier de olari. Numărul instalaţiilor de tehnică populară expuse în Muzeul din Dumbrava se ridică în prezent la 50. ...MAI RAU DECIT COPIII. Un băieţel de 6 ani s-a jucat cu chibriturile la şura de fin şi a provocat un incendiuCe a distrus gospodăria părinţilor şi o parte din casa unui vecin. Că un copil nu cunoaşte încă pericolele care pot apare... cînd te joci cu focul e totuşi de înţeles. Dar există şi cazuri cînd oameni maturi comit imprudente de neînţeles prin gradul de iresponsabilitate conţinut în ele. Iată două cazuri : Toader Dobrincu (29 de ani) din Darabani, jud. Botoşani a intrat in depozitul de carburanţi al unui C.A.P. ca să-şi ia benzină din rezervor. Şi cum era întuneric a intrat cu... un felinar aprins. Bineînţeles a izbucnit, imediat un incendiu care a provocat pagube de aproape 4 000 Iei. T.D. a scăpat cu arsuri uşoare. In comuna Poliogi, jud. Dîmboviţa, Vasilica Raicu (38 de ani) s-a sculat de dimineaţă şi a aprins focul în sobă. Ca să-l înteţească a luat o damigeana cu petrol şi a turnat o cantitate însemnată peste foc! Flăcările au izbucnit în cameră, intinzîndu-se apoi la patul în care dormeau trei copii între 5 şi 7 ani. Mama şi cei trei micuţi s-au ales” cu arsuri pînă la gradul trei. ...REGULILE SUNT PENTRU ALŢII. Pe digul Băneasa — Giurgiu nu e permisă circulaţia cu vehicule. Tractoristul Petre Ţîru (21 de ani) a considerat insă că această regulă e valabilă pentru alţii în timp ce el probabil era scutit de accidente. Aşa că a intrat pe digeu un tractor şi o remorcă de 5 tone. Regulile sunt însă valabile pentru toţi şi nimeni nu l-a putut scăpa pe Petre Ţiru de accidentul pe care-l întrevede o ş, în principiu, cei ce au introdus restricţia de circulaţie , remorca a alunecat şi a impins tractorul în apă. P.T. şi-a pierdut viaţa în accident. “ ...EL INSĂ NU VA FI ACHITAT. Gheorghe Haicu (28 de ani) din Orăştie, fără nici o ocupaţie, s-a gîndit să-şi procure un acordeon. S-a dus la magazin, vînzătorul i-a făcut bon, Haicu a cerut şi două ceasuri de mină şi apoi, cu bonul a cărui valoare ajunsese la 2 500 de lei s-a îndreptat spre casieriţă. Pe furiş a pus pe Tron o ştampilă falsă „achitat“ şi s-a întors la raion, şi-a luat obiectele şi a plecat. Falsul a fost descoperit la închiderea magazinului. După câteva ore Gh. Haicu se afla în arestul miliţiei iar obiectele inapoi in raft. FANTASME: rulează la Patria (orele 9; 12,45; 16,30; 20,15), Capitol (orele 8,30; 10 30; 12,45; 15; 17,15). ZONA ÎNCHISA : rulează la Capitol (orele 19, 21). OMUL DIN SIERA: rulează la Luceafarul (orele 8; 10,15; 12 30; 14,45; 17; 19,15; 21,30), Festival (orele 8,45; 11; 13 30; 16; 18,30; 21). RĂZBUNAREA SFINTULUI: rulează la București (orele 8,45; 11 15; 13,45; 16,15; 18,45; 21), Favorit (orele 9,30; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), KING KONG EVADEAZĂ: rulează la Sala Palatului (orele 17,15; 20 15), Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Excelsior (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18 30; 20,45). SOARELE ALB AL PUSTIULUI: rulează la Central (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). UNGHIUL DE CĂDERE: rulează la Lumina (orele 9.30—15.45 în continuare; 19.30). DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNŢUITA rulează la Bucegi (orele 10. 16; 19), Floreasca (orele 10. 16; 19.30). 100 DE CARABINE: rulează la Flacăra (orele 10.30; 15.30; 18; 20.15). IN ARŞIŢA NOPŢII: rulează la Doina (orele 11.30; 13.45; 16; 18,15; 20 30), Drumul Sării (orele 17,45; A APĂRUT „U.T.C. — ORGANIZAŢIA REVOLUŢIONARA A TINERETULUI DIN ROMÂNIA" Zilele acestea, in Editura politică a apărut ediţia a II-a revăzută şi completată a lucrării „U.T.C. — Organizaţia revoluţionară a tineretului din România", ediţie elaborată in lumina documentelor Congresului al X-lea al P.C.R., precum şi a unor documente ale U.T.C. In volum sunt inserate şi recomandări bibliografice pentru tinerii care studiază statutul U.T.C, precum şi recomandări de literatură social-politică în sprijinul activităţii educative a organizaţiilor U.T.C. In paginile volumului sînt dezbătute probleme specifice activităţii uteciştilor, cerinţele ce se pun sutelor de mii de tineri, băieţi şi fete, care intră în fiecare an in rîndurile U.T.C. cu dorinţa vie de a se pregăti pentru a putea răspunde cu cinste încrederii partidului în tinăra generaţie. Temele înmănuncheate în lucrare prilejuiesc tinerilor cititori completarea cunoştinţelor despre caracterul, rolul şi locul pe care îl ocupă organizaţia noastră comunistă de tineret în viaţa social politică a ţării, despre structura organizatorică şi componentele care definesc Uniunea Tineretului Comunist ca organizaţie revoluţionară a tineretului, care îşi desfăşoară activitatea sub conducerea partidului, militind consecvent pentru înfăptuirea măreţului program elaborat de partid pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Volumul evocă tradiţiile glorioase de luptă ale U.T.C., devotamentul şi dragostea tineretului pentru patrie, pentru partid, pentru cauza socialismului şi comunismului. Un loc important în volum îl ocupă capitolele dedicate formării concepţiei ştiinţifice despre natură, societate, educării prin muncă şi pentru muncă, cerinţelor formării etice a însuşirii principiilor dreptăţii şi echităţii sociale, a normelor unei comportări înaintate în viaţă, a înarmării generaţiei tinere cu idealurile comunismului pentru a putea dărui patriei toată puterea minţii şi braţelor, elanul şi năzuinţele tinereşti. Volumul mai cuprinde şi o informare bogată cu privire la activitatea internaţională a U.T.C. Pentru a asigura pătrunderea acestei cărţi în toate organizaţiile U.T.C., difuzarea volumului se realizează cu ajutorul Comitetelor judeţene ale U.T.C. NICOLAE TUE „QUILAPAYUN“ LA BUCUREŞTI Ansamblul se numeşte „Quilapayun“, ceea ce in traducere ar însemna „trei bărbi“. Dar „trei bărbi“ erau, probabil, doar la început, în 1966, când un grup de studenţi ai Universităţii din Santiago de Chile, îndrăgostiţi ai folclorului, au decis să formezeun ansamblu. N-au rivnit gloria şi nici nu s-au gîndit vreodată să transforme muzica într-o sursă de existenţă. Au început prin a cinta la sfirşit de săptămină pe o estradă universitară. Apariţia în faţa „marelui public“ s-a produs la festivalul de la Vina del Mar unde au cucerit primul premiu. A urmat un festival naţional de fedelor — un fel de finală în cadrul căreia s-au întrecut câştigătorii festivalurilor din provincii — iar inimoşii studenţi din Santiago au dobîndit răsplata talentului şi perseverenţei : premiul I. Ziarele au scris despre ei, au imprimat discuri şi, fireşte, au fost invitaţi să întreprindă turnee. In 1967 au ajuns pe pămintul Europei culegind aplauze in Italia, Franţa, Spania, R.D. Germană, Cehoslovacia, Ungaria şi U.R.S.S. După turneul acesta au urmat altele, necunoscuţii de pe estrada universitară devenind mesageri reputaţi ai folclorului chilian. Despre toate acestea povestesc cu modestie, într-un birou al redacţiei „Scinteia tineretului“. Să facem cunoştinţă : Eduardo Carrasco, conducătorul grupului, este licenţiat in filozofie şi studiază compoziţia la Conservator. Hernan Gómez, este un viitor inginer metalurgist pe cind Rodolfo Parada a şi dobindit diploma de inginer. Guillermo Oddo studiază la Facultatea de chimie, Carlos Guezada — la arhitectură şi Patricio Castillo — la Conservator, împreună cu ei se află Isabela Parra, o cunoscută interpretă a folclorului chilian, deţinătoare a nenumărate premii naţionale şi internaţionale (cariera şi-a inceput-o la 12 ani cînd a imprimat primul disc).. Folclorul chilian are un profund conţinut social şi revoluţionar — ne spun oaspeţii. Chile traversează un moment crucial al istoriei sale iar artiştii adevăraţi nu pot fi decit alături de masele populare, profund angajaţi în lupta politică. Cele mai expresive forţe artistice ale ţării se găsesc pe baricada populară. Tinerii interpreţi chilieni ne-au mai vorbit despre sursele inspiraţiei lor, despre conţinutul lucrărilor pe care le interpretează, despre renaşterea folclorului în ţara lor. Membrii ansamblului sunt bucuroşi că au posibilitatea să viziteze România la invitaţia C.C. al U.T.C. Ei vor da concerte în Bucureşti, Cimpina, Braşov, Prejmer şi Bacău. Le-am urat succes. M. RAMURA Pirilin piti ....................................................... .......................... Imagine de la intilnirea cu oaspeții chilieni. 20.15) . Giuleşti (orele 15.30; 18; 20.30). CANARUL ŞI VISCOLUL: rulează la Drumul Sării (ora 15.30). TARZAN OMUL JUNGLEI; FIUL LUI TARZAN : rulează la Timpuri Noi (orele 9.30—16.30 în continuare). Program de filme documentare (orele 19.30—21 in continuare). CĂLUGĂRIŢĂ DIN MONZA: rulează la Griviţa (orele 9; 11; 13; 16; 18,15; 20,30) Mioriţa (orele 9; 11,15; 13 30; 16; 18 15; 20,30). BINECUVÎNTAREA: rulează la Aurora (orele 12, 15; 17,45; 20,30). BHUVAN SHOME: rulează la Aurora (ora 9). GREŞEALA REGELUI: rulează la înfrăţirea (ora 15,30). IN UMBRA COUTULUI: rulează la înfrăţirea (orele 17.45, 20). CADAVRUL VIU: rulează la Buzeşti (ora 19 15). FELDMAREŞALA: rulează la Buzeşti (orele 15, 17). CICLUL DE FILME .AVENTURILE LUI FANTOMAS“: rulează la Dacia (orele 8.45—20 în continuare). MY FAIR LADY: rulează la Unirea (orele 16,30; 19,15). MĂSURA RISCULUI: rulează la Unirea (ora 14,30). DE ŞAPTE ORI ŞAPTE: rulează la Volga (orele 10, 12; 14, 16; 18,15; 20,30) Lira (orele 15,30; 18; 20,15) . FANTOMAS CONTRA SCOTLAND-YARD: rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). SENTINŢA: rulează la Cotroceni (orele 15,30; 17 45, 20). INTILNIREA: rulează la Viitorul (orele 15,30; 18; 20,15). SECHESTRUL DE PERSOANĂ : rulează la Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9,15 în continuare; 18; 20,15). SPLENDOARE IN IARBĂ: rulează la Moșilor (orele 15,30; 18; 20,15) . STRĂINII: rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20 30), Vitan (orele 15,30; 18; 20,15), MAYERLING: rulează la Munca (orele 16, 19). SOARELE VAGABONZILOR: rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20.15) . ULTIMUL MOHICAN: rulează la Arta (orele 15,30; 18; 2015), Progresul (orele 15,30; 18; 20,15). HIBERNATUS- rulează la Rahova (orele 16; 18, 20). MEDICUL DE LA ASIGURĂRI: rulează la Flamura (orele 10; 12,15; 16; 18,15; 20,39). CICLUL DE FILME .LEGENDA ȘI ISTORIE“; rulează la Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). O PĂRERE DEOSEBITA; rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20). CASTELUL CONDAMNAŢILOR: rulează la Crîngaşi (orele 16; 18, 20). MIERCURI, 25 NOIEMBRIE 1977 Opera Română : BOEMA — oră 19,30 ; Teatrul de Operetă : SECRETUL LUI MARCO POLO — ora 19,30 ; Teatrul Naţional :I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) REGELE LEAR — ora 20; (Sala Studio) : O FEMEIE CU BANI — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Studio) : GLUGA PE OCHI — ora 20 ; Teatrul de Comedie : ARCA BUNEI SPERANŢE — ora 20 ; Teatrul Mic : DOI PE UN BALANSOAR — ora 20 ; Teatrul „Valea Jiului“ — Petroşani (Sala Schitu Măgureanu a Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra“) : PĂRINŢI TERIBILI — ora 20 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) : CIND LUNA E ALBASTRA - ora 19.30 ; (Sala Studio) : CERCUL MORŢII — ora 20 ; Teatrul Giuleşti . OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA — ora 19.30 ; Teatrul „Ion Vasilescu“ : FETELE DIDINEI — ora 19.30 ; Teatrul „Ion Creangă“ : COCOŞELUL Neascultător — orașe • Teatrul „Ţăndărică“ (Cal. Victoriei) : GULIVER IN ŢARA PĂPUŞILOR SOVREMENNIK -un teatru al tinereţii militante Acum patrusprezece ani, intr-o primăvară, grupul de tineri actori care absolveau la Moscova Şcoala-studio de pe lirigă Teatrul Academic de Artă, şi-a încheiat studenţia cu un spectacol încununat de un asemenea succes, incit acest examen a avut ca urmare, in scurt timp, înfiinţarea unui nou teatru. Spectacolul se numea „Veşnic vi“, de Victor Rozov, studenţii, astăzi mari actori — Tabakov (directorul teatrului), Kvaşa, Evstingneev, Tolmaceova, Sergeakov — iar profesorul, cunoscutul regizor, Oleg Efremov. Profesorul era, fireşte, mentorul spiritual al echipei (şi a rămas conducătorul ei artistic), iar echipa avea, fireşte, ca orice tinără echipă un mare, un imens bagaj de entuziasm şi de idei novatoare. Ei s-au dorit dintr-un început un teatru al tinerei generaţii, un teatru al ideilor contemporane dezbătute actual, contemporan, cu cinste şi pasiune. Cit despre promisiunea de a se adresa tineretului, echipa tînără a viitorului „Sovremennik“ și-a onorat-o din primii ani ; imediat după absolvire a prezentat spectacolele „In căutarea fericirii“ , de V. Rozov, o piesă despre multiplele căutări ale tinerei generaţii, „Două culori“ de A. Zak şi I. Kuzneţov, lucrare dramatică cu polivalente referiri la etică. Aşadar, după ce ţi-a demonstrat pe viu intenţiile novatoare, funcţionind timp de cinci arai ca echipă a „Studioului tinerilor actori“ care juca pe scene consacrate, dar şi în cluburi, case de cultură etc.. In 1961, tînărul colectiv s-a instituit ca teatru stabil , numit după aspiraţiile unanime ale iniţiatorilor, „Sovremennik“ (Contemporanul). Teatrul Îşi socoteşte însă vîrsta tot de la acel spectacol de sfirşit de an al entuziaştilor absolvenţi din 1956, căci crezul lor artistic şi ideologic a rămas de atunci neschimbat : contemporaneitatea. De atunci, repertoriul a depăşit 30 de spectacole, încununate cu acelaşi succes de public cu care a fost primită piesa lui Victor Rozov acum 14 ani. Fiindcă „Sovremennik“ nu s-a îndepărtat nici o clipă de aji principiile care ghidau lucid entuziasmul de tinereţe : promovarea dramaturgiei contemporane, sovietice în primul rind, dezbaterea temelor actuale, printr-un joc profund uman şi actual. Teatrul moscovit din Piaţă Maiakovski işi îndreaptă astfel preocupările spre alegerea cu deosebită atenţie a unei dramaturgii proprii, potrivit principiilor lui artistice şi ideologice. In al doilea rind, el îşi direcţionează preocupările către munca actoricească, Sovremennik-ul fiind cunoscut ca un „teatru de actor“ , căci deşi în anii care s-au scurs, nucleul iniţial al echipei s-a dezvoltat prin cooptarea unor artişti noi, tineri, stilul teatrului a rămas acelaşi — interpretare modernă, adică natu rală, capabilă de a face spectatorul să mediteze, să se întrebe şi să răspundă la marile întrebări ale secolului nostru, să militeze şi să participe civic, politic, la activitatea contemporană. Principiile Sovremennik-ului, stilul şi ţelurile sale au fost pregnant evidenţiate in spectacolele pe care le-a prezentat publicului românesc, cu prilejul turneului recent, atit prin alegerea repertoriului prezentat, cit şi prin modalitatea artistică a reprezentării. „Bolşevicii“, drama lui M. Şatrov, a cărei premieră a avut loc acum trei ani cu prilejul semicentenarului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, este o piesă istorică, profund patriotică, document al anilor 1918. Acţiunea se petrece în mometul atentatului la viaţa lui Lenin, în noaptea de zbucium dar şi de cruciale decizii ale conducătorilor revoluţiei. Şi, deşi figura lui Lenin e absentă, personalitatea lui este marcant prezentă în hotărîrea tovarăşilor săi de a-i urma şi aplica principiile de lupta, cu toată răspunderea şi abnegaţia proprii comuniştilor. „Bolşevicii“ lui Şatrov nu sunt însă un bloc nediferenţiat ; fiecare figură a marilor revoluţionari este riguros conturată, personalitatea fiecăruia răminindu-ne emoţionant evocată prin creaţia de caractere : Sverdlov, Lunacearski, Zagorski, Cicerin. Caractere diferite, dar un ideal comun — încrederea în izbînda revoluţiei, efortul uriaş de a-i servi ideile, potrivit aspiraţiilor şi necesităţilor reale ale poporului. „Fără cruce”, tragedie aparţinind, de asemenea, dramaturgiei sovietice, realizată după povestirea lui Tendriakov, — „Icoana făcătoare deminuni“ — nu este numai o pledoarie antireligioasă, dar şi un sondaj in adincurile firii omeneşti, o interesantă analiză psihologică a canalelor misticismului. Rodica, pionier dintr-un sat îndepărtat, băieţel isteţ şi pur, găseşte, adusă de ape, o icoană. Prilej de exacerbare a fanatismului religios pentru bătrânii satului (şi, din motive diferite, nu numai a bătrinilor), care văd In această intimplare un semn divin , prilej de zbucium nemeritat pentru băiat. Hărţuit de atitea întrebări puse In jurul său, năucit de argumente contradictorii şi mai ales copleşit de agresivitatea bătrinilor, Rodkca se sinucide încă o jertfă intr-o luptă care se credea de mult încheiată, iar prin spectacol, încă o modalitate de dezbatere a unor teme etice, filozofice, de reală însemnătate. Cu „O poveste obișnuită", dramatizare după Goncearov, „Sovremennik“ ne demonstrează viziunea proprie de interpretare și actualizare a ideilor etern actuale, ale lucrărilor clasice. Victor Rozov, autorul scenariului, extrage din opera clasicului rus frumuseţea elanului pur, a candorii, a iubirii de oameni, şi a Încrederii neţărmurite in ei; dar şi reversul — dezastrul spiritual pe care-l aduce ruina idealurilor, adoptarea cinismului sub pretextul „necesităţii veacului“, amarul inconsecvenţei, sub paravanul reuşitei sociale. • A doua piesă clasică şi ultimul spectacol prezentat de „Sovremennik“ • la Bucureşti — „Azilul de noapte“ a însemnat in fapt încununarea succesului repurtat la noi de către acest teatru, in primul rind prin sublinierea ideilor gorkiene, Înalt umaniste, a contemporaneităţii întrebărilor despre sensul existenţei umane, despre adevăr şi demnitate. Dar nu numai atit : „Azilul de noapte“ a marcat un deosebit succes prin marea sărbătoare artistică oferită de interpretarea desăvirşită a actorilor. Am văzut, graţie lor, un Satin memorabil, un Actor emoţionant, un Vaska Pepel şi un Bubnov de o mare autenticitate. De fapt autenticitatea, sinceritatea, dăruirea, pasiunea sunt atributele fiecărui actor al acestui colectiv. Sovremennik-ul este, incontestabil, „teatru de actori“, chiar fără a şti că astfel se autointitulează, căci munca, perseverenţa, seriozitatea fiecăruia sînt extrem de evidente şi chiar evidenţiate în oricare dintre spectacole. Ca, de altminteri şi personalitatea lor. Coeziunea, spiritul de echipă, se resimt în toate creaţiile acestui teatru. Desigur, există virfuri actoriceşti ca Tabakov, Evstingneev, Kvasa, Scerbakov, Lavrova, Milliot ; împreună, însă, păstrindu-şi totodată caracteristica temperamentului propriu, alcătuiesc un tot absolut unitar. Iar la fiecare în parte se impune a fi subliniată omenia şi firescul interpretării, siguranţa şi acurateţea , care laolaltă înseamnă stilul unui teatru, pus integral în slujba unor nobile idealuri. VIORICA TANASESCU Mici patroni in (Urmare din pag. I-a) cu coada ochiului spre, chipurile, localul lor de cultură. „Mai multă înţelegere am găsit la tinerii de la Auto-ateliere. Acolo este activitatea bună“. Adică, vezi dumneta, eu le fac o favoare şi ei nu înţeleg asta ! Dar să vedem, la invitaţia tovarăşului Ion Bota, preşedintele comitetului sindicatului pe grup de la Şantierul I.C.H. Lotru, clubul tineretului de la Auto-ateliere. Intr-adevăr, pe firmă aşa scrie : Clubul tineretului. Am găsit uşile închise. — Aşa este mai tot timpul, ne spune o tînără locatară a imobilului în care se află şi clubul. Profitind şi de absenţa „întîmplătoare“ a responsabilului am stat de vorbă cu mai mulţi tineri, încercînd să aflăm cîte ceva din activitatea mult lăudată a clubului de la Capra Foii. Sudorul Nicolae Lazăr spune cu năduf: — Doar cu numele este club al tineretului, în rest... Eu termin programul la orele 15. Pînă seara, sînt liber. Pur şi simplu mă plictisesc. Şi asta la doi paşi de club. Responsabilul vine cînd vrea, dacă îi ceri un şah ţi-l dă numai dacă are chef. Jocurile de remy sunt greu de obţinut. Biblioteca este tot timpul închisă, televizorul nu funcţionează, magnetofonul este folosit numai de dînsul. De, sculă delicată, să nu se strice. — Sîmbăta şi duminica, continuă mecanicul Nicolae Lupan, cînd avem mai mult timp la dispoziţie, clubul este închis sau ne oferă, un film pe care l-am mai văzut de vreo trei ori. Ar trebui să organizăm o loterie sau să tragem la sorţi pentru cele citeva jocuri de şah, table sau tenis. Sîmbătă seara am fost la nuntă în sat. Aici, la club, fusese organizată o serată a grădiniţei de copii. Baluri : două organizate de harnica noastră grădiniţă, unul de U.T.C., în sala de la Atelierele centrale. Asta de cînd sînt aici. Staţia de radioficare nu merge nici sîmbăta, nici duminica. Se mai odihnesc tovarăşii, ce să facă, toată săptămîna au lucrat alături de noi, au şi ei dreptul la odihnă, prin lege. Avem difuzoarele montate în dormitoare, dar stăm şi ne uităm la ele, şi ele la noi. înţelegere reciprocă şi mută. Trebuie să spunem că nemulţumirile oamenilor sînt pe deplin justificate. Din programul unei săptămîni am reţinut două firme şi o recenzie, amînată şi aceea. Clubul tineretului nu-şi onorează cu nimic firma. — De trei ani de cînd sînt aici, reia discuţia Nicolae Lazăr, s-au schimbat vreo 4—5 responsabili de club, dar nici unul nu a desfăşurat vreo activitate demnă de obligaţia pe care o avea. Cred că cei care sînt chemaţi să coordoneze această activitate vor avea în vedere măsurile ce vor trebui adoptate. Filme, spectacole, destul de rare, susţinute de formaţii profesioniste (nu lipsite uneori nici ele de surprize neplăcute: neprezentarea, de pildă), seri de dans, organizate „din joi în paşte“, activitatea culturală lîncedă sub privirile îngăduitoare ale responsabililor ei. Chiar şi acolo unde a existat o oarecare activitate (Mănăileasa, de pildă), ea a trebuit să cedeze aceleiaşi indolenţe. Ce le rămâne tinerilor de făcut în acest caz ? — Eu citesc cărţi pe care mi le cumpăr de la Rimnicu Vîlcea, cind am ocazia să merg acolo (Gh. Argeşeanu). — De ce nu împrumutaţi de la bibliotecă ? întrebarea aceasta a găsit răspunsuri similare la tinerii de pe mai multe şantiere, răspunsuri care s-ar putea concentra într-unul singur : „Numărul volumelor este redus. Nu găsim nici măcar lucrări de specialitate, necesare la examenele pentru ridicarea categoriei (Maria Manu-Rudăreasa, Ion Iordache — Autoateliere). In privinţa filmelor , sînt programate filme vechi, care au mai fost văzute. Unele in stare foarte proastă. Stare înrăutăţită Încă şi mai mult de nepriceperea celor care trebuie să le prezinte. Nepricepere uşor de estimat dacă vom spune că mînuirea aparatului de protecţie cade uneori în sarcina femeilor de serviciu. Credem că este necesar ca întreprinderea cinematografică judeţeană să scoată întreprinderea de ConstrucţiiHidroenergetice de la Lotru din circuitul sătesc (care circuit, la rîndul său...). De 9 luni de zile tinerii de la Castel n-au putut să vadă măcar un singur film. Aparatul de proiecţie de aici a fost dus la reparat dar la întoarcere a greşit drumul: a ajuns la Petrimanu, dăruit clubului de acolo. Pretutindeni, la obiecţiile noastre am primit asigurărări că activitatea culturală pe şantier va fi ridicată la nivelul ce-brut. Cu asigurările, deci, stăm bine. Nu nouă însă trebuie să ni se dea asigurări ci tinerilor de pe şantier, constructori în beneficiul cărora trebuie să acţioneze organizatorii culturali ai marelui şantier care dispune de o bază materială corespunzătoare. Timpul lor liber, timp preţios, trebuie folosit conform dorinţei lor, pentru distracţie, educaţie, instruire. Şi el lăsat la dispoziţia capricioasă a unuia ori altuia dintre organizatori, instructori sau responsabili de cluburi cu aere de mici patroni. — ora 17 ; (Str. Academiei) : STROP DE ROUĂ ; BROTACELUL — ora 17 ; Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Savoy) : LA GRĂDINA CĂRĂBUȘ — ora 19,30 ; (Cal. Victoriei) : SONATUL LUNII — ora 19,30 ; Circul „Globus“ : STAR CIRCUS ’70 — ora 19,30. MIERCURI, 25 NOIEMBRIE 1970 • 18,00 Deschiderea emisiunii. Caruselul năzdrăvan. Emisiune de Erica Petruşa şi Tatiana Sireteanu • 18,30 Cabinetul economic Tg. Perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică • 19,10 Tragerea Concursului Pronoexpres • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Tele cinemateca : „Hotarul întunericului“. Peliculă semnată de Milestone. In rolurile principale : Ann Sheridan şi Errol Flynn. Prezintă Adina Darian • 22,00 Poşta TV de Ion Bucheru • 22.15 Cadran internaţional • 22,50 Telejurnalul de noapte • 23.00 închiderea emisiunii. UN MUZEU LITERAR (Urmare din pag. I-a) scriitori şi ziarişti marchează întinsul cîmp de relaţii pe care le-a întreţinut Cezar Petrescu. Omul, care s-a stins la 9 martie 1961, a trăit intens, în mijlocul realităţii din viaţă şi din cărţi. Prodigioasa lui activitate ziaristică e o prima dovadă. O defineşte el însuşi scriind : „Ani şi ani am mai fost şi scriitor zilnic la gazetă. Ani şi ani, la început ca să-mi cîştig pîinea cea de toate zilele ; mai apoi, cînd cărţile literare mi-o dădeau cu prisosinţa, ca să nu părăsesc acest preţios şi strategic post de observaţie". O a doua o constituie însuşi marele număr de volume, — începînd cu Scrisorile unui răzaş, trecînd prin întunecare (care-1 consacră, în 1927, ca romancier), apoi prin Calea Victoriei, Comoara regelui Dromichet, Baletul mecanic, Dumineca orbului şi multe altele (nu puţine resimfindu-se de această prolificitate industrioasă], pînă la ultima filă din romanul, rămas neterminat, Vladin, neterminat pentru că pe autor l-a lovit moartea. E o vastă desfășurare, totalizînd citeva zeci de mii de pagini, despre care Cezar Petrescu însuși se exprimă astfel : „îndeletnicirea scriitoricească am socotit-o de întotdeauna unica-mi raţiune de existenţă, unica justificare a trecerii mele prin viaţă". Intr-adevăr, totul din casa lui de la Buşteni, întreg ansamblul celor vreo 8 încăperi demonstrează această afirmaţie. Peste tot, perfect tixiţi de cărţi — de la vaste enciclopedii pînă la diverse şi diverse titluri — în special din epica universală, cu preponderenţă cea franceză sau în traducere franceză ; un cabinet de presă cu colecţii din ziarele şi revistele pe care le-a condus sau la care a colaborat , cu publicaţiile străine — tot franceze : „Le journal", „Revue des deux mondes", „Le Mois" şi multe altele — toate confirmed profilul de scriitor şi jurnalist, interesul enorm pentru arta cuvîntului tipărit. „Cezar Petrescu scria tot timpul : cînd nu scria, citea" — afirmă Demostene Botez, bunul lui prieten care — după cîte înţeleg — a contribuit la organizarea muzeului. Această casă se prezintă vizitatorului ca un veritabil şi vast atelier de lucru, — de la bogata bibliotecă, la cele cîteva 3—4 mese de scris, inclusiv cea de pe veranda dinspre munţi, cu mape ale scriitorului, pînă la recuzita de rigoare unui asemenea salahor : ibricul de cafea, spirtiera, ţigareta, bricheta. Toate sînt la locul lor sau, poate, doar puţin mişcate faţă de odinioară. Numai cel care dădea viaţă, cel care şi-a alcătuit acest univers de lucru nu se mai află decît în documente fotografice şi scriptice, în relicve. Şi totuşi e prezent, parcă, în orice încăpere, peste tot, şi, la despărţire, te însoţeşte pînă la uşă...