Scînteia Tineretului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 6673-6697)

1970-11-25 / nr. 6693

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970 • din iniţiativa Comite­tului judeţean Tulcea al U.T.C. In colaborare cu Muzeul Delta Dunării şi Inspectoratul şcolar judeţean, in cinstea celui de-al IX-lea Congres al U.T.C. in toate şcolile şi liceele de pe cu­prinsul acestui judeţ va poposi o expoziţie-ştafetă care este al­cătuită dintr-o seamă de foto­grafii şi diferite obiecte care înfăţişează cele mai importante descoperiri arheologice de pe teritoriul judeţului. Pe lingă ex­plicaţiile necesare care se vor da tinerilor in fiecare loc de popas, această expoziţie este însoţită de filme documentare, diapozi­tive şi expuneri susţinute de către cercetătorii şi specialiştii de la Muzeul judeţean. In acest fel tinerii vor cunoaşte mai bi­ne şi in mod direct diferitei» * perioade de formare şi dezvol­tare a poporului român De a­­ceste meleaguri, D­IN CINSTEA MARELUI E­­veniment din viaţa tineretului patriei noastre. Congresul al IX-lea al U.T.C., mecanizatorii din C.A.P. şi I.M.A., din judeţul Tulcea se vor întilni in luna decembrie în cadrul unui con­curs tip „Cine ştie, ciştigă“ a cărui primă fază (comunală) se desfăşoară in prezent. Con­cursul va constitui un bun pri­lej de verificare şi însuşire a cunoştinţelor profesionale şi va fi urmat de o manifestare care se va numi „Ziua mecanizatori­lor“ in al cărui cadru se vor face expuneri care vor releva cele mai recente noutăţi tehnice pe ramură, se vor efectua de­monstraţii practice cu noile ma­şini primite în dotare, se vor organiza întreceri pentru reme­dierea unor defecţiuni tehnice ce se pot ivi în diverse situaţii, iar in ultima zi a manifestărilor un număr cit mai mare de ti­neri mecanizatori vor face o ex­cursie la Uzinele „Semănătoa­rea" din Bucureşti, unde vor a­­vea un schimb de păreri cu muncitorii, tehnicienii şi ingine­rii acestei întreprinderi. G. D. ÎNTÎMPINÎND SEMICENTENARUL PARTIDULUI Gloriosul jubileu al Parti­dului Comunist Român cons­­tituie pentru tineretul şcolar din ţara noastră un nou­­ prilej de a cunoaşte direct lupta co­muniştilor, abnegaţia şi spiritul de sacrificiu care timp de cinci decenii i-a animat pînă la vic­toria orînduirii socialiste pe pămîntul patriei noastre. înso­ţiţi de profesori şi diriginţi, e­­levii păşesc in aceste zile pe urmele luptelor grele din anii ilegalităţii, în judeţul şi muni­cipiul Cluj elevii au participat la numeroase întîlniri în cadrul cărora membri ai Biroului Co­mitetului judeţean al P.C.R. au evocat momente marcante din lupta partidului. La rîndul lor, numeroşi elevi din şcolile ora­şului Lugoj au luat parte la „săptămîna tineretului lugojăn“, manifestare iniţiată de Comite­tul municipal al U.T.C., în co­laborare cu Casa de cultură din localitate. CĂRĂUŞII MĂRILOR Mările şi oceanele lumii sunt brăzdate acum de 45 de nave comerciale româneşti. Aflate la mii de mile marine depărtare echipajele acestor vase trans­mit prin eter veşti către cei din ţară. Astfel echipajul car­goului „Sinaia“ ne anunţă că în cupindi va ajunge la Port Sudan cu 8 000 tone plăci fibro­­lemnoase şi alte produse reali­zate de combinatele româneşti de industrializare a lemnului, de la telegrafistul de pe vasul „A­­nina“ recepţionăm sosirea lor în portul Londrei cu laminate şi mărfuri româneşti de larg consum. La Boulogne, Bilbao, Anvers şi Famagusta peste cî­­teva zile vor ancora şi alte va­se „Navrom“ care vor descărca miile de tone din produsele ro­mâneşti. CELULA MARILOR CONSTRUCŢII La întreprinderea „Mondial“ din Lugoj a început construcţia unei noi unităţi industriale în care procesul de preparare, fa­sonare şi uscare a cărămizilor crude va atinge un înalt grad de tehnicitate. Astfel capacita­tea de producţie va spori cu 36 milioane cărămizi şi blocuri ce­ramice pe an; „Ceramica“ din Jimbolia a început construcţia altei fabrici cu un flux tehnolo­gic complet automatizat care va produce 36 milioane ţigle pe an; la Chizătău a intrat în con­strucţie o altă fabrică de mate­riale de zidărie care numai în prima etapă va produce anual 36 milioane cărămizi. BILANŢ TURISTIC Biroul de turism pentru tine­ret a fost în anul acesta gazda a peste 12 000 tineri turişti ve­niţi de peste hotare. Aceştia au admirat zonel­e pitoreşti, obiec­tivele economice, aşezămintele de Cultură şi artă etc. Pentru tinerii din ţara noastră, B.T.T. a organizat excursii în Japonia, la Osaka c­u prilejul „Expo ’70“, în Mexico, la campionatul mon­dial de fotbal, pe văile Loarei şi Rinului, la Veneţia, pe Coas­ta de Azur, la marile muzee ale lumii : Ermitaj, Luvru, Bri­tish Museum etc. Pentru a o­­feri oaspeţilor săi un sejour şi mai­­plăcut B.T.T. a organizat în rezervaţia naturală din mun­ţii Retezat un camping interna­ţional al tineretului. Proiectele turistice de viitor sunt la fel de promiţătoare. Vor fi amenajate noi tabere la Orşova, Săcele, Braşov, in Delta Dunării etc. Tot în anul viitor, vor fi cons­truite noi vile, în taberele de la Izvorul Mureşului şi Costineşti. ARHEOLOGIE — CUCUTENI Săpăturile arheologice efec­tuate la cetatea Bud, din Odor­­heiul Secuiesc au scos la ivea­lă fragmente de ceramică neo­litică din cultura „Ariuşd-­Cucu­­teni“, existente din perioada de tranziţie spre epoca bronzului. Aici a­­mai fost descoperit un sistem de şanţuri şi valuri de apărare romane precum şi nu­meroase urme prefeudale şi feudale. In Văile Tîrnavei mari şi Homorodului au fost desco­perite vestigii care se Înşiră cro­nologic din epoca paleolitică pî­nă In zilele noastre. Materialul documentar descoperit va aduce însemnate contribuţii la eluci­darea istoriei străvechi a acest­­or meleaguri. ETNOGRAFIE La Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului a fost achiziţionat un complex de in­dustrie ţărănească din Polo­­vraci, judeţul Gorj, alcătuit dintr-o moară cu două ciuturi, două pive şi joagăr cu pînze verticale şi circulare. Cea mai interesantă achiziţie etnografică din ultima vreme o constituie o moară de vînt cu pinze, ca­racteristică ţărilor mediteranie­­ne, exemplar rar descoperit în Dobrogea. S-a mai găsit şi un atelier de fierar-clopotar, adus din împrejurimile Neamţului. Din plaiul Huşilor a­ fost achi­ziţionată o cramă de vin, din Oboga, un atelier de olari. Nu­mărul instalaţiilor de tehnică populară expuse în Muzeul din Dumbrava se ridică în prezent la 50. ...MAI RAU DECIT COPIII. Un băieţel de 6 ani s-a jucat cu chibriturile la şura de fin şi a provocat un incendiu­­Ce a dis­trus gospodăria părinţilor şi o parte din casa unui vecin. Că un copil nu cunoaşte încă pe­ricolele care pot apare... cînd te joci cu focul e totuşi de în­ţeles. Dar există şi cazuri cînd oameni maturi comit impru­dente de neînţeles prin gradul de iresponsabilitate conţinut în ele. Iată două cazuri : Toader Dobrincu (29 de ani) din Dara­bani, jud. Botoşani a intrat in depozitul de carburanţi al unui C.A.P. ca să-şi ia benzină din rezervor. Şi cum era întuneric a intrat cu... un felinar aprins. Bineînţeles a izbucnit, imediat un incendiu care a provocat pa­gube de aproape 4 000 Iei. T.D. a scăpat cu arsuri uşoare. In comuna Poliogi, jud. Dîmboviţa, Vasilica Raicu (38 de ani) s-a sculat de dimineaţă şi a aprins focul în sobă. Ca să-l înteţească a luat o damigeana cu petrol şi a turnat o cantitate însemnată peste foc­! Flăcările au izbuc­nit în cameră, intinzîndu-se apoi la patul în care dormeau trei copii între 5 şi 7 ani. Mama şi cei trei micuţi s-au ales” cu arsuri pînă la gradul trei. ...REGULILE SUNT PENTRU ALŢII. Pe digul Băneasa — Giurgiu nu e permisă circulaţia cu vehicule. Tractoristul Petre Ţîru (21 de ani) a considerat insă că această regulă e vala­bilă pentru alţii în timp ce el probabil era scutit de accidente. Aşa că a intrat pe dig­eu un tractor şi o remorcă de 5 tone. Regulile sunt însă valabile pen­tru toţi şi nimeni nu l-a putut scăpa pe Petre Ţiru de acciden­tul pe care-l întrevede o ş­, în principiu, cei ce au introdus restricţia de circulaţie , remorca a alunecat şi a impins tractorul în apă. P.T. şi-a pierdut viaţa în accident. “ ...EL INSĂ NU VA FI ACHI­TAT. Gheorghe Haicu (28 de ani) din Orăştie, fără nici o ocu­paţie, s-a gîndit să-şi procure un acordeon. S-a dus la maga­zin, vînzătorul i-a făcut bon, Haicu a cerut şi două ceasuri de mină şi apoi, cu bonul a că­rui valoare ajunsese la 2 500 de lei s-a îndreptat spre casieriţă. Pe furiş a pus pe Tron o ştam­­pilă falsă „achitat“ şi s-a întors la raion, şi-a luat obiectele şi a plecat. Falsul a fost descoperit la închiderea magazinului. După câteva ore Gh. Haicu se afla în arestul miliţiei iar obiectele inapoi in raft. FANTASME: rulează la Patria (orele 9; 12,45; 16,30; 20,15), Capitol (orele 8,30; 10 30; 12,45; 15; 17,15). ZONA ÎNCHISA : rulează la Ca­pitol (orele 19, 21). OMUL DIN SIERA: rulează la Luceafarul (orele 8; 10,15; 12 30; 14,45; 17; 19,15; 21,30), Festival (o­rele 8,45; 11; 13 30; 16; 18,30; 21). RĂZBUNAREA SFINTULUI: ru­lează la București (orele 8,45; 11 15; 13,45; 16,15; 18,45; 21), Favorit (orele 9,30; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), KING KONG EVADEAZĂ: ru­lează la Sala Palatului (orele 17,15; 20 15), Feroviar (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Excelsior (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18 30; 20,45). SOARELE ALB AL PUSTIU­LUI: rulează la Central (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). UNGHIUL DE CĂDERE: rulea­ză la Lumina (orele 9.30—15.45 în continuare; 19.30). DEPARTE DE LUMEA DEZ­LĂNŢUITA rulează la Bucegi (orele 10. 16; 19), Floreasca (orele 10. 16; 19.30). 100 DE CARABINE: rulează la Flacăra (orele 10.30; 15.30; 18; 20.15). IN ARŞIŢA NOPŢII: rulează la Doina (orele 11.30; 13.45; 16; 18,15; 20 30), Drumul Sării (orele 17,45; A APĂRUT­­ „U.T.C. — ORGANIZAŢIA REVO­LUŢIONARA A TINE­RETULUI DIN ROM­NIA" Zilele acestea, in Editura po­litică a apărut ediţia a II-a re­văzută şi completată a lucrării „U.T.C. — Organizaţia revolu­ţionară a tineretului din Româ­nia", ediţie elaborată in lumi­na documentelor Congresului al X-lea al P.C.R., precum şi a u­­nor documente ale U.T.C. In volum sunt inserate şi re­comandări bibliografice pentru tinerii care studiază statutul U.T.C, precum şi recomandări de literatură social-politică în sprijinul activităţii educative a organizaţiilor U.T.C. In paginile volumului sînt dezbătute probleme specifice activităţii uteciştilor, cerinţele ce se pun sutelor de mii de tineri, băieţi şi fete, care intră în fiecare an in rîndurile U.T.C. cu dorinţa vie de a se pregăti pentru a putea răspun­de cu cinste încrederii partidu­lui în tinăra generaţie. Temele înmănuncheate în lu­crare prilejuiesc tinerilor citi­tori completarea cunoştinţelor despre caracterul, rolu­l şi locul pe care îl ocupă organizaţia noastră comunistă de tineret în viaţa social politică a ţării, des­pre structura organizatorică şi componentele care definesc U­­niunea Tineretului Comunist ca organizaţie revoluţionară a ti­neretului, care îşi desfăşoară ac­tivitatea sub conducerea parti­dului, militind consecvent pen­tru înfăptuirea măreţului pro­gram elaborat de partid pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în pa­tria noastră. Volumul evocă tradiţiile glo­rioase de luptă ale U.T.C., de­votamentul şi dragostea tinere­tului pentru patrie, pentru par­tid, pentru cauza socialismului şi comunismului. Un loc im­portant în volum îl ocupă capi­tolele dedicate formării concep­ţiei ştiinţifice despre natură, so­cietate, educării prin muncă şi pentru muncă, cerinţelor for­mării etice a însuşirii principii­lor dreptăţii şi echităţii socia­le, a normelor unei comportări înaintate în viaţă, a înarmării generaţiei tinere cu idealurile comunismului pentru a putea dărui patriei toată puterea min­ţii şi braţelor, elanul şi năzuin­ţele tinereşti. Volumul mai cuprinde şi o informare bogată cu privire la activitatea internaţională a U.T.C. Pentru a asigura pătrunderea acestei cărţi în toate organiza­ţiile U.T.C., difuzarea volumu­lui se realizează cu ajutorul Co­­mitetelor judeţene ale U.T.C. NICOLAE TUE „QUILAPAYUN“ LA BUCUREŞTI Ansamblul se numeşte „Qui­­lapayun“, ceea ce in traducere ar însemna „trei bărbi“. Dar „trei bărbi“ erau, probabil, doar la început, în 1966, când un grup de studenţi ai Universităţii din Santiago de Chile, îndrăgostiţi ai folclorului, au decis să for­meze­­un ansamblu. N-au rivnit gloria şi nici nu s-au gîndit vreodată să transforme muzica într-o sursă de existenţă. Au în­ceput prin a cinta la sfirşit de săptămină pe o estradă univer­sitară. Apariţia în faţa „marelui public“ s-a produs la festivalul de la Vina del Mar unde au cu­cerit primul premiu. A urmat un festival naţional de fedelor — un fel de finală în cadrul că­reia s-au întrecut câştigătorii festivalurilor din provincii — iar inimoşii studenţi din San­tiago au dobîndit răsplata talen­tului şi perseverenţei : premiul I. Ziarele au scris despre ei, au imprimat discuri şi, fireşte, au fost invitaţi să întreprindă tur­nee. In 1967 au ajuns pe pămin­­tul Europei culegind aplauze in Italia, Franţa, Spania, R.D. Ger­mană, Cehoslovacia, Ungaria şi U.R.S.S. După turneul acesta au urmat altele, necunoscuţii de pe estrada universitară devenind mesageri reputaţi ai folclorului chilian. Despre toate acestea poves­tesc cu modestie, într-un birou al redacţiei „Scinteia tineretu­lui“. Să facem cunoştinţă : E­­duardo Carrasco, conducătorul grupului, es­te licenţiat in filo­zofie şi studiază compoziţia la Conservator. Hernan Gómez, este un viitor inginer metalur­gist pe cind Rodolfo Parada a şi dobindit diploma de inginer. Guillermo Oddo studiază la Fa­cultatea de chimie, Carlos Gue­­zada — la arhitectură şi Patri­cio Castillo — la Conservator, împreună cu ei se află Isabela Parra, o cunoscută interpretă a folclorului chilian, deţinătoare a nenumărate premii naţionale şi internaţionale (cariera şi-a inceput-o la 12 ani cînd a im­primat primul disc).. Folclorul chilian are un pro­fund conţinut social şi revolu­ţionar — ne spun oaspeţii. Chile traversează un moment crucial al istoriei sale iar artiştii ade­văraţi nu pot fi decit alături de masele populare, profund an­gajaţi în lupta politică. Cele mai expresive forţe artistice ale ţării se găsesc pe baricada populară. Tinerii interpreţi chilieni ne-au mai vorbit despre sursele inspiraţiei lor, despre conţinutul lucrărilor pe care le interpre­tează, despre renaşterea folclo­rului în ţara lor. Membrii ansamblului sunt bu­curoşi că au posibilitatea să vi­ziteze România la invitaţia C.C. al U.T.C. Ei vor da concerte în Bucureşti, Cimpina, Braşov, Prejmer şi Bacău. Le-am urat succes. M. RAMURA Pirilin piti­ ....................................................... ..........................­ Imagine de la intilnirea cu oaspeții chilieni. 20.15) . Giuleşti (orele 15.30; 18; 20.30). CANARUL ŞI VISCOLUL: ru­lează la Drumul Sării (ora 15.30). TARZAN OMUL JUNGLEI; FIUL LUI TARZAN : rulează la Timpuri Noi (orele 9.30—16.30 în continuare). Program de filme do­cumentare (orele 19.30—21­ in con­tinuare). CĂLUGĂRIŢĂ DIN MONZA: rulează la Griviţa (orele 9; 11; 13; 16; 18,15; 20,30) Mioriţa (orele 9; 11,15; 13 30; 16; 18 15­; 20,30). BINECUVÎNTAREA: rulează la Aurora (orele 12, 15; 17,45; 20,30). BHUVAN SHOME: rulează la Aurora (ora 9). GREŞEALA REGELUI: rulează la înfrăţirea (ora 15,30). IN UMBRA COUTULUI: rulează la înfrăţirea (orele 17.45, 20). CADAVRUL VIU: rulează la Buzeşti (ora 19 15). FELDMAREŞALA: rulează la Buzeşti (orele 15, 17). CICLUL DE FILME .AVENTU­RILE LUI FANTOMAS“: rulează la Dacia (orele 8.45—20 în conti­nuare). MY FAIR LADY: rulează la U­­nirea (orele 16,30; 19,15). MĂSURA RISCULUI: rulează la Unirea (ora 14,30). DE ŞAPTE ORI ŞAPTE: rulează la Volga (orele 10, 12; 14, 16; 18,15; 20,30) Lira (orele 15,30; 18; 20,15) . FANTOMAS CONTRA SCOT­­LAND-YARD: rulează la Feren­tari (orele 15,30; 17,45; 20). SENTINŢA: rulează la Cotro­­ceni (orele 15,30; 17 45, 20). INTILNIREA: rulează la Viito­rul (orele 15,30; 18; 20,15). SECHESTRUL DE PERSOANĂ : rulează la Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (ore­le 9,15 în continuare; 18; 20,15). SPLENDOARE IN IARBĂ: ru­lează la Moșilor (orele 15,30; 18; 20,15) . STRĂINII: rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20 30), Vitan (orele 15,30; 18; 20,15), MAYERLING: rulează la Munca (orele 16, 19). SOARELE VAGABONZILOR: rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20.15) . ULTIMUL MOHICAN: rulează la Arta (orele 15,30; 18; 2015), Pro­gresul (orele 15,30; 18; 20,15). HIBERNATUS- rulează la Raho­va (orele 16; 18, 20). MEDICUL DE LA ASIGURĂRI: rulează la Flamura (orele 10; 12,15; 16; 18,15; 20,39). CICLUL DE FILME .LEGENDA ȘI ISTORIE“; rulează la Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). O PĂRERE DEOSEBITA; rulea­ză la Pacea (orele 15,45; 18, 20). CASTELUL CONDAMNAŢILOR: rulează la Crîngaşi (orele 16; 18, 20). MIERCURI, 25 NOIEMBRIE 1977 Opera Română : BOEMA — oră 19,30 ; Teatrul de Operetă : SE­CRETUL LUI MARCO POLO — ora 19,30 ; Teatrul Naţional :I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) RE­GELE LEAR — ora 20; (Sala Stu­dio) : O FEMEIE CU BANI — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (Sala Studio) : GLUGA PE OCHI — ora 20 ; Teatrul de Co­medie : ARCA BUNEI SPERANŢE — ora 20 ; Teatrul Mic : DOI PE UN BALANSOAR — ora 20 ; Tea­trul „Valea Jiului“ — Petroşani (Sala Schitu Măgureanu a Teatru­lui „Lucia Sturdza Bulandra“) : PĂRINŢI TERIBILI — ora 20 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) : CIND LUNA E AL­BASTRA - ora 19.30 ; (Sala Stu­dio) : CERCUL MORŢII — ora 20 ; Teatrul Giuleşti . OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA — ora 19.30 ; Teatrul „Ion Vasilescu“ : FETELE DIDINEI — ora 19.30 ; Teatrul „Ion Creangă“ : COCOŞELUL Neascultător — ora­șe • Tea­trul „Ţăndărică“ (Cal. Victoriei) : GULIVER IN ŢARA PĂPUŞILOR SOVREMENNIK -un teatru al tinereţii militante Acum patrusprezece ani, in­tr-o primăvară, grupul de tineri actori care absolveau la Mos­cova Şcoala-studio de pe lirigă Teatrul Academic de Artă, şi-a încheiat studenţia cu un specta­col încununat de un asemenea succes, incit acest examen a avut ca urmare, in scurt timp, înfiinţarea unui nou teatru. Spectacolul se numea „Veşnic vi“, de Victor Rozov, studenţii, astăzi mari actori — Tabakov (directorul teatrului), Kvaşa, Evstingneev, Tolmaceova, Ser­­geakov — iar profesorul, cunos­cutul regizor, Oleg Efremov. Profesorul era, fireşte, mento­rul spiritual al echipei (şi a ră­mas conducătorul ei artistic), iar echipa avea, fireşte, ca orice tinără echipă un mare, un imens bagaj de entuziasm şi de idei novatoare. Ei s-au dorit dintr-un început un teatru al tinerei generaţii, un teatru al ideilor contemporane dezbătute actual, contemporan, cu cinste şi pasiune. Cit despre promisiu­nea de a se adresa tineretului, echipa tînără a viitorului „So­vremennik“ și-a onorat-o din primii ani ; imediat după ab­solvire a prezentat spectacolele „In căutarea fericirii“ , de V. Rozov, o piesă despre multiplele căutări ale tinerei generaţii, „Două culori“ de A. Zak şi I. Kuzneţov, lucrare dramatică cu polivalente referiri la etică. A­­şada­r, după ce ţi-a demonstrat pe viu intenţiile novatoare, funcţionind timp de cinci arai ca echipă a „Studioului tine­rilor actori“ care juca pe sce­ne consacrate, dar şi în clu­buri, case de cultură etc.. In 1961, tînărul colectiv s-a in­stituit ca teatru stabil , nu­mit după aspiraţiile unani­me ale iniţiatorilor, „Sovre­­mennik“ (Contemporanul). Tea­trul Îşi socoteşte însă vîrsta tot de la acel spectacol de sfirşit de an al entuziaştilor absolvenţi din 1956, căci crezul lor artistic şi ideologic a rămas de atunci neschimbat : contemporaneita­tea. De atunci, repertoriul a de­păşit 30 de spectacole, încunu­nate cu acelaşi succes de public cu care a fost primită piesa lui Victor Rozov acum 14 ani. Fiindcă „Sovremennik“ nu s-a îndepărtat nici o clipă de aji principiile care ghidau lucid en­tuziasmul de tinereţe : promova­rea dramaturgiei contemporane, sovietice în primul rind, dezba­terea temelor actuale, printr-un joc profund uman şi actual. Teatrul moscovit din Piaţă Ma­iakovski işi îndreaptă astfel preocupările spre alegerea cu deosebită atenţie a unei dra­maturgii proprii, potrivit prin­cipiilor lui artistice şi ideologi­ce. In al doilea rind, el îşi di­­recţionează preocupările către munca actoricească, Sovremen­­nik-ul fiind cunoscut ca un „teatru de actor“ , căci deşi în anii care s-au scurs, nucleul iniţial al echipei s-a dezvoltat prin cooptarea unor artişti noi, tineri, stilul teatrului a rămas acelaşi — i­nterpretare mo­dernă, adică na­tu rală, capabilă de a face spectatorul să medi­teze, să se întrebe şi să răspun­dă la marile întrebări ale seco­lului nostru, să militeze şi să participe civic, politic, la acti­vitatea contemporană. Principiile Sovremennik-ului, stilul şi ţelurile sale au fost pregnant evidenţiate in specta­colele pe care le-a prezentat pu­blicului românesc, cu prilejul turneului recent, atit prin ale­gerea repertoriului prezentat, cit şi prin modalitatea artistică a reprezentării. „Bolşevicii“, drama lui M. Şatrov, a cărei premieră a avut loc acum trei ani cu prilejul semicentenaru­lui Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, este o piesă is­torică, profund patriotică, docu­ment al anilor 1918. Acţiunea se petrece în mome­­tul atentatu­lui la viaţa lui Lenin, în noap­tea de zbucium dar şi de cru­ciale decizii ale conducătorilor revoluţiei. Şi, deşi figura lui Lenin e absentă, personalitatea lui este marcant prezentă în hotărîrea tovarăşilor săi de a-i urma şi aplica principiile de lupta, cu toată răspunderea şi abnegaţia proprii comuniştilor. „Bolşevicii“ lui Şatrov nu sunt însă un bloc nediferenţiat ; fie­care figură a marilor revoluţio­nari este riguros conturată, per­sonalitatea fiecăruia răm­inin­­du-ne emoţionant evocată prin creaţia de caractere : Sverdlov, Lunacearski, Zagorski, Cicerin. Caractere diferite, dar un ideal comun — încrederea în izbînda revoluţiei, efortul uriaş de a-i servi ideile, potrivit aspiraţiilor şi necesităţilor reale ale po­porului. „Fără cruce”, tragedie aparţi­­nind, de asemenea, dramatur­giei sovietice, realizată după povestirea lui Tendriakov, — „Icoana făcătoare de­­minuni“ — nu este numai o pledoarie anti­­religioasă, dar şi un sondaj in adincurile firii omeneşti, o in­teresantă analiză psihologică a canalelor misticismului. Rodica, pionier dintr-un sat îndepăr­tat, băieţel isteţ şi pur, găseşte, adusă de ape, o icoană. Prilej de exacerbare a fanatismului religios pentru bătrânii satului (şi, din motive diferite, nu nu­mai a bătrinilor), care văd In această intimplare un semn di­vin , prilej de zbucium neme­ritat pentru băiat. Hărţuit de atitea întrebări puse In jurul său, năucit de argumente con­tradictorii şi mai ales copleşit de agresivitatea bătrinilor, Rod­kca se sinucide­ încă o jertfă in­­tr-o luptă care se credea de mult încheiată, iar prin specta­col, încă o modalitate de dez­batere a unor teme etice, filo­zofice, de reală însemnătate. Cu „O poveste obișnuită", dramatizare după Goncearov, „Sovremennik“ ne demonstrea­ză viziunea proprie de interpre­tare și actualizare a ideilor etern actuale, ale lucrărilor cla­sice. Victor Rozov, autorul sce­nariului, extrage din opera cla­sicului rus frumuseţea elanului pur, a candorii, a iubirii de oa­meni, şi a Încrederii neţărmu­rite in ei­; dar şi reversul — dezastrul spiritual pe care-l a­­duce ruina idealurilor, adopta­rea cinismului sub pretextul „necesităţii veacului“, amarul inconsecvenţei, sub paravanul reuşitei sociale. •­­ A doua piesă clasică şi ulti­mul spectacol prezentat de „So­vremennik“ • la Bucureşti — „Azilul de noapte“ a însemnat in fapt încununarea succesului repurtat la noi de către acest teatru, in primul rind prin sub­linierea ideilor gorkiene, Înalt umaniste, a contemporaneităţii întrebărilor despre sensul exis­tenţei umane, despre adevăr şi demnitate. Dar nu numai atit : „Azilul de noapte“ a marcat un deosebit succes prin marea săr­bătoare artistică oferită de in­terpretarea desăvirşită a acto­rilor. Am văzut, graţie lor, un Satin memorabil, un Actor e­­moţionant, un Vaska Pepel şi un Bubnov de o mare autenti­citate. De fapt autenticitatea, sinceritatea, dăruirea, pasiunea sunt atributele fiecărui actor al acestui colectiv. Sovremennik-ul este, incontestabil, „teatru de actori“, chiar fără a şti că astfel se autointitulează, căci munca, perseverenţa, seriozitatea fiecă­ruia sînt extrem de evidente şi chiar evidenţiate în oricare din­tre spectacole. Ca, de altminteri şi personalitatea lor. Coeziunea, spiritul de echipă, se resimt în toate creaţiile acestui teatru. Desigur, există virfuri actori­ceşti ca Tabakov, Evstingneev, Kvasa,­­ Scerbakov, Lavrova, Milliot­ ; împreună, însă, păs­­­trindu-şi totodată caracteristi­ca temperamentului propriu, alcătuiesc un tot absolut unitar. Iar la fiecare în parte se impune a fi subliniată omenia şi fires­cul interpretării, siguranţa şi acurateţea , care laolaltă în­seamnă stilul unui teatru, pus integral în slujba unor nobile idealuri. VIORICA TANASESCU Mici patroni in (Urmare din pag. I-a) cu coada ochiului spre, chipu­rile, localul lor de cultură.­­ „Mai multă înţelegere am găsit la tinerii de la Auto-ate­­liere. Acolo este activitatea bună“. Adică, vezi dumneta, eu le fac o favoare şi ei nu înţeleg asta ! Dar să vedem, la invitaţia tova­răşului Ion Bota, preşedintele comitetului sindicatului pe grup de la Şantierul I.C.H. Lotru, clubul tineretului de la Auto-a­­teliere. Intr-adevăr, pe firmă aşa scrie : Clubul tineretului. Am găsit uşile închise. — Aşa este mai tot timpul, ne spune o tînără locatară a imobilului în care se află şi clubul. Profitind şi de absenţa „întîm­­plătoare“ a responsabilului am stat de vorbă cu mai mulţi ti­neri, încercînd să aflăm­­ cîte ceva din activitatea mult lău­dată a clubului de la Capra Foii. Sudorul Nicolae Lazăr spune cu năduf: — Doar cu numele este club al tineretului, în rest... Eu termin programul la orele 15. Pînă seara, sînt liber. Pur şi simplu mă plictisesc. Şi asta la doi paşi de club. Responsabilul vine cînd vrea, dacă îi ceri un şah ţi-l dă numai dacă are chef. Jocurile de remy sunt greu de obţinut. Biblioteca este tot timpul închisă, televizorul nu funcţionează, magnetofonul este folosit numai de dînsul. De, sculă delicată, să nu se strice. — Sîmbăta şi duminica, con­tinuă mecanicul Nicolae Lupan, cînd avem mai mult timp la dispoziţie, clubul este închis sau ne oferă, un film pe care l-am mai văzut de vreo trei ori. Ar trebui să organizăm o loterie sau să tragem la sorţi pentru cele citeva jocuri de şah, table sau tenis. Sîmbătă seara am fost la nuntă în sat.­ Aici, la club­, fusese organizată o serată a grădiniţei de copii. Baluri : două organizate de harnica noa­stră grădiniţă, unul de U.T.C., în sala de la Atelierele centrale. Asta de cînd sînt aici. Staţia de radioficare nu merge nici sîmbăta, nici duminica. Se mai odihnesc tovarăşii, ce să facă, toată săptămîna au lucrat alături de noi, au şi ei dreptul la odih­nă, prin lege. Avem difuzoarele montate în dormitoare, dar stăm şi ne uităm la ele, şi ele la noi. înţelegere reciprocă şi mută. Trebuie să spunem că nemul­ţumirile oamenilor sînt pe de­plin justificate. Din programul unei săptămîni am reţinut două firme şi o recenzie, amî­­n­ată şi aceea. Clubul tineretului nu-şi onorează cu nimic firma. — De trei ani de cînd sînt aici, reia discuţia Nicolae Lazăr, s-au schimbat vreo 4—5 respon­sabili de club, dar nici unul nu a desfăşurat vreo activitate demnă de obligaţia pe care o avea. Cred că cei care sînt che­maţi să coordoneze această ac­tivitate vor avea în vedere mă­surile ce vor trebui adoptate. Filme, spectacole, destul de rare, susţinute de formaţii pro­­fesioniste (nu lipsite uneori nici ele de surprize neplăcute: nepre­­zentarea, de pildă), seri de dans, organizate „din joi în paşte“, activitatea culturală lîncedă sub privirile îngăduitoare ale responsabililor ei. Chiar şi acolo unde a existat o oare­care activitate (Mănăileasa, de pildă), ea a trebuit să cedeze aceleiaşi indolenţe. Ce le ră­­­m­âne tinerilor de făcut în acest caz ? — Eu citesc cărţi pe care mi le cumpăr de la Rimnicu Vîlcea, cind am ocazia să merg acolo (Gh. Argeşeanu). — De ce nu împrumutaţi de la bibliotecă ? întrebarea aceasta a găsit răspunsuri similare la tinerii de pe mai multe şantiere, răs­punsuri care s-ar putea con­centra într-unul singur : „Nu­mărul volumelor este redus. Nu găsim nici măcar lucrări de specialitate, necesare la examenele pentru ridicarea categoriei (Maria Manu-Rudă­­reasa, Ion Iordache — Auto­ateliere). In privinţa filmelor , sînt programate filme vechi, care au mai fost văzute. Unele in stare foarte proastă. Stare înrăutăţită Încă şi mai mult de nepriceperea celor care tre­buie să le prezinte. Nepricepere uşor de estimat dacă vom spune că mînuirea aparatului de pro­­tecţie cade uneori în sarcina femeilor de serviciu. Credem că este necesar ca întreprinde­rea cinematografică judeţeană să scoată întreprinderea de Construcţii­­Hidroenergetice de la Lotru din circuitul sătesc (care circuit, la rîndul său...). De 9 luni de zile tinerii de la Castel n-au putut să vadă mă­car un singur film. Aparatul de proiecţie de aici a fost dus la reparat dar la întoarcere a greşit drumul: a ajuns la Petri­­manu, dăruit clubului de acolo. Pretutindeni, la obiecţiile noastre am primit asigurărări că activitatea culturală pe şan­tier va fi ridicată la nivelul ce-b­rut. Cu asigurările, deci, stăm bine. Nu nouă însă trebuie să ni se dea asigurări ci tinerilor de pe şantier, constructori în bene­ficiul cărora trebuie să acţioneze organizatorii culturali ai mare­lui şantier care dispune de o bază materială corespunzătoare. Timpul lor liber, timp preţios, trebuie folosit conform dorinţei lor, pentru distracţie, educaţie, instruire. Şi el lăsat la dispo­ziţia capricioasă a unuia ori al­tuia dintre organizatori, instruc­tori sau responsabili de cluburi cu aere de mici patroni. — ora 17 ;­­ (Str. Academiei) : STROP DE ROUĂ ; BROTACE­­LUL — ora 17 ; Teatrul ,,C. Tăna­­se“ (Sala Savoy) : LA GRĂDINA CĂRĂBUȘ — ora 19,30 ; (Cal. Vic­toriei) : SONATUL LUNII — ora 19,30 ; Circul „Globus“ : STAR CIRCUS ’70 — ora 19,30. MIERCURI, 25 NOIEMBRIE 1970 • 18,00 Deschiderea emisiunii. Caruselul năzdrăvan. Emisiune de Erica Petruşa şi Tatiana Sireteanu • 18,30 Cabinetul economic Tg. Perfecţionarea activităţii de cer­cetare ştiinţifică • 19,10 Tragerea Concursului Pronoexpres • 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Tele­ cinemateca : „Hotarul întunericului“. Peliculă semnată de Milestone. In rolurile principale : Ann Sheridan şi Errol Flynn. Pre­zintă Adina Darian • 22,00 Poşta TV de Ion Bucheru • 22.15 Cadran internaţional • 22,50 Telejurnalul de noapte • 23.00 închiderea emi­siunii. UN MUZEU LITERAR (Urmare din pag. I-a) scriitori şi ziarişti marchează întinsul cîmp de relaţii pe care le-a întreţinut Cezar Petrescu. Omul, care s-a stins la 9 martie 1961, a trăit intens, în mijlocul realităţii din viaţă şi din cărţi. Prodigioasa lui activitate ziaristică e o prima dovadă. O defineşte el în­suşi scriind : „Ani şi ani am mai fost şi scriitor zilnic la gazetă. Ani şi ani, la început ca să-mi cîştig pîinea cea de toate zilele ; mai apoi, cînd cărţile literare mi-o dădeau cu prisosinţa, ca să nu părăsesc acest preţios şi strategic post de observaţie". O a doua o constituie însuşi marele număr de volume, — începînd cu Scrisorile unui răzaş, trecînd prin întunecare (care-1­ consacră, în 1927, ca romancier), apoi prin Calea Victoriei, Comoara regelui Dromichet, Baletul mecanic, Dumineca orbului şi multe altele (nu puţine resim­­findu-se de această prolificitate industrioasă], pînă la ul­tima filă din romanul, rămas neterminat, Vladin, neterminat pentru că pe autor l-a lovit moartea. E o vastă desfășurare, totalizînd citeva zeci de mii de pagini, despre care Cezar Petrescu însuși se exprimă astfel : „îndeletnicirea scriito­ricească am socotit-o de întotdeauna unica-mi raţiune de existenţă, unica justificare a trecerii mele prin viaţă". Intr-adevăr, totul din casa lui de la Buşteni, întreg ansam­blul celor vreo 8 încăperi demonstrează această afirmaţie. Peste tot, perfect tixiţi de cărţi — de la vaste enciclopedii pînă la diverse şi diverse titluri — în special din epica uni­versală,­ cu preponderenţă cea franceză sau în traducere franceză ; un cabinet de presă cu colecţii din ziarele şi re­vistele pe care le-a condus sau la care a colaborat , cu pu­blicaţiile străine — tot franceze : „Le journal", „Revue des deux mondes", „Le Mois" şi multe altele — toate confir­med profilul de scriitor şi jurnalist, interesul enorm pentru arta cuvîntului tipărit. „Cezar Petrescu scria tot timpul : cînd nu scria, citea" — afirmă Demostene Botez, bunul lui prieten care — după cîte înţeleg — a contribuit la organi­zarea muzeului. Această casă se prezintă vizitatorului ca un veritabil şi vast atelier de lucru, — de la bogata bibliotecă, la cele cîteva 3—4 mese de scris, inclusiv cea de pe veranda din­spre munţi, cu mape ale scriitorului, pînă la recuzita de ri­goare unui asemenea salahor : ibricul de cafea, spirtiera, ţigareta, bricheta­. Toate sînt la locul lor sau, poate, doar puţin mişcate faţă de odinioară. Numai cel care dădea viaţă, cel care şi-a alcătuit acest univers de lucru nu se mai află decît în do­cumente fotografice şi scriptice, în relicve. Şi totuşi e pre­zent, parcă, în orice încăpere, peste tot, şi, la despărţire, te însoţeşte pînă la uşă...

Next